Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te oaoaraa i te Atua o to tatou faaoraraa

Te oaoaraa i te Atua o to tatou faaoraraa

Te oaoaraa i te Atua o to tatou faaoraraa

“E oaoa vau ia Iehova, e ouˈauˈa noa vau i te Atua i to ˈu nei ora.”—HABAKUKA 3:18.

1. Eaha ta Daniela i ite i roto i te orama hou to Babulonia toparaa i te matahiti 539 H.T.T.?

 HAU atu i te hoê ahuru matahiti hou te toparaa o Babulonia i te matahiti 539 H.T.T., ua ite te peropheta ruhiruhia o Daniela i te hoê orama horuhoru. Te tohu ra te reira i te mau ohipa e tupu na te ao nei e tae atu ai i te tamaˈi rahi i rotopu i te mau enemi o Iehova e ta ˈna Arii i maitihia, o Iesu Mesia. Eaha te huru o Daniela? Teie ta ˈna i parau: “Matapourihia ihora vau . . . e maere noa vau i taua orama ra.”—Daniela 8:27.

2. Eaha te aroraa ta Daniela i ite i roto i te orama, e eaha to outou manaˈo no nia i to ˈna piriraa mai?

2 E o tatou? Te ora nei tatou i roto roa i te tereraa o te tau! Eaha to tatou huru ia taa ia tatou e te piri roa maira te aroraa ta Daniela i ite i roto i te orama, te tamaˈi a te Atua o Aramagedo? Eaha to tatou huru ia ite tatou e ua parare roa te ino i faaite-tahaa-hia i roto i te parau tohu a Habakuka e e tupu iho â te haamouraa o te mau enemi o te Atua? Ua tuea paha to tatou mau manaˈo e to Habakuka, mai tei faataahia i te pene 3 o ta ˈna buka parau tohu.

E pure Habakuka ia aroha mai te Atua

3. Ua pure Habakuka no vai, e eaha te faufaaraa o ta ˈna mau parau no tatou?

3 E pure te Habakuka pene 3. Ia au i te irava 1, e parau-atoa-hia e himene hevaraa, e himene otoraa. Mai te mea ra e te pure ra te peropheta no ˈna iho. I te mea mau râ, te paraparau ra o Habakuka no te nunaa maitihia o te Atua. I teie mahana, e auraa rahi to ta ˈna pure no te nunaa o te Atua, o te apiti ra i roto i te ohipa pororaa i te Basileia. Ia taio tatou i te Habakuka pene 3 ma te haamanaˈo i te reira, e îhia tatou i te mǎtaˈu e te oaoa atoa râ i tei papaihia i roto. Te horoa maira te pure, aore ra himene hevaraa, a Habakuka i te mau tumu papu no te oaoa ia Iehova, te Atua o to tatou faaoraraa.

4. No te aha Habakuka i mǎtaˈu ai, e e nehenehe tatou e papu e e ohipa â te mana o te Atua no te aha?

4 Mai ta tatou i ite i roto i na tumu parau e piti na mua ˈtu, mea ino roa te mau huru tupuraa i Iuda i te tau o Habakuka. Eita râ te Atua e vaiiho e ia tupu noa te reira. E ohipa mai Iehova, mai ta ˈna i rave i mutaa ihora. Eita ïa e maerehia ia tuô te peropheta e: “I faaroo na vau i to parau, e Iehova, mǎtaˈu ihora vau . . . i ta oe ohipa, e Iehova”! Eaha te auraa o ta ˈna mau parau? ‘Te parau no nia ia Iehova,’ o te aamu ïa o te mau ohipa puai i faatupuhia e te Atua i te Miti Uteute anei, i roto i te medebara, e i Ieriko. Ua ite maitai Habakuka i teie mau ohipa, e ua mǎtaˈu oia i te reira no te mea ua ite oia e e faaohipa faahou Iehova i to ˈna mana rahi no te tairi i to ˈna mau enemi. Ia hiˈo tatou i te ino o te taata i teie mahana, ua ite atoa tatou e e ohipa mai Iehova mai i mutaa ihora. E mǎtaˈu anei tatou? A, e! Teie râ, e pure tatou mai ia Habakuka: “I roto i te mau matahiti ra [e faatupu â oe i te reira], i roto i te mau matahiti ra e faaite mai oe [i te reira]; riri noâ oe, e haamanaˈo i te aroha.” (Habakuka 3:2; MN) I te taime i faataahia e te Atua, “i roto i te mau matahiti ra,” e faaohipa faahou oia i to ˈna mana semeio. E i taua taime ra, ia haamanaˈo ïa oia i te aroha i te feia e here ra ia ˈna!

Te haere ra Iehova!

5. Nafea to te ‘Atua haereraa mai Temani mai,’ e eaha ta te reira e faaite ra no nia ia Aramagedo?

5 Eaha te tupu ia faaroo Iehova i ta tatou pure ia aroha mai oia? E ite tatou i te pahonoraa i roto i te Habakuka 3:3, 4. Na mua, te parau ra te peropheta e: “Mai Temani mai te Atua, e Tei Moˈa ra mai te mouˈa ra i Parana.” I te tau o Mose, tei nia o Temani e o Parana i te purumu ta Iseraela i rave na roto i te medebara no te haere i Kanaana. Ia haere te nunaa rahi o Iseraela, e au ra e te haere atoa ra Iehova e aita hoê mea e nehenehe e tapea ia ˈna. Na mua iti noa ˈˈe i to Mose poheraa, teie ta ˈna i parau: “Mai Sinai mai Iehova, e ua fa maira ia ratou i Seira; e ua anaana maira i te mouˈa ra i Parana; ma te rahi atoa ra o te feia moˈa ra [te mau melahi] i te haerea mai.” (Deuteronomi 33:2) Ia tairi Iehova i to ˈna mau enemi i Aramagedo, e itehia te hoê â faaiteraa i to ˈna puai o te ore roa e mau ia tapea.

6. Taa ê atu i te hanahana o te Atua, eaha ta te mau Kerisetiano ite maite e ite ra?

6 Te parau atoa ra Habakuka e: “Ua ati te raˈi i to [Iehova] hanahana, ua î hoi te fenua i te arue ia ˈna. E au to ˈna anaana i te maramarama.” Auê ïa ohipa faahiahia mau e! Parau mau e eita ta te taata e nehenehe e hiˈo i te Atua ra o Iehova e e ora. (Exodo 33:20) No te mau tavini haapao maitai râ a te Atua, e anaana te mata o to ratou mafatu ia hiˈo ratou i to ˈna hanahana. (Ephesia 1:18) E te ite ra te mau Kerisetiano ite maite i te tahi mea taa ê atu i te hanahana o Iehova. Te faaoti ra te Habakuka 3:4 e: “Purara ê atura te hihi no roto i tana rima: i reira to ˈna mana i te hunaraahia.” Oia, te ite ra tatou e ua ineine Iehova i te ohipa mai, ma te faaohipa i to ˈna rima atau, oia te puai e te mana.

7. Eaha te auraa ia haere te Atua ma te upootia no te feia e patoi ra ia ˈna?

7 Ia haere te Atua ma te upootia, e ati ïa to te feia orure hau. Te na ô ra te Habakuka 3:5 e: “Ua na mua ia ˈna te maˈi pohe i te haere; e te maˈi averavera tei pee i tana taahiraa avae.” A fatata ˈi te mau ati Iseraela i te mau otia o te Fenua Tǎpǔhia i te matahiti 1473 H.T.T., mea rahi tei orure i te hau, ma te rave i te peu taiata e te haamoriraa idolo. I te pae hopea, hau atu i te 20 000 tei pohe i te hoê maˈi pee i faataehia e te Atua. (Numera 25:1-9) Fatata i mua nei, ia haere Iehova i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra,” e mauiui atoa te feia e patoi ra ia ˈna no ta ratou mau hara. E pohe atoa paha vetahi i te maˈi pee mau.—Apokalupo 16:14, 16.

8. Ia au i te Habakuka 3:6, eaha te tiai maira i te mau enemi o te Atua?

8 A faaroo na i teie nei i te faataaraa oraora a te peropheta no nia ia Iehova sabaota e ohipa ra. Te taio nei tatou i roto i te Habakuka 3:6 e: “Ua tia ihora oia [te Atua ra o Iehova] e ua faito i te fenua; ua hiˈo oia, e ua haapurara i te mau etene, e te mau mouˈa e tia i te vairaa ra parari ihora; e te mau aivi vaiiho taiata piˈo ihora i raro: e te mau haerea tahito no ˈna ra ua taataahihia ïa.” E “tia” Iehova na mua, mai te hoê tenerara e hiˈopoa ra i te tahua aroraa. Te mǎtaˈu ra to ˈna mau enemi. E ite ratou o vai to ratou enemi e e hitimahuta ratou, ma te arepurepu. Ua tohu Iesu i te taime ‘e oto ai te mau fetii atoa o te fenua nei.’ (Mataio 24:30) Ua taere roa, e taa ia ratou e eita hoê aˈe taata e nehenehe e patoi ia Iehova. E parari te mau faanahonahoraa a te taata, tae noa ˈtu te mau faanahonahoraa e manaˈohia ra e vai maoro mai “te mau mouˈa e tia i te vairaa ra” e “te mau aivi vaiiho taiata.” E au te reira i “te mau haerea tahito” o te Atua, mai ta ˈna i rave i mutaa ihora.

9, 10. Eaha ta te Habakuka 3:7-11 e faahaamanaˈo maira ia tatou?

9 Ua “uˈana” to Iehova “riri” i to ˈna mau enemi. Eaha ta ˈna mau mauhaa e rave i roto i ta ˈna tamaˈi rahi? A faaroo na i te peropheta ia faataa i te reira, a parau ai e: “To fana vaiiho noa ra ua faatanohia, e ua au i te tǎpǔ i te mau opu ra, oia te parau i parauhia ra. Sela. Ua vahi oe i te mau pape o te fenua nei. Ua hiˈo te mau mouˈa ia oe, e ua aueue: te maniiraa o te pape ra, reva ê atura ïa: ua pii mai te moana i to ˈna reo, e ua hopoi i tana rima i nia. Ua vai noa te mahana e te marama i to raua ra vairaa: no to raua maramarama i tere ai to mau ohe; e no to raua anaana te anapanapa o ta oe ra mahae.”—Habakuka 3:7-11.

10 I te tau o Iosua, ua tapea Iehova i te mahana e te avaˈe na roto i te hoê faaiteraa maere o to ˈna mana. (Iosua 10:12-14) Te faahaamanaˈo maira te parau tohu a Habakuka e e faaohipa Iehova i taua noâ mana ra i Aramagedo. I te matahiti 1513 H.T.T., ua faaite Iehova i to ˈna mana i nia i te mau pape hohonu o te fenua i to ˈna faaohiparaa i te Miti Uteute no te haamou i te mau nuu a Pharao. E 40 matahiti i muri aˈe, aita te anavai Ioridana i manii i haafifi ia Iseraela ia haere ma te upootia i te Fenua Tǎpǔhia. (Iosua 3:15-17) I te tau o te peropheta vahine o Debora, ua tairi te ûa puai i te mau pereoo tamaˈi a Sisera, te enemi o Iseraela. (Te mau tavana 5:21) E faaohipa atoa Iehova i teie mau puai o te pape pue, o te ûa puai, e te pape hohonu i Aramagedo. Tei roto atoa te patiri e te uira i to ˈna rima, mai te hoê mahae aore ra te hoê vairaa î i te teˈa.

11. Eaha te tupu ia tuu faahope Iehova i to ˈna mana puai?

11 Oia mau, mea riaria ia tuu faahope Iehova i to ˈna mana puai. Te parau ra Habakuka e e riro te rui ei ao e mea anaana aˈe te ao i te mahana. Noa ˈtu e mea mau aore ra e taipe teie faataaraa parau tohu faauruahia no nia ia Aramagedo, te mea papu râ—e upootia Iehova, aita hoê aˈe enemi e ora.

Te faaoraraa papu no te nunaa o te Atua!

12. E nafea te Atua i to ˈna mau enemi, o vai râ te faaorahia?

12 Te faataa faahou ra te peropheta i te haamouraa a Iehova i To ˈna mau enemi. Te taio nei tatou i roto i te Habakuka 3:12 e: “Ua haere oe na nia i te fenua nei ma te tahoo; ua taataahi oe i te mau fenua nei ma te riri.” Teie râ, eita Iehova e haamou matapo noa. E ora mai te tahi mau taata. “Ua haere oe ei ora no to oe ra mau taata, ei ora no to feia i faatahinuhia ra,” ta te Habakuka 3:13 ïa e parau ra. Oia, e faaora Iehova i ta ˈna mau tavini faatavaihia haapao maitai. I reira ïa e hope roa ˈi te haamouraa o Babulonia Rahi, te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei. I teie râ mahana, te tamata ra te mau nunaa i te faaore i te haamoriraa viivii ore. E fatata te mau puai a Goga no Magoga i te aro i te mau tavini a Iehova. (Ezekiela 38:1–39:13; Apokalupo 17:1-5, 16-18) E manuïa anei taua aroraa a Satani ra? Eita! Inaha, e taataahi Iehova i to ˈna mau enemi ma te riri, ma te papahia ia ratou i raro aˈe i te avae mai te huero i nia i te hoê vahi papairaa. E faaora râ oia i te feia e haamori ia ˈna ma te varua e te parau mau.—Ioane 4:24.

13. Nafea te Habakuka 3:13 e tupu ai?

13 Te tohuhia ra te haamou-roa-raa o te feia iino i roto i teie mau parau: “Ua paruparu te feia rarahi ia oe [Iehova] i te fare o te parau ino ra; ua heheu oe i te tumu e tae noa ˈtura i te aˈî ra.” (Habakuka 3:13) Teie “fare,” o te faanahoraa ino ïa i raro aˈe i te mana o te Diabolo ra o Satani. E vavahihia teie fare. E haamouhia “te feia rarahi” aore ra te mau aratai patoi i te Atua. E haamouhia te faanahoraa taatoa, tae noa ˈtu i to ˈna niu. Eita oia e vai faahou. Auê ïa tiamâraa faahiahia e itehia e!

14-16. Ia au i te Habakuka 3:14, 15, eaha te tupu i nia i te nunaa o Iehova e to ratou mau enemi?

14 I Aramagedo, e arepurepu te feia atoa e tamata i te haapohe i te “feia i faatahinuhia” a Iehova. Ia au i te Habakuka 3:14, 15, teie ta te peropheta e parau ra i te Atua: “Ua patiahia e oe te feia rarahi o to ˈna ra mau oire rii i te raau na ˈna ra: mai te puahiohio ratou i te haerea mai ia purara vau: i oaoa ratou mai te mea ia pau omoe noa ia ratou te taata rii. Ua na raro oe i te tai ma to mau puaahorofenua atoa ra, ua na roto i te puea rahi o te moana ra.”

15 I to Habakuka parauraa e ‘mai te puahiohio te feia rarahi i te haerea mai ia purara vau,’ te parau ra ïa te peropheta no te mau tavini faatavaihia a Iehova. Mai te mau nǎnǎ eiâ e tiai noa ra, e ouˈa te mau nunaa i nia i te feia e haamori ra ia Iehova no te haamou ia ratou. E “oaoa” teie mau enemi o te Atua e o to ˈna nunaa ma te tiaturi e e manuïa ratou. E au ra e e paruparu te mau Kerisetiano haapao maitai mai “te taata rii” ra. Ia rave râ te mau puai patoi i te Atua i ta ratou aroraa, e faahoˈi Iehova i ta ratou mau mauhaa i nia ia ratou iho. E faaohipa ratou i ta ratou iho mau mauhaa aore ra mau “raau” i nia i ta ratou iho feia rarahi aore ra feia tamaˈi.

16 E ere te reira anaˈe. E faaohipa Iehova i te mau puai varua hau aˈe i te taata nei no te faaoti roa i te haamouraa o to ˈna mau enemi. Ma te “mau puaahorofenua” a ta ˈna mau nuu i te raˈi arataihia e Iesu Mesia, e haere oia ma te upootia na roto i “te tai” e “te puea rahi o te moana,” oia hoi te pueraa enemi arepurepu no roto i te huitaata. (Apokalupo 19:11-21) I reira te feia iino e iritihia ˈi mai nia mai i te fenua. E faaiteraa puai mau â teie i te mana o te Atua e ta ˈna parau-tia!

Te tae maira te mahana o Iehova!

17. (a) No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e e tupu te mau parau a Habakuka? (b) Nafea tatou e riro ai mai ia Habakuka a tiai noa ˈi tatou i te mahana rahi o Iehova?

17 E nehenehe tatou e papu e e fatata te mau parau a Habakuka i te tupu. Eita e haamaoro. Eaha to outou manaˈo i teie ite-atea-raa? A haamanaˈo e te papai ra Habakuka ma te faauruahia e te Atua. E ohipa mai Iehova, e e huenane rahi tei nia i te fenua ia tupu te reira. Eita e maerehia ia papai te peropheta e: “Tei taua iteraa no ˈu i te parau na oe ra, horuhoru atura tau aau; tei te harururaa o to parau ra ua aueue ihora tau utu; ua ô maira te pe i roto i tau mau ivi, e ua rurutaina ihora vau; e faaea râ vau ia tae mai i taua mahana ahoaho ra, ia tae mai te feia e rave mai i te taata ra.” (Habakuka 3:16) Ua horuhoru roa Habakuka—te taa ra ïa ia tatou. Ua aueue anei râ to ˈna faaroo? Aita roa ˈtu! Ua ineine oia i te tiai ma te hau i te mahana rahi o Iehova. (Petero 2, 3:11, 12) E ere anei te reira atoa to tatou huru? Papu maitai e oia! Te tiaturi papu nei tatou e e tupu te parau tohu a Habakuka. Na mua ˈˈe râ, e tiai tatou ma te faaoromai.

18. Noa ˈtu e ua ite Habakuka e e faaruru oia i te mau fifi, eaha to ˈna huru?

18 E faatupu iho â te tamaˈi i te mau fifi, tae noa ˈtu i nia i te feia upootia. Aita paha e maa faahou. Aita paha e faufaa faahou. Ua topa paha te faito o te oraraa. Ia roohia tatou i te reira, nafea ïa tatou? E huru feruriraa maitai roa to Habakuka, ua parau hoi oia e: “Ore noa ˈtu â te ruperupe i te suke, e ore noa ˈtu te maa i nia i te mau vine; ore noa ˈtu te olive i te hotu mai, e ore noa ˈtu â te maa i nia i te fenua; mou noa ˈtu te nǎnǎ i roto i te aua, e ore noa ˈtu te puaatoro i roto i te vairaa ra: e oaoa vau ia Iehova, e ouˈauˈa noa vau i te Atua i to ˈu nei ora.” (Habakuka 3:17, 18) Ua ite iho â Habakuka e e tupu te mau fifi, te oˈe paha. Tera râ, aita roa ˈtu oia i erehia i to ˈna oaoa ia Iehova, o te faaora ia ˈna.

19. Eaha te mau fifi ta te mau Kerisetiano e rave rahi e faaruru ra, eaha râ ta tatou e nehenehe e tiaturi papu ia tuu tatou ia Iehova i te parahiraa matamua o to tatou oraraa?

19 I teie mahana, hou te tamaˈi a Iehova i nia i te feia iino, te ite nei e rave rahi i te mauiui rahi. Ua tohu Iesu e e riro te tamaˈi, te oˈe, te aueueraa fenua, e te maˈi rahi ei tuhaa o ‘te tapao o to ˈna vairaa mai’ ma te mana arii. (Mataio 24:3-14; Luka 21:10, 11) Te ora nei e rave rahi o to tatou mau taeae i te mau fenua i tairi-ino-roa-hia e te tupuraa o te mau parau a Iesu, e no reira te faaruru nei ratou i te mau fifi rahi. E faaruru atoa paha te tahi atu â mau Kerisetiano i te reira i te tau i mua nei. No te rahiraa o tatou, e nehenehe ‘te suke e ore e ruperupe’ hou te hopea e tae mai ai. Ua ite râ tatou no te aha teie mau mea e tupu ai, e te horoa maira te reira i te puai. Hau atu â, te turuhia ra tatou. Ua tǎpǔ Iesu e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” (Mataio 6:33) Aita te reira e haapapu ra i te hoê oraraa fanaˈo, maoti râ ia tuu tatou ia Iehova i te parahiraa matamua o to tatou oraraa, e haapao oia ia tatou.—Salamo 37:25.

20. Noa ˈtu te mau fifi taime poto, eaha ta tatou e faaoti e rave?

20 Noa ˈtu eaha te mau fifi no te hoê taime ta tatou e faaruru, eita tatou e erehia i te faaroo i te mana faaora o Iehova. Te faaruru ra e rave rahi o to tatou mau taeae e mau tuahine i Afirika, i Europa Hitia o te râ, e i te tahi atu mau fenua, i te mau fifi uˈana, tera râ, te tamau noa ra ratou i ‘te oaoa ia Iehova.’ Ia ore roa ˈtu ïa tatou mai ia ratou e faaea i te na reira. E haamanaˈo tatou e o te Fatu e Arii o Iehova te Pu o to tatou “puai.” (Habakuka 3:19) E ore roa ˈtu tatou e inoino ia ˈna. Mea papu e e tae mai o Aramagedo, e i muri iho te ao apî i tǎpǔhia e te Atua. (Petero 2, 3:13) I reira ïa “e î ai te fenua i te ite i te hanahana o Iehova, mai te vairaa miti e î i te tai ra.” (Habakuka 2:14) A tiai noa ˈi tatou i taua tau faahiahia ra, e pee anaˈe i te hiˈoraa maitai o Habakuka. Ia ‘oaoa noa ïa tatou ia Iehova e ia ouˈauˈa noa i te Atua o to tatou faaoraraa.’

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te faufaaraa o te pure a Habakuka no tatou?

• No te aha Iehova e haere ai?

• Eaha ta te parau tohu a Habakuka e faaite ra no nia i te faaoraraa?

• Eaha to tatou huru a tiai noa ˈi tatou i te mahana rahi o Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Ua ite anei outou eaha te mau puai ta te Atua e faaohipa i nia i te feia iino i Aramagedo?