Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te manuïaraa maoti te tamau-noa-raa

Te manuïaraa maoti te tamau-noa-raa

Te manuïaraa maoti te tamau-noa-raa

UA RIRO te tamau-noa-raa ei taoˈa faufaa varavara roa i teie nei tau. E rave rahi o te manaˈo e ua taaihia te manuïaraa i te tanoraa o te vahi e te tanoraa o te taime hau atu i te tamau-noa-raa. O vai te nehenehe e faahapa ia ratou? Ua î roa te mau vea i te mau faatianianiraa o te faahema i te feruriraa e e nehenehe e noaa ia outou fatata te mau mea atoa ta outou e hinaaro maoti maa rohiraa haihai roa e maa tino moni hau rii. E nenei tamau te mau vea i te mau aamu e rave rahi no nia i te mau manuïaraa oioi e te mau taurearea maramarama e te itoito i te pae imiraa e ona-mirioni-hia i te noaaraa iho â te parau tuite.

Te autâ ra te papai vea o Leonard Pitts e: “I roto i te hoê totaiete o te hiˈo noa i te rapaeauraa, e au ra e mea ohie roa. . . . E au ra e e noaa te reira i te taata atoa e taa ia ˈna te ravea, e aravihi to ˈna, aore ra ua noaa ia ˈna te maramarama no ǒ mai i te Atua ra.”

Eaha te tamau-noa-raa?

Te tamau-noa-raa, o te ‘tapea-maite-raa ïa ma te tuutuu ore i te hoê fa, te hoê huru, aore ra te hoê ohipa noa ˈtu te mau haafifiraa aore ra te mau faataupupuraa.’ E titauhia ia tamau noa ma te hinaaro mau i mua i te patoiraa, ia onoono, eiaha ia faarue. E haamatara te Bibilia i te faufaaraa o teie huru maitai. Ei hiˈoraa, te faaitoito mai ra te Parau a te Atua e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua,” “e [tamau â i te] patoto e iritihia ïa te opani ia outou,” “tamau uˈana maite â i te pure,” e “tei maitai ra e tapea maite.”—Mataio 6:33; Luka 11:9; MN; Roma 12:12; Tesalonia 1, 5:21.

Te hoê tuhaa faufaa o te tamau-noa-raa, o te faarururaa ïa i te mau faataupupuraa o te ore e nehenehe e apehia. Te na ô ra te Maseli 24:16 e: “E hiˈa te parau-tia e ia taihitu noa ˈtu i te hiˈaraa, e e tia faahou mai.” Maoti i te ‘faarue’ ia farerei oia i te fifi aore ra te faataupupuraa, ‘e tia mai’ te taata o te tamau noa, “e tamau â” oia, e e haamata â oia.

E rave rahi râ o tei ore i faaineinehia no te mau fifi e te faataupupuraa ta ratou e nehenehe e farerei. No te mea aita ratou i faatupu aˈenei i te hinaaro e tamau noa, e faarue ohie noa ratou. “E rave rahi taata mea ino roa to ratou huru i mua i te faataupupuraa no ratou iho,” ta te taata papai ïa o Morley Callaghan i parau. “E aroha haere noa ratou ia ratou iho, e riri ratou i te mau taata atoa, e inoinohia e . . . e faarue atu ai.”

Mea peapea roa te reira. Te faaite ra o Pitts e: “Te haamoe nei tatou e te vai ra te hoê tumu e farerei ai tatou i te tamataraa, e mea huru faufaa ia farerei i te patoiraa.” Eaha ïa te faufaaraa? Te faaoti ra oia e: “E itea mai i [te hoê] e e ere te faataupupuraa i te mea pohe, e ere atoa te manuïa ore i te mea mure ore. E noaa mai ia ˈna te ite hohonu. E ineinehia oia.” Te na ô noa ra te Bibilia e: “E taoˈa anaˈe â tei te mau ohipa atoa ra.”—Maseli 14:23.

Parau mau, no te faanaho faahou â e rave i te ohipa i muri aˈe i te hoê faataupupuraa, e ere i te mea ohie. I te tahi taime, e farerei tatou i te mau fifi e au ra e te faaooo maira i ta tatou mau tutavaraa atoa i te faaruru atu. Maoti i te fatata i te noaahia, e au ra e te otohe noa ˈtura ta tatou mau fa i muri. E nehenehe tatou e ite i te hepohepo, te ravea ore, e toaruaru, e peneiaˈe e ahoaho. (Maseli 24:10) Te faaitoito mai ra râ te Bibilia e: “E eiaha tatou e rohirohi i te parau maitai, ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru.”Galatia 6:9.

Eaha te nehenehe e tauturu mai ia tamau noa?

Te taahiraa avae matamua no te tamau noa i roto i te hoê ohipa i maitihia i te rave, o te haamauraa ïa i te mau fa faufaa e te raeahia. Ua taa mau â te reira i te aposetolo Paulo. Ua parau oia i to Korinetia e: “Te horo nei au, eiaha mai te mea e aore i itea; te moto nei au eiaha mai te mea e, e moto i te mataˈi.” Ua ite Paulo e mai te peu e e hinaaro oia ia manuïa ta ˈna mau tutavaraa, e titauhia ia maramarama maitai ta ˈna mau fa, mai te hoê taata horo o te feruri noa e tapae i te reni hopea o te hoê hororaa. “Aita outou i ite e, o te feia horo i te hororaa e horo paatoa ïa, hoê roa râ e rave i te berabeio? E faaau i to outou hororaa ia noaa te berabeio,” ta ˈna ïa i faaitoito ia ratou. (Korinetia 1, 9:24, 26) Nafea tatou e na reira ˈi?

Ia au i te Maseli 14:15, e “hiˈo maitai . . . te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.” E haerea paari te feruri-faahou-raa i ta tatou mau ravea i roto i te oraraa i te tahi taime, a uiui ai ia tatou iho e te haere ra tatou ihea e eita anei e tia ia ravehia te tahi mau faatitiaifaroraa. Mea faufaa roa ia haamanaˈo maite tatou eaha ta tatou e hinaaro ra e rave e no te aha. Eita ïa tatou e faarue haere noa mai te peu e e haamanaˈo maite tatou i ta tatou tapao hopea. “E hiˈo tia ˈtu to mata i mua ia oe,” ta te maseli i faauruahia ïa e aˈo maira, ia “haapapuhia to oe atoa ra mau haerea.”—Maseli 4:25, 26.

Ia oti ia outou i te faataa i ta outou mau fa, te taahiraa i muri, o te faahohonuraa ïa nafea ia naea i te reira. Ua ui Iesu e: “O vai ïa taata i ǒ outou nei ia opua i te fare e faatia, e ore e mata na i te parahi i raro, a taio ai i te taoˈa e oti ai, i te navairaa ta ˈna taoˈa?” (Luka 14:28) Ia au i teie parau tumu, ua tapao te hoê taata aravihi i te pae o te maitairaa o te feruriraa e: “Hoê o te mau mea ta ˈu i tapao no nia i te feia o te manuïa, o te mea ïa e ua maramarama maitai ia ratou te taairaa i rotopu i te tumu e te faahopearaa i roto i to ratou oraraa. Ua taa i te feia o te manuïa e mai te peu e e hinaaro ratou i te hoê mea, e tia ia ratou ia rave i te mau mea atoa e titauhia ia noaa te reira.” E tauturu te taa-maitai-raa i te mau taahiraa atoa e titauhia no te faaoti roa i te mea ta tatou e hinaaro ra, ia tamau noa tatou i nia i te reira. E faaohie atoa te reira ia haamata apî tatou mai te peu e e farerei tatou i te faataupupuraa. O teie faahohonuraa te ofai tihi o te manuïaraa a Orville e Wilbur Wright.

No reira, ia tupu noa ˈtu te mau faataupupuraa, a tutava i te hiˈo atu ma te manaˈo maitai e mai te hoê haapiiraa. A faahohonu i te tupuraa, a hiˈo maitai eaha to outou hape, e a faatitiaifaro i te hape aore ra a faaafaro i te vahi paruparu. Mea maitai ia paraparau ia vetahi ê, inaha “ia rahi te ui e papu ai tei manaˈohia ra.” (Maseli 20:18) Eita e ore e e aravihi atu â outou i te mau taime atoa e tutava ˈi outou, e i te pae hopea e manuïa roa outou.

Te toru o te tuhaa faufaa o te tamau-noa-raa, o te ohipa tuutuu ore ïa. Te aˈo maira te aposetolo Paulo e: “Ta tatou râ vahi i noaa maira, e na reira tatou i te haere na taua tapao nei â ma te haapao maite â hoi i te mea hoê â.” (Philipi 3:16) Mai ta te hoê taata haapii i parau, “e noaa te mau faahopearaa maoti te faito tano noa e te ohipa tuutuu ore i te roaraa o te hoê tau.” Ua faahohoˈa-maitai-hia te reira i roto i te aai tuiroo a Ésope no nia i te honu e te aranabata. Ua noaa te re o te hororaa i te honu noa ˈtu e mea taere roa ˈˈe oia i te aranabata. No te aha? No te mea e haerea tamau e te nahonaho to te honu. Aita oia i faarue, ua maiti râ oia i te hoê tere ta ˈna iho â e nehenehe e tapea, e ua pee noa oia i te reira e ia tae noa ˈtu i te reni hopea. No te mea e haere noa te taata nahonaho e te haerea tamau i mua, e anaanatae noa to ˈna manaˈo e eita ïa oia e faarue haere noa aore ra e tuuhia mai i rapae i te hororaa. Oia, a “faaau i to outou hororaa” ia noaa te fa.

Te maitiraa i te mau fa faufaa

Papu maitai, ia ore te tamau-noa-raa ia mâuˈa, mea tia ia faufaa ta tatou mau fa. E rave rahi o te rohi no te mau mea o te ore e hopoi mai i te oaoa. Area râ, te haamatara ra te Bibilia e: “O te hiˈo râ i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite . . . e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.” (Iakobo 1:25) Oia, e fa faufaa roa te haapiiraa ia maramarama te ture a te Atua i faataahia i roto i te Bibilia. No te aha? No te mea iho â râ e ua niuhia te ture a te Atua i nia i ta ˈna mau titauraa tia roa e te parau-tia. Ei Atua Poiete, ua ite oia eaha te mea maitai roa ˈˈe no ta ˈna mau mea poietehia. No reira, ia tamau tatou i te haapii i te mau faaueraa a te Atua e te faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa, e hopoi papu mai taua tamauraa ra i te oaoaraa. “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra . . . Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea,” ta te Maseli 3:5, 6 ïa e tǎpû ra.

Hau atu â, o “te ora mure ore” hoi te fariiraa i te ite i te Atua e ia Iesu, o ta Iesu ïa i parau. (Ioane 17:3) Te faaite ra te mau parau tohu Bibilia e te ora nei tatou i te “anotau hopea” o teie faanahoraa. (Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:3-13) Fatata roa te Basileia o te Atua, ta ˈna hau parau-tia, i te haamau i ta ˈna faatereraa i nia i te huiraatira o te fenua nei. (Daniela 2:44; Mataio 6:10) E haamata teie faatereraa i te hoê anotau hau e te ruperupe e te vai-maitai-raa o te huitaata faaroo atoa aitâ i itehia aˈenei. (Salamo 37:10, 11; Apokalupo 21:4) “E ore te Atua e haapao i te huru o te taata,” ta te Ohipa 10:34 ïa e parau ra. Oia, te titauhia ra te taata atoa ia fanaˈo i te haamaitairaa!

E buka tahito te Bibilia o te î i te paari e te auraa. E titauhia te taime e te tutavaraa no te taa i te reira. E matara râ taua buka ra no tatou maoti te tauturu a te Atua—e mai te peu e e tamau tatou i te maimi i te ite e vai ra i roto. (Maseli 2:4, 5; Iakobo 1:5) Parau mau, e tautooraa paha te faaohiparaa i ta tatou e haapii ra. E titauhia paha ia faatitiaifaro tatou i to tatou mau manaˈo aore ra ta tatou mau peu matauhia. E patoi paha te mau hoa e te mau fetii manaˈo maitai i ta tatou haapiiraa Bibilia. No reira mea faufaa te tamau-noa-raa. Te faahaamanaˈo maira te aposetolo Paulo e e horoa te Atua i te ora mure ore na te feia e faaite i te “tamau-maite-raa i te parau maitai.” (Roma 2:7) E oaoa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia outou ia noaa teie fa ia outou.

Ia papu ia outou e e manuïa outou mai te peu e e tamau outou i te haapii no nia i te Atua e to ˈna hinaaro e ia tamau outou i te faaohipa i ta outou e haapii ra.—Salamo 1:1-3.

[Hohoˈa i te api 6]

E manuïa outou ia tamau outou i te haapii no nia i te Atua e to ˈna hinaaro

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 4]

Culver Pictures