Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaea noa i rapae i te vahi atâta!

A faaea noa i rapae i te vahi atâta!

A faaea noa i rapae i te vahi atâta!

E HOPOIA na te feia maimi i te pae o te mau mouˈa auahi te hiˈopoaraa e te faitoraa i te mau mea e ite-maitai-hia ra e te faaararaa no nia i te mau tutuharaa e fatata i te tupu. (I te tutuharaa iho â te Mouˈa Fugen, ua titauhia i te mau mutoi ia tapea i te taata eiaha ratou ia haere atu i te vahi atâta.) Oia atoa, e hiˈopoa te feia haapii Bibilia i te tapao o “te hopea o te faanahoraa o te mau mea” e faaara ˈtu ai ia vetahi ê i te ati e fatata maira.—Mataio 24:3, MN.

I roto i taua noâ pene o te Bibilia ra e faaara ra no nia i te ati na te ao atoa nei e fatata maira, e nehenehe tatou e taio i teie faataaraa i te mau mea e tupu na mua: “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia; e oˈe hoi, . . . e e aueue fenua i tera vahi, i tera vahi. . . . E tupu hoi te peropheta haavare e rave rahi, e rave rahi te haavarehia e ratou. E no te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro. . . . E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:7-14.

Aita e faufaa ia riro tatou ei feia faahohonu i te mau parau apî no te ite maite e te tupu ra teie parau tohu. Mai te matahiti 1914 mai â to tatou iteraa i te reira. E piti tamaˈi rahi tei tupu i teie nei senekele, e rave rahi tamaˈi i roto noa iho i te hoê fenua, e mau peapea i te tahi mau tuhaa fenua, e e mau aroraa no te huru o te nunaa e no te haapaoraa. Ua oˈehia te huitaata no teie mau tamaˈi, taa ê noa ˈtu te mau ereraa i tupu no te mau ati natura. Mea rahi te taata i moe i roto i te mau aueueraa fenua. Ua maraa mai te numera o te mau pǔpǔ iti faaroo e to ratou aratai huru ê e ta ratou mau pǐpǐ itoito uˈana. No ‘te tupuraa te ino i te rahi,’ aita te taata e faaite faahou ra i te here, e e ere faahou te aroharaa i te taata-tupu i te peu matauhia.

Te tupu papu ra te ohipa pororaa na te ao atoa nei, te tahi atu â tuhaa o te tapao. A hiˈo noa na i te api matamua o teie vea, e ite outou i te mau parau ra “Te faaite ra i te Basileia o Iehova” i roto i te upoo parau. E mauhaa rahi Te Pare Tiairaa, neneihia na roto 132 reo e ua hau atu i te 22 mirioni vea te haapararehia, na te feia e poro haere i “te evanelia o te basileia” na te fenua atoa e faaeahia ra e te taata. I roto i taua parau apî maitai ra, te vai ra te poroi e ua haamau tei Poiete i te ao taatoa, o te Atua ra o Iehova, i te Basileia i nia i te raˈi o te haamou i te faanahoraa ino o te mau mea e te hopoi mai i te hoê paradaiso i te fenua nei. Oia mau, te itehia ra te tapao e fatata roa te Atua i te ohipa mai, ei faaiteraa e mea atâta no te ora o te feia o teie faanahoraa o te mau mea.—A hiˈo i te Timoteo 2, 3:1-5; Petero 2, 3:3, 4; Apokalupo 6:1-8.

Te mahana riaria o Iehova

Eaha te ohipa e itehia ia tae mai te taime e faatupu ai Iehova i ta ˈna haavaraa? A faaroo na i ta ˈna iho faataaraa oraora mau i te mea e tupu mai: “E faaite au i te piri i nia i te mau raˈi, e i nia atoa i te fenua; i te toto, e te auahi, e te pou auahi anaˈe. E faarirohia te mahana ei pouri, e te marama ei toto, a tae ai i taua mahana rahi riaria o Iehova ra.”—Ioela 2:30, 31.

Ua piri roa mai taua mahana ra, o te hau aˈe i te riaria e te vavahi i te mau tutuharaa auahi aore ra te mau aueueraa fenua atoa. Te na ô ra te peropheta Zephania e: “Ua fatata te mahana rahi o Iehova, te fatata maira, te peepee maira i te haere. . . . E pau roa hoi te fenua atoa i te auahi ra o to ˈna hae: e rave faahope roa hoi oia i teie nei i te taata atoa i nia i te fenua nei.” Noa ˈtu e ‘e ore ratou e ora i to ratou ario e to ratou auro i te mahana o te riri o Iehova,’ te vai ra te hoê ravea e ora mai ai i taua mahana riaria ra.—Zephania 1:14-18.

Te faaite ra Zephania nafea a na ô ai e: “E aita outou i roohia mai e te riri aa no ǒ ia Iehova, e aore â i tae mai te mahana riri o Iehova i nia ia outou, e imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei . . . e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.” (Zephania 2:2, 3) E nehenehe e noaa te haapuraa ia ‘imi tatou ia Iehova, ia imi i te parau-tia, e ia imi i te haehaa.’ O vai teie e imi nei ia Iehova i teie mahana?

Eita e ore e e taai outou i te parau ra “Iehova” i te mau Ite no Iehova no ta ratou ohipa pororaa. Na te hoê paha o ratou i horoa mai i teie vea na outou. Mea matauhia ratou mai te feia huiraatira o te ora i te oraraa tia. Te tutava ra ratou i te ahu i te huru ‘taata apî,’ o te titau atoa ïa ia faahotu i te haehaa. (Kolosa 3:8-10) Te faˈi nei ratou e e raea te reira maoti te haapiiraa a te faanahonahoraa iteahia a Iehova, o te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova te tia no te reira na te mau fenua atoa. Oia, e nehenehe e noaa ia outou te haapuraa e ‘te mau taeae atoa’ i rotopu i te mau Ite no Iehova e ati aˈe te ao nei.—Petero 1, 5:9.

A imi i te haapuraa i teie nei

Ia noaa te haapuraa na roto i te imiraa ia Iehova, e tia ia tatou ia riro ei hoa no ˈna. Eaha te titauhia no te reira? Te pahono nei te Bibilia e: “Aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, o taua au ore ïa i te Atua ra? E teie nei, o tei titau e ei taua oia no teie nei ao, ua taa maite ïa oia, e e enemi ïa no te Atua.” (Iakobo 4:4) No te riro ei hoa no te Atua, e tia ia tatou ia faarue roa i te mau taairaa atoa i te pae manaˈo horuhoru e teie nei ao ino mea taa maitai to ˈna haerea orure i te hau i te Atua.

Te faaitoito maira te Bibilia: “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna. O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te [faaiteiteraa] ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa. E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioane 1, 2:15-17; MN) Te turaihia nei te rahiraa o te taata i teie tau e te mau hinaaro o te tino—te hinaaro i te taatiraa ma te mau ore, te imiraa i te moni ma te nounou, e te faaohipa-hua-raa i te mana. No te riro râ i te paeau o Iehova, e tia ia faaruru i taua mau hinaaro ra.—Kolosa 3:5-8.

Ua taio paha outou i teie vea i te tahi taime, e ua farii paha outou e ua tano mau â ta ˈna mau faaauraa i te mau parau tohu Bibilia. Teie râ, te haamarirau ra paha outou i te rave i te taahiraa avae i muri mai oia te apitiraa ˈtu i te mau Ite no Iehova. Ia farerei tatou i te ati, e navai anei râ te faaroo-noa-raa i te faaararaa? Mai ta tatou i ite mai no te tutuharaa o te Mouˈa Fugen, mea titauhia ia ohipa tatou ia au i te faaararaa. A haamanaˈo na e 15 aˈe papai vea e feia taviri hohoˈa tei erehia i to ratou ora no to ratou hinaaro rahi i te parau apî faahoruhoru. Oia mau, ua pohe te hoê taata pata hohoˈa ma to ˈna rima i nia i ta ˈna pata hohoˈa. Ua parau te hoê taata maimi i te pae o te mau mouˈa auahi e, “Ia pohe au i te hoê mahana, te hinaaro nei au ia pohe au i te pae mouˈa auahi,” e ua pohe iho â oia mai ta ˈna i hinaaro. Ua pûpû ratou paatoa ia ratou iho no ta ratou ohipa e ta ratou mau maimiraa. Teie râ, ua aufau ratou i te reira i to ratou ora—te hoo o te tâuˈa-ore-raa i te faaararaa.

E rave rahi te faaroo i te poroi no nia i te opuaraa a te Atua e haamau i teie faanahoraa ino o te mau mea e te taa nei ia ratou, i nia i te hoê faito, te faufaaraa o teie faaararaa. ‘E tae mai iho â paha i te pae hopea,’ ta ratou ïa e nehenehe e manaˈo, ‘eiaha râ i teie tau.’ E faanuu ratou i te mahana o Iehova a muri aˈe eiaha ratou ia haafariu-ê-hia i ta ratou e manaˈo ra e mea faufaa aˈe i teie nei.

O te reira te fifi o Baruka. Ei papai parau a te peropheta i tahito ra o Ieremia, ua faaara Baruka ma te itoito i te ati Iseraela e te fatata maira te haamouraa o Ierusalema. Teie râ, i te hoê taime, ua faarohirohi oia i mua i ta ˈna faaueraa. No reira, ua aˈo Iehova ia ˈna e: “Te imi ra oe i te maitai rahi na oe iho? eiaha e imihia.” E taoˈa rahi anei, e tiaraa teitei anei, aore ra e oraraa fanaˈo, eiaha o Baruka e ‘imi i te maitai rahi na ˈna iho.’ E tia ia ˈna ia haapao noa i te hoê mea, te hinaaro o te Atua ia tauturuhia te taata ia tia i To ˈna paeau. Ei faahopearaa, e noaa ia ˈna ‘te ora no ˈna ei taoˈa.’ (Ieremia 45:1-5) Oia atoa, maoti i te ‘imi i te maitai rahi na tatou iho,’ e tia ia tatou ia imi ia Iehova, o te hopoi mai ïa i te ora no tatou.

I te Mouˈa Fugen, ua hau atu i te 12 mutoi e feia tupohe auahi tauturu e tiai ra i to te tutuharaa auahi paapaa roa ino tairiraa ia ratou. Te tamata ra ratou i te tauturu e te paruru i te feia to roto i te tupuraa atâta. Ua riro ratou mai te mau tane e mau vahine manaˈo maitai e haa rahi nei i te haamaitai i teie nei ao. Noa ˈtu te teitei o te hinaaro e turai ra ia ratou, “o tei piˈo ra, e ore ïa e titiaifaro.” (Koheleta 1:15) Eita te faanahoraa piˈo o te mau mea e noaa ia faatitiaifarohia. Mea maitai anei te riroraa ei ‘taua no teie nei ao’ na roto i te tamataraa i te faaora i te hoê faanahoraa o te ao atoa nei ta te Atua i opua mau e haamou?

Ua horo anaˈe outou, a vai atea noa

Mea ê te horo-ê-raa i te faanahoraa to roto i te tupuraa atâta, mea ê atu â te faaea-noa-raa i te vahi e paruruhia ˈi e e haapao-maitai-hia ˈi tatou e “te hui taeae.” (Petero 1, 2:17) Eiaha tatou e haamoe i te feia faaapu tei hoˈi mai, i muri aˈe i to ratou revaraa, e hiˈo i ta ratou faaapu i pihaiiho i te Mouˈa Fugen. Peneiaˈe te ru ra ratou i te hoˈi faahou i te oraraa “au noa” ta ratou i matau noa. Te ite nei râ outou e e ere ta ratou faaotiraa e hoˈi i muri i te mea paari. Peneiaˈe e ere a tahi ra ratou a tamata ˈi i te hoˈi faahou i ǒ. I te omuaraa, ua haere paha ratou i te vahi atâta maa taime iti noa, e aita hoê aˈe mea i tupu. I muri iho, ua faaea maoro rii aˈe paha ratou, e aitâ hoê aˈe mea i tupu. Peneiaˈe aita i maoro, ua haamata ratou i te matau i te haere atu i ǒ mai i te reni paruru e ua ore te mǎtaˈu e faaea noa i te vahi atâta.

Ua faahiti Iesu Mesia i te hoê tupuraa mai teie no “te hopea o [te faanahoraa o te mau mea].” Ua parau oia e: “Mai tei te anotau i mua iho i te diluvi ra, te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia, e tae roa aˈera i te mahana i tomo ai Noa i roto i te pahi; aore roa i [haapao], e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou; oia atoa te haerea mai o te Tamaiti a te taata nei.”—Mataio 24:3, 38, 39; MN.

A tapao na e ua faahiti Iesu i te amuraa, te inuraa, e te faaipoiporaa. Aita hoê o teie mau mea e mea ino i te aro o Iehova. Eaha ïa te mea ino? “Aore roa” te taata o te tau o Noa “i haapao,” a ora noa ˈi i te hoê oraraa haamauhia i nia i te mea matau-noa-hia. I te hoê tau ru, eita e nehenehe e ora i te hoê oraraa “au noa.” Ua horo ê anaˈe outou, aore ra ua faataa ê anaˈe outou i teie nei ao i haavahia, e tia ia outou ia tinai i te mau hinaaro atoa e hoˈi faahou i muri e fanaˈo i te mau mea atoa e noaa mai ia outou i reira. (Korinetia 1, 7:31) E nehenehe paha outou e haere omoe atu i rapae i te vahi maitai i te pae varua e e hoˈi mai ma te ino ore e aita e taata i ite atu. E faaitoito râ paha te reira ia outou ia hoˈi faahou atu i roto i teie nei ao a faaea maoro atu ai i reira. Eita e maoro e tupu mai teie manaˈo: “Eita te hopea e tae mai i teie mahana.”

A feruri atoa na i na faahoro taxi e toru tei pohe a tiai ai ratou i te mau papai vea e te feia taviri hohoˈa, i te taheraa mai te vari na nia mai i te mouˈa auahi. E apee paha te tahi i teie mahana i te vetahi atu tei ore i mǎtaˈu i te hoˈi atu i roto i teie nei ao. Noa ˈtu eaha te tumu, mea papu maitai e e mâuˈa te hemaraa i te hoˈi faahou i te vahi atâta.

Ua haere paatoa te feia i roohia i te tutuharaa o te Mouˈa Fugen i te tahi pae mai o te reni paruru i te vahi atâta. Noa ˈtu e te tiaturi ra ratou e e tutuha mai iho â te mouˈa ia tae i te hoê mahana, aita hoê i manaˈo e i taua iho mahana ra e tupu ai. Ia hiˈo ratou i te tapao o te hopea o te faanahoraa o te mau mea, e rave rahi te tiaturi e e tae mai iho â te mahana o Iehova, e aita râ e fatata roa maira. Te manaˈo atoa ra te tahi e e ere i “teie mahana” e tae mai ai. Mea atâta mau â teie huru feruriraa.

“E tae mai . . . te mahana o [Iehova] mai te eiâ i te rui ra,” ta te aposetolo Petero ïa i faaara mai. E tia ia tatou ia ara, “i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra,” a ‘haapapu hua ˈi ia roohia mai tatou e ana ma te hau, ma te porao ore e te hapa ore.’ (Petero 2, 3:10-14; MN) Ia oti teie nei faanahoraa ino o te mau mea i te haamouhia, o te hoê fenua paradaiso faaterehia e te Basileia o te Atua te tae mai. Eiaha roa ˈtu tatou ia hema i te haere atu i te vahi atâta noa ˈtu eaha te tumu ta to tatou feruriraa e horoa mai, e nehenehe hoi te mahana e haere ai tatou i te tahi pae mai o te reni i roto atu i teie nei ao e riro e o te mahana ïa o Iehova.

A imi i te haapuraa i rotopu i te nunaa o Iehova e a faaea ˈtu ia ratou ra.

[Hohoˈa i te api 7]

A imi i te haapuraa i rotopu i te nunaa o Iehova e a faaea ˈtu ia ratou ra

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 4]

Iwasa/Sipa Press