Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eita Iehova e haamaoro

Eita Iehova e haamaoro

Eita Iehova e haamaoro

“Ia maoro iti noâ [te orama], e tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.”—HABAKUKA 2:3.

1. Eaha te faaotiraa ta te nunaa o Iehova i rave, e eaha ta te reira i turai ia ratou ia rave?

 “TIA noa ihora vau i to ˈu ra fare araraa.” Tera ïa ta Habakuka, te peropheta a te Atua, i faaoti e rave. (Habakuka 2:1) Ua faaite te nunaa o Iehova o te senekele 20 i te hoê â faaotiraa. No reira ratou i pahono ai ma te itoito i teie piiraa i horoahia i te hoê tairururaa tuiroo i tupu i te avaˈe Setepa 1922: “Teie te mahana hoê roa i rotopu i te mau mahana atoa. Inaha, te arii ra te Arii! E mau vea outou na ˈna. No reira, a faaite, a faaite, a faaite i te Arii e to ˈna ra basileia.”

2. I te horoa-faahou-raahia te hoê ohipa itoito na ratou i muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, eaha ta te mau Kerisetiano faatavaihia i nehenehe e parau?

2 I muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua horoa faahou Iehova i te hoê ohipa itoito na te toea faatavaihia haapao maitai. Mai ia Habakuka, ua nehenehe ïa ratou taitahi e parau e: “Ua haapapu aˈera vau i nia i tau pare; tiai ihora vau ia ite au i tana parauraa mai ia ˈu ra.” Ua faahiti-pinepine-hia te mau taˈo Hebera no te mau parau ra “tiai” e “ara” i roto e rave rahi parau tohu.

“E ore e haamaoro hua”

3. No te aha e tia ˈi ia tatou ia vai ara?

3 A faaite haere ai te mau Ite no Iehova i te faaararaa a te Atua i teie mahana, e tia ia ratou ia ara i te pee i te mau parau hopea o te parau tohu rahi a Iesu: “E tena na, e faaitoito atoa outou; aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai te taata fare, ei te ahiahi ra, ei te tuiraa po, ei te aaoaraa moa ra, ei te poipoi: o te puooi noa mai oia, e roohia mai ua taoto outou. E ta ˈu e parau atu ia outou na, o ta ˈu ïa parau i te taata atoa, E faaitoito.” (Mareko 13:35-37) Mai ia Habakuka, e ia au i te mau parau a Iesu, e tia ia tatou ia faaitoito aore ra ia vai ara!

4. Nafea to tatou huru tupuraa e tuea ˈi e to Habakuka i te area matahiti 628 H.T.T.?

4 Ua oti paha ia Habakuka i te papai i ta ˈna buka i te area matahiti 628 H.T.T., hou Babulonia a riro ai ei hau rahi o te ao atoa. E rave rahi matahiti i te maoro te faaite-haere-raahia te haavaraa a Iehova i nia ia Ierusalema taiva. Aita râ e faaiteraa papu afea taua haavaraa ra e tupu ai. O vai i manaˈo e e 21 matahiti noa i muri iho te tupuraa te reira e e na Babulonia e faatupu i te haavaraa a Iehova? I teie nei tau atoa, aita tatou i ite i ‘te mahana e te hora’ e mou ai teie faanahoraa, tera râ, ua faaara mai Iesu e: “Ia parahi ineine noa outou; ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.”—Mataio 24:36, 44.

5. Eaha te mea faaitoito mau â i roto i te mau parau a te Atua i roto i te Habakuka 2:2, 3?

5 Ua tano maitai to Iehova faaueraa ia Habakuka e rave i teie ohipa anaanatae: “A papai na i te orama ia itea-noa-hia i nia i te mau papairaa ra, ia horo noa te taata ia taio ra. No te taime i haapaohia ra taua orama nei, ia tae râ i te hopea ra e faaite papu mai ai e ore e haavare: e ia maoro iti noâ, e tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.” (Habakuka 2:2, 3) I teie mahana, ua parare roa te ino e te haavîraa uˈana e ati aˈe te fenua nei, e tapao faaite ïa e te tia ra tatou i te uputa o te “mahana rahi riaria o Iehova.” (Ioela 2:31) No reira, e mea faaitoito mau â te mau parau haapapuraa a Iehova: “E ore e haamaoro hua”!

6. Nafea tatou e nehenehe ai e ora ˈtu i te mahana haavaraa i mua nei?

6 Nafea ïa tatou e nehenehe ai e ora ˈtu i te mahana haavaraa i mua nei? Te pahono ra Iehova na roto i te faaiteraa i te taa-ê-raa i rotopu i te feia parau-tia e te feia parau-tia ore: “Inaha, o te teoteo ra aore ïa i tia to ˈna aau i roto ia ˈna ra; o tei tiahia râ i te faaroo ra, e ora ïa.” (Habakuka 2:4) Ua faatafetafeta te feia faatere e te mau nunaa faaoru e te miimii i te mau api o te aamu no teie tau i te toto o te mau mirioni taata hapa ore, i roto iho â râ i na tamaˈi rahi e piti e te mau haapoheraa i te mau opu fetii. Area te mau tavini faatavaihia a te Atua mea au na ratou te hau, ua faaoromai ïa ma te haapao maitai. O ratou “te [nunaa] parau-tia, o tei haapao i te parau mau ra.” Te pee ra teie nunaa, e to ratou mau hoa, te mau “mamoe ê atu,” i te aˈoraa: “E tiaturi outou ia Iehova, eiaha e faaea; e haapuraa taea-ore-hia hoi te Fatu ra o Iehova.”—Isaia 26:2-4; MN; Ioane 10:16.

7. Ia au i te faaohiparaa a Paulo i te Habakuka 2:4, eaha te tia ia tatou ia rave?

7 I to ˈna papairaa i te mau Kerisetiano Hebera, ua faahiti te aposetolo Paulo i te Habakuka 2:4 a parau ai i te nunaa o Iehova e: “Ia faaoromai tamau outou e tia ˈi, ua oti anaˈe ia outou te haapao i to te Atua ra hinaaro, ia noaa ia outou te utua i parauhia maira. E vahi iti poto roa te toe, e tae mai ai tei taa mai, e ore roa e faaroaroa. E teie nei, te taata parau-tia i te faaroo ra, e ora ïa; area o te orai tia i muri ra, e ore roa tau aau e mauruuru ia ˈna.” (Hebera 10:36-38) E ere to tatou nei tau i te taime no te faatoaruaru aore ra no te hema i te mau ravea materia e te navenave a te ao a Satani. Eaha te tia ia tatou ia rave hou te “vahi iti poto roa” e hope ai? Mai ia Paulo, e tia ia tatou te nunaa moˈa o Iehova ia ‘titau i te mau mea i mua, ia nenei tia ˈtu i te tapao’ o te ora mure ore. (Philipi 3:13, 14) E mai ia Iesu, e tia ia tatou ia ‘faaoromai no te oaoa i tuuhia mai i mua ia tatou.’—Hebera 12:2.

8. O vai te “taata” o te Habakuka 2:5, e no te aha oia e ore ai e manuïa?

8 Te faahiti ra te Habakuka 2:5 (MN) i “te hoê taata pautuutu” e, taa ê atu i te mau tavini a Iehova, aita i naea ia ˈna ta ˈna tapao, noa ˈtu e “te faarahi ra [oia] i ta ˈna i titau ra mai ia hade.” O vai teie taata o te ore “e fiu”? Ma te haharu mai ia Babulonia i te tau o Habakuka, te tamaˈi nei teie “taata” tuhaa rau, oia hoi te mau faatereraa politita—mai te mau faatereraa Fasciste, Nazi, Communiste, e tae noa ˈtu i te parau-noa-hia manahune—no te faarahi i to ˈna mau fenua. Te faaî atoa nei oia i te hade, te apoo, i te mau taata hapa ore. Ua taero râ teie “taata” tuhaa rau faaroo ore o te ao a Satani i to ˈna iho faahiahiaraa teoteo, aita oia e manuïa ra i te ‘haaputu i te mau nunaa atoa e i te amui i te taata atoa ia ˈna ra.’ O te Atua ra o Iehova anaˈe te nehenehe e tahoê i te taata atoa, e e na reira oia na roto i te arai o te Basileia a te Mesia.—Mataio 6:9, 10.

Te matamua o na pohe riaria e pae

9, 10. (a) Eaha ta Iehova e faaite ra na roto ia Habakuka? (b) No nia i te taoˈa tia ore, eaha te huru tupuraa i teie mahana?

9 Na roto i ta ˈna peropheta o Habakuka, te faaite ra Iehova e pae pohe, e mau haavaraa e tia ia tupu no te faaineine i te fenua no te feia haapao maitai e haamori ra i te Atua. “E faahiti, MN” taua feia mafatu tia ra i “te tahi maseli” ta Iehova e faaite mai. Te taio nei tatou i roto i te Habakuka 2:6 e: “E pohe to ˈna to tei faarahi i ta ˈna iho i ta vetahi ê ra taoˈa, mai te aha ra te maoro? te faateiaharaa ia ˈna iho i te araea pupuru ra.”

10 Te tuuhia ra te tapao i ǒ nei i nia i te taoˈa tia ore. I roto i te ao e haaati ra ia tatou, te moni noa ˈtura te taata ona, e te veve noa ˈtura te taata veve. Te ohi nei te feia hoo raau taero e te feia taviri moni ehia rahiraa moni, area te taata riirii e rave rahi ra, te pohe ra ïa i te poia. Te parauhia ra e hoê i nia i te maha o te huiraatira o te ao nei o te ora nei i roto i te veve rahi. Mea riaria te huru oraraa i roto i te mau fenua e rave rahi. Te parau nei te feia e hiaai nei ia tupu te parau-tia i nia i te fenua e: “Mai te aha ra te maoro” i rahi ai teie mau mea iino! Teie râ, ua fatata te hopea! Oia mau, “e ore” te orama “e haamaoro hua.”

11. Eaha ta Habakuka e parau ra no nia i te haamaniiraa i te toto taata, e no te aha tatou e parau ai e mea rahi te taparahiraa taata i nia i te fenua i teie mahana?

11 Te parau ra te peropheta i te feia iino e: “No te mea e rave rahi te fenua i pau ia oe, e pau atoa oe i te toea o te mau taata nei; no te toto taata, e te rave faaherehere ore i te fenua nei, e te oire, e te mau taata atoa no reira ra.” (Habakuka 2:8) Ehia haapoheraa ta tatou e ite nei i nia i te fenua i teie mahana! Ua parau maitai Iesu e: “O te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Mataio 26:52) I te senekele 20 noa râ, ua haapohe te mau nunaa e te mau opu fetii taparahi taata hau atu i te hoê hanere mirioni taata. E pohe to te feia i apiti i roto i teie mau haamaniiraa toto!

Te piti o te pohe

12. Eaha te piti o te pohe i papaihia e Habakuka, e nafea tatou e papu ai e mea faufaa ore te taoˈa tia ore?

12 E tupu te piti o te pohe, i papaihia i roto i te Habakuka 2:9-11, i nia i “tei nounou i te taoˈa ino no to ˈna ra fetii, ia tuu oia i to ˈna ofaaraa i te vahi teitei, ia ore oia ia roohia mai i te ino ra!” E faufaa ore te taoˈa tia ore, mai ta te papai salamo e faataa maitai ra: “Eiaha roa oe e mǎtaˈu ia taoˈa-rahi-hia ta te tahi, e ia faarahihia te unauna o to ˈna ra fare: ia pohe hoi oia ra, aita a ˈna e taoˈa hopoi, e ore hoi to ˈna unauna e pee ia ˈna i raro ra.” (Salamo 49:16, 17) E manaˈo paari faahiahia mau ïa to Paulo: “E aˈo atu i te feia taoˈa rahi i teie nei ao, eiaha ei aau teitei, eiaha hoi e tiaturi i te taoˈa rahi itea ore, ei te Atua ora râ o tei horoa hua mai i te mau mea atoa nei ei raveraa na tatou.”—Timoteo 1, 6:17.

13. No te aha tatou e faaoto noa ˈi i te faaararaa a te Atua?

13 Mea faufaa mau â ia faaite-haere-hia te mau poroi haavaraa a te Atua i teie mahana! I to te mau Pharisea faahaparaa i te nahoa i to ratou arueraa ia Iesu ei ‘Arii ma te iˈoa o te Fatu ra’ o Iehova, ua parau oia e: “Teie ta ˈu parau ia outou, ia mamû noa ratou nei, ua pii noa mai ïa te mau ofai nei.” (Luka 19:38-40) Mai te peu e eita atoa te nunaa o te Atua i teie mahana e faaite tahaa i te ino e vai ra i roto i teie nei ao, ‘e pii mai ïa te ofai i roto i te patu ra.’ (Habakuka 2:11) No reira, e faaitoito anaˈe i te faaoto i te faaararaa a te Atua!

Te toru o te pohe e te parau o te taparahiraa taata

14. O te mau haapaoraa na te ao nei te tumu o teihea taparahiraa taata?

14 Te toru o te pohe i faaitehia na roto ia Habakuka, no nia ïa i te taparahiraa taata. Te na ô ra te Habakuka 2:12 e: “E pohe to ˈna to tei patu i te oire i te toto ra, e tei haamau i taua oire ra i te parau ino ra!” I roto i teie faanahoraa o te mau mea, e pinepine te parau-tia ore e te haamaniiraa toto i te apee te tahi i te tahi. O te mau haapaoraa o te ao iho â râ te tumu o te mau haapoheraa riaria roa ˈˈe o te aamu. E faahiti noa na tatou i te mau Aroraa faaroo, ua aro atu te feia faahua Kerisetiano i te mau Mahometa; te Tiribuna hairesi Katolika i Paniora e i Marite Latino; te Tamaˈi e Toru ahuru Matahiti i Europa i rotopu i te mau Porotetani e te mau Katolika; e na tamaˈi rahi e piti o to tatou nei senekele o tei haamanii roa ˈˈe i te toto, ua haamata hoi te reira i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano.

15. (a) Maoti te turu aore ra farii maitai a te ekalesia, eaha ta te mau nunaa e rave noa ra? (b) E nehenehe anei ta te mau Nunaa Amui e tapea i te hamaniraa mauhaa tamaˈi a teie nei ao?

15 Hoê o te mau huru ino roa ˈˈe o te piti o te tamaˈi rahi, o te Taparahiraa ïa te mau Nazi i te mau mirioni ati Iuda e te tahi atu feia hapa ore no Europa. Aita i maoro aˈenei to te mau upoo faatere haapaoraa Katolika Roma no Farani faˈiraa e aita ratou i patoi i te afairaahia e mau hanere tausani taata i te mau piha haapoheraa a te mau Nazi. Tera râ, te faaineine noa ra te mau nunaa ia ratou no te haamanii i te toto, ma te paturuhia aore ra fariihia e te ekalesia. Aita i maoro aˈenei, ua parau te vea ra Time (te numera no te mau nunaa atoa) no nia i te Ekalesia Orthodoxe Rusia e: “Te mana rahi atoa ra te ekalesia i nia i te hoê tuhaa manaˈo-ore-hia: te mau mauhaa tamaˈi Rusia. . . . E peu matauhia te haamaitairaa i te mau manureva tamaˈi e te mau fare faehau. I te avaˈe Novema, i roto i te Fare monahi Danilovsky i Moscou, te faaearaa o te Patereareha Rusia, ua rave roa te ekalesia e haamoˈa i te mau mauhaa tamaˈi atomi a te fenua Rusia.” E nehenehe anei ta te mau Nunaa Amui e tapea eiaha teie nei ao ia hamani faahou i te mau mauhaa tamaˈi demoni? Mea fifi roa! Ia au i te vea The Guardian no Lonedona, i Beretane, ua parau te hoê taata i noaa te Re Nobel o te Hau e: “Te mea peapea mau, oia ïa na melo tamau e pae o te Apooraa o te Parururaa o te mau Nunaa Amui, o ratou ïa na melo rahi e pae o te ao o te horoa ra i te mau mauhaa tamaˈi.”

16. Eaha ta Iehova e rave i nia i te mau nunaa faatupu tamaˈi?

16 E haava anei Iehova i te mau nunaa faatupu tamaˈi? Te na ô ra te Habakuka 2:13 e: “Inaha, e ere anei no ǒ mai teie nei mau parau ia Iehova sabaota ra, ia riro ta te taata nei raveraa ohipa no te auahi, e ia faarohirohi noa te mau taata ia ratou iho i te mea faufaa ore ra?” “Iehova sabaota”! Oia, e nuu melahi ta Iehova i nia i te raˈi, o ta ˈna e faaohipa no te haamou i te feia e te mau nunaa mea au na ratou te tamaˈi!

17. I nia i teihea faito e î ai te fenua i te ite ia Iehova ia oti te mau nunaa haavî i te haavahia e ana?

17 Eaha te tupu i muri aˈe Iehova e haava ˈi i taua mau nunaa haavî ra? Te pahono ra te Habakuka 2:14 e: “Ei reira e î ai te fenua i te ite i te hanahana o Iehova, mai te vairaa miti e î i te tai ra.” Auê ïa haamaitairaa rahi e! I Aramagedo, e faatiahia te mana arii o Iehova e a muri noa ˈtu. (Apokalupo 16:16) Te haapapu maira oia e e ‘faaunauna oia i to ˈna taahiraa avae,’ teie fenua ta tatou e faaea ra. (Isaia 60:13) E haapiihia te taata atoa i te eˈa o te Atua o te aratai i te ora, ia î roa te fenua i te ite i te mau opuaraa hanahana a Iehova mai te mau moana i roto i te mau vairaa miti ra.

Te maha e te pae o te pohe

18. Eaha te maha o te pohe i faaitehia na roto ia Habakuka, e nafea te reira e itehia ˈi i roto i te huru tupuraa morare o te ao i teie mahana?

18 Te faataahia ra te maha o te pohe i roto i te Habakuka 2:15 na roto i teie mau parau: “E pohe to ˈna to tei faainu atu ia vetahi ê, tei taati atu i ta oe hue ia ˈna, e na ˈna i faainu ia taero ia ite ia ˈna i to ratou vai-tahaa-noa-raa!” Te faaite ra te reira i te huru tia ore e te orure hau o te ao i teie nei tau. Ua rahi roa ta ˈna peu taiata, paturuhia e te mau faanahoraa faaroo faatia noa. Te parare ra te mau ati, mai te maˈi SIDA e te tahi atu mau maˈi purumu, e ati aˈe te fenua. Maoti i te faaite i “te hanahana o Iehova,” te topa noa ˈtura te ui miimii i teie mahana i roto i te mau ohipa faufau e te haere atura oia i te haavaraa a te Atua. I te mea ‘ua î oia i te haama eiaha i te maitai,’ ua fatata teie nei ao ino i te inu i te auˈa o te riri o Iehova, o te faahohoˈa ra i to ˈna hinaaro no nia ia ˈna. ‘Moe atura to ˈna maitai i te ruai haama ra.’—Habakuka 2:16.

19. Te taaihia ra te faaiteraa o te pae o te pohe i faaarahia e Habakuka i te aha, e no te aha mea faufaa taua mau parau ra i roto i te ao i teie mahana?

19 Te faahapa uˈana maira te faaiteraa o te pae o te pohe i te haamoriraa i te mau hohoˈa taraihia. Ua faaue Iehova i te peropheta ia faahiti i teie mau parau puai: “E pohe to ˈna to tei parau i te raau ra, A ara; e te ofai parau ore ra, A tia; e haapii anei ïa? inaha hoi ua tapoˈihia i te auro e te ario, e aore roa e aho o roto ra.” (Habakuka 2:19) E tae mai i teie mahana, te tuturi nei te Amuiraa faaroo Kerisetiano e tei parau-noa-hia e e etene i mua i ta ratou mau satauro, te mau tii o Maria, te mau hohoˈa faaroo, e te tahi atu â mau faahohoˈaraa taata e animala. Eita teie mau mea e nehenehe e ara mai no te faaora i ta ratou feia haamori ia faatupu Iehova i ta ˈna haavaraa. Mea faufaa ore to ratou tapoˈi auro e ario anaana ore ia faaauhia i te hanahana o te Atua mure ore, o Iehova, e te hanahana o te mau mea ora ta ˈna i poiete. Ia arue ïa tatou i to ˈna iˈoa faito ore e a muri noa ˈtu!

20. Te fanaˈo ra tatou i te haamaitairaa e tavini ma te oaoa i roto i teihea hiero?

20 Oia, e au i to tatou Atua o Iehova te mau arueraa atoa. Ma te faatura hohonu ia ˈna, e pee tatou i teie faaararaa puai i te haamoriraa idolo. E faaroo râ tatou! Te na ô ra Iehova e: “Te parahi ra râ Iehova i to ˈna ra hiero moˈa: ia mamû to te ao atoa nei i mua i tana aro.” (Habakuka 2:20) Eita e ore e te haamanaˈo ra te peropheta i te hiero o Ierusalema. Te fanaˈo nei râ tatou i te haamaitairaa i teie mahana e haamori i roto i te hoê hiero pae varua rahi aˈe, i reira te haapapuraahia to tatou Fatu o Iesu Mesia ei Tahuˈa Rahi. I ǒ nei, i roto i te mau aua i te fenua o taua hiero ra, te putuputu nei tatou, te tavini nei tatou, e te pure nei tatou no te arue ia Iehova no to ˈna iˈoa hanahana. E oaoa mau â tatou i te haamori ma te haavare ore i to tatou Metua î i te here i nia i te raˈi!

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha to outou manaˈo i te mau parau a Iehova: “E ore e haamaoro hua”?

• Eaha te auraa i teie nei tau o te mau pohe i faaitehia na roto ia Habakuka?

• No te aha tatou e faaoto noa ˈi i te faaararaa a Iehova?

• I roto i te aua o teihea hiero e haamaitaihia ˈi tatou i te taviniraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Mai ia Habakuka, ua ite te mau tavini a te Atua no teie nei tau e eita Iehova e haamaoro

[Hohoˈa i te api 18]

Te haafaufaa ra anei outou i te haamaitairaa e haamori ia Iehova i roto i te aua o to ˈna hiero pae varua?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 16]

Hohoˈa a te U.S. Army