Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te iteraa i “te manaˈo o te Mesia”

Te iteraa i “te manaˈo o te Mesia”

Te iteraa i “te manaˈo o te Mesia”

“O vai hoi te ite i te [manaˈo o Iehova]? na vai e haapii atu ia ˈna ra? Tei ia matou râ te [manaˈo] o te Mesia.”—KORINETIA 1, 2:16; MN.

1, 2. I roto i ta ˈna Parau, ua manaˈo Iehova e mea tano ia faaite i te aha no nia ia Iesu?

 MAI te aha te hohoˈa o Iesu? Eaha te û o to ˈna rouru? o to ˈna iri? o to ˈna mata? Eaha to ˈna roa? Ehia kilo to ˈna? I te roaraa o te mau senekele, ua taui noa te mau faahohoˈaraa o Iesu mai te mau hohoˈa au noa e tae noa ˈtu i te mea papu ore. Ua faahohoˈa vetahi ia ˈna mai te hoê taata itoito e te peepee, area te tahi atu ra, ua faahohoˈa ïa ia ˈna mai te hoê taata paruparu e te hohoˈa maheahea.

2 Aita râ te Bibilia e huti ra i te ara-maite-raa i nia i te huru rapaeau o Iesu. Aita, ua manaˈo Iehova e mea tano ia faaite i te hoê mea faufaa roa ˈˈe: te huru taata o Iesu. Aita noa te mau Evanelia e faahiti ra i ta Iesu i parau e i rave, ua faaite atoa râ i te manaˈo hohonu e te huru feruriraa na roto i ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa. E tauturu mai teie na faatiaraa faauruahia e maha ia hiˈopoa tatou i ta te aposetolo Paulo e parau ra “te [manaˈo] o te Mesia.” (Korinetia 1, 2:16; MN) Mea faufaa ia ite maitai tatou i te mau manaˈo, te mau manaˈo hohonu, e te huru o Iesu. No te aha? Te vai ra e piti aˈe tumu.

3. Maoti to tatou taaraa i te manaˈo o te Mesia i nehenehe ai tatou e ite i te aha?

3 A tahi, maoti te manaˈo o te Mesia e ite ai tatou i te manaˈo o te Atua ra o Iehova. No te mea e ua matau maitai Iesu i to ˈna Metua, ua nehenehe oia e parau e: “Aore roa te hoê i ite i te Tamaiti maori râ o te Metua; aore hoi te hoê i ite i te Metua, maori râ o te Tamaiti, e o ta te Tamaiti i hinaaro i te faaite atu.” (Luka 10:22) Mai te mea ra e te na ô ra Iesu e, ‘Ia hinaaro outou e ite o vai o Iehova, a hiˈo mai ïa ia ˈu.’ (Ioane 14:9) No reira, ia tuatapapa tatou i ta te mau Evanelia e faaite ra no nia i te huru feruriraa e te manaˈo hohonu o Iesu, te haapii ra ïa tatou i te huru feruriraa e te manaˈo hohonu o Iehova. Maoti taua ite ra e haafatata ˈtu ai tatou i to tatou Atua.—Iakobo 4:8.

4. Ia hinaaro mau tatou e riro mai te Mesia, eaha te tia ia tatou ia haapii na mua, e no te aha?

4 A piti, e tauturu mai to tatou ite i te manaˈo o te Mesia ia ‘pee maite i to ˈna taahiraa avae.’ (Petero 1, 2:21) Te peeraa i te hiˈoraa o Iesu, e ere noa ïa te faahiti-faahou-raa i ta ˈna mau parau e te rave-atoa-raa i ta ˈna mau ohipa. I te mea e e ohipa te mau manaˈo e te mau manaˈo hohonu i nia i te mau parau e te mau ohipa, e titau ïa te peeraa i te Mesia ia faahotu tatou i te hoê â “huru feruriraa” e to ˈna. (Philipi 2:5, MN) Aore ra, mai te peu e e tia mau â ia tatou ia ohipa mai te Mesia, ia haapii ïa tatou na mua i te feruri e i te manaˈo mai ia ˈna, oia hoi, i te faito rahi roa ˈˈe e raea ia tatou te taata tia ore nei. E hiˈopoa anaˈe ïa i te manaˈo o te Mesia maoti te tauturu a te feia papai Evanelia. E hiˈo mai tatou na mua i te mau tuhaa i ohipa i nia i te manaˈo e te manaˈo hohonu o Iesu.

To ˈna oraraa hou a riro ai ei taata

5, 6. (a) Eaha te ohiparaa a to tatou mau hoa i nia ia tatou? (b) Eaha te auhoaraa a te Tamaiti matahiapo a te Atua i nia i te raˈi hou a haere mai ai i nia i te fenua, e eaha te ohiparaa a te reira i nia ia ˈna?

5 E nehenehe to tatou mau hoa piri e ohipa i nia ia tatou, i nia i to tatou mau manaˈo, mau manaˈo hohonu, e ta tatou mau ohipa no te maitai aore ra no te ino. * (Maseli 13:20) A hiˈo na i te auhoaraa a Iesu i nia i te raˈi hou a haere mai ai i te fenua nei. Te huti ra te Evanelia a Ioane i te ara-maite-raa i nia i te oraraa o Iesu hou a riro ai ei taata, e parauhia oia “te Logo,” aore ra Auvaha, a te Atua. Te na ô ra Ioane e: “I vai na te Logo i te matamua ra, i te Atua ra hoi te Logo, e [atua] hoi te Logo. I te Atua ra hoi oia i te matamua ra.” (Ioane 1:1, 2; MN) I te mea e aita to Iehova e haamataraa, ua vai ïa te Logo i te Atua ra i “te matamua ra” aore ra i te haamataraa o te mau ohipa poieteraa a te Atua. (Salamo 90:2) O Iesu “te tamaiti matahiapo o te poieteraa taatoa.” No reira, ua ora oia hou a poietehia ˈi te tahi atu â mau varua e te ao materia.—Kolosa 1:15, MN; Apokalupo 3:14.

6 Ia au i te tahi mau manaˈo aivanaa, ua vai noa te ao materia 12 aˈe miria matahiti i te maoro. Mai te peu e mea tano rii taua mau manaˈo ra, mea maoro roa ˈtu â ïa hou te poieteraa o Adamu to te Tamaiti matahiapo a te Atua fanaˈoraa i te taairaa piri e to ˈna Metua. (A hiˈo i te Mika 5:2.) Ua tupu ïa te hoê taairaa mǎrû e te hohonu i rotopu ia raua. Ei paari faaauhia i te hoê taata, te faataahia ra te oraraa o te Tamaiti matahiapo hou a riro ai ei taata: “Ua riro vau tei here-taa-ê-hia e ana, MN” oia hoi e Iehova, “i te mau mahana atoa ra, i te oaoa tamau-maite-raa i mua i tana aro.” (Maseli 8:30) Eita e ore e te vai-piri-raa i te Tumu o te here ehia maororaa, ua ohipa ïa i nia i te Tamaiti a te Atua! (Ioane 1, 4:8) Ua haapii e ua faahohoˈa teie Tamaiti i te mau manaˈo, te mau manaˈo hohonu, e te mau haerea o to ˈna Metua mai tei ore â i ravehia.—Mataio 11:27.

Te oraraa e te mau ohiparaa i te fenua nei

7. Eaha te hoê o te mau tumu i titauhia ˈi te Tamaiti matahiapo a te Atua ia haere mai i nia i te fenua?

7 Mea rahi atu â ta te Tamaiti a te Atua e tia ia haapii, no te mea te opua ra Iehova e faaineine i ta ˈna Tamaiti no te riro ei Tahuˈa Rahi aau aroha, e noaa ia ˈna ia “aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei.” (Hebera 4:15) Te faaîraa i te mau titauraa no teie tiaraa, o te hoê ïa o te mau tumu i haere mai ai te Tamaiti i nia i te fenua ei taata. I ǒ nei, ei taata tino iˈo e te toto, ua û atu oia i te mau huru tupuraa e te mau ohiparaa ta ˈna i mataitai noa na mai te raˈi mai na mua ˈtu. I teie nei, e nehenehe oia e tamata roa ˈtu i te mau manaˈo hohonu e horuhoru o te taata. I te tahi mau taime, ua rohirohi, ua poihâ, e ua poia oia. (Mataio 4:2; Ioane 4:6, 7) Hau roa ˈtu â, ua faaruru oia i te mau huru fifi e mauiui atoa. Ua “ite oia i te auraro” e ua ineine roa oia no to ˈna tiaraa Tahuˈa Rahi.—Hebera 5:8-10.

8. Eaha ta tatou i ite no nia i te omuaraa o te oraraa o Iesu i nia i te fenua?

8 Eaha ïa no nia i ta Iesu i faaruru a ora ˈi oia i te fenua nei? Mea poto roa te aamu o to ˈna tamariiraa. Inaha, o Mataio raua Luka anaˈe tei faatia i te mau mea i taaihia i to ˈna fanauraa. Ua ite te feia papai Evanelia e i ora na Iesu i nia i te raˈi hou a haere mai ai i te fenua nei. Na to ˈna oraraa hou a riro ai ei taata, hau aˈe i te tahi mea ê atu, i faataa mai eaha to ˈna huru. Noa ˈtu râ, e taata mau â o Iesu. Noa ˈtu e mea tia roa oia, aita oia i vai aiû noa, ua paari mai oia ei tamarii, ei taurearea e ei taata paari, e ua haapii oia i taua roaraa taime ra. (Luka 2:51, 52) Te faaite ra te Bibilia i te tahi mau mea o te oraraa o Iesu i nia i te fenua o tei ohipa ma te feaa ore i nia ia ˈna.

9. (a) Eaha te faaite maira e ua fanauhia Iesu i roto i te hoê utuafare veve? (b) Ua paari mai paha Iesu i roto i teihea huru tupuraa?

9 Papu maitai, ua fanauhia Iesu i roto i te hoê utuafare veve. Na te ô ta Iosepha raua Maria i hopoi i te hiero fatata e 40 mahana i muri aˈe i to Iesu fanauraa, e haapapu maira i te reira. Aita raua i hopoi i te hoê pinia mamoe ei tusia taauahi e te hoê uuairao fanauˈa aore ra te hoê uupa ei tusia no te hara, ua hopoi râ raua “e piti uupa, e aore ra, e piti uuairao fanauˈa.” (Luka 2:24) Ia au i te Ture a Mose, ua faanahohia teie tusia no te feia veve. (Levitiko 12:6-8) I muri aˈe, ua rahi mai teie utuafare riirii. E ono aˈe tamarii ê atu ta Iosepha raua Maria i fanau natura mai i muri aˈe i te fanauraa semeio o Iesu. (Mataio 13:55, 56) No reira, ua paari Iesu i roto i te hoê utuafare rahi, peneiaˈe i roto i te mau huru tupuraa riirii.

10. Eaha te faaite ra e ua mǎtaˈu o Maria e o Iosepha i te Atua?

10 Na te mau metua e mǎtaˈu ra i te Atua i haapao ia Iesu. E vahine faahiahia roa to ˈna metua vahine, o Maria. A haamanaˈo na i to te melahi Gaberiela aroharaa ia ˈna, ua na ô oia e: “Ia ora na, e tei here-hua-hia mai e! tei ia oe te Fatu, e tei maitai i te mau vahine atoa e!” (Luka 1:28) E taata paieti atoa o Iosepha. I te mau matahiti atoa, e haere oia ma te haapao maitai i Ierusalema 150 kilometera i te atea no te oroa Pasa. E haere atoa Maria, noa ˈtu e o te mau tane anaˈe te titauhia. (Exodo 23:17; Luka 2:41) I te hoê taime, ua ite atu Iosepha raua Maria, i muri aˈe i to raua imi-noa-raa ia ˈna, ia Iesu 12 matahiti i roto i te hiero i ropu i te mau orometua. Teie ta Iesu i parau i to ˈna mau metua e haapeapea ra: “Aita orua i ite, e ia [parahi au i roto i te fare o] tau metua e tia ˈi?” (Luka 2:49; MN) Teie parau “metua”—eita e ore e e auraa mahanahana e te maitai to te reira no te taurearea ra o Iesu. Inaha, papu maitai e ua faaitehia ia ˈna e o Iehova to ˈna Metua mau. Hau atu â, eita e ore e ua riro Iosepha ei metua faaamu maitai no Iesu. Eita iho â Iehova e maiti i te hoê taata etaeta aore ra ino no te faaamu i Ta ˈna Tamaiti here!

11. Eaha te toroa ta Iesu i haapii, e i te mau tau Bibilia, eaha te titauhia no te rave i teie ohipa?

11 I te roaraa o to ˈna mau matahiti i Nazareta, ua haapii Iesu i te ohipa tamuta, eita e ore e to ˈna metua faaamu o Iosepha. I te mea e mea ite roa Iesu i teie ohipa, ua parauhia oia e “te tamuta.” (Mareko 6:3) I te mau tau Bibilia, e ravehia te mau tamuta no te hamani i te mau fare, te mau tauihaa fare (tae noa ˈtu i te mau airaa maa, te mau parahiraa iti, e te mau iri parahiraa), e te mau tauihaa faaapu. I roto i ta ˈna buka (Dialogue avec Tryphon), ua papai o Justin, no te senekele 2 T.T., no Iesu e: “E peu matauhia e ana e rave i te ohipa tamuta i rotopu i te mau tane, e hamani i te mau arote e te mau zugo.” E ere teie i te ohipa ohie, no te mea eita e noaa i te tamuta i tahito ra ia hoo mai i ta ˈna raau. Mea papu e e haere oia e maiti i te hoê tumu raau, a tâpû atu ai e a tari ai i te raau i te fare. Ua ite ïa Iesu eaha te mau haafifiraa no te imi i te moni, no te faaau atu e te mau hoani, e no te faatamaa i te utuafare.

12. Eaha te faaite ra e eita e ore e ua pohe Iosepha na mua ˈˈe ia Iesu, e eaha te auraa o te reira no Iesu?

12 Ei tamaiti matahiapo, peneiaˈe ua tauturu Iesu i te haapao i te utuafare, no te mea iho â râ e e au ra e ua pohe Iosepha na mua ˈˈe ia Iesu. * Te na ô ra te Zion’s Watch Tower o te 1 no Tenuare 1900, e: “Te na ô ra te tutuu e e mea apî noâ Iesu i to Iosepha poheraa, e na Iesu i haapao i te ohipa tamuta e i turu i te utuafare. Na te faaiteraa a te mau Papai e haapapu ra i te reira i te vahi e parau ra e e tamuta o Iesu, e te faahitihia ra to ˈna metua vahine e to ˈna mau taeae, eiaha râ Iosepha. (Mareko 6:3) . . . Eita ïa e ore e i te roaraa o na matahiti hoê ahuru ma vau o te oraraa o te Fatu, mai te tupuraa te aamu [i faatiahia i roto i te Luka 2:41-49] e tae noa ˈtu i to ˈna bapetizoraahia, ua rave ïa oia i te mau hopoia matauhia o te oraraa.” Peneiaˈe ua ite Maria e ta ˈna mau tamarii, tae noa ˈtu o Iesu, i te mauiui ia pohe te hoê tane e metua tane herehia.

13. No te aha Iesu i haamata ˈi i ta ˈna taviniraa ma te ite, te aau maramarama, e te manaˈo hohonu eita ta te tahi atu taata e nehenehe e fanaˈo?

13 Papu maitai e aita Iesu i fanauhia i roto i te hoê oraraa ohie. Aita, ua ite roa ˈtu oia i te oraraa o te mau taata riirii. I muri aˈe, i te matahiti 29 T.T., ua tae i te taime no Iesu ia rave i te ohipa ta te Atua i faaue ia ˈna. I te tau auhune o taua matahiti ra, ua bapetizohia oia i roto i te pape e ua faatavaihia ei Tamaiti varua a te Atua. Ua “vetea aˈera te raˈi” ia ˈna ra, e tapao faaite ïa e i teie nei e nehenehe ta ˈna e haamanaˈo i to ˈna oraraa i nia i te raˈi hou oia a riro ai ei taata, tae noa ˈtu i to ˈna mau manaˈo e mau manaˈo hohonu na mua ˈtu. (Luka 3:21, 22) No reira, ua haamata Iesu i ta ˈna taviniraa ma te ite, te aau maramarama, e te manaˈo hohonu eita ta te tahi atu taata e nehenehe e fanaˈo. Ua tano maitai ïa to te feia papai Evanelia papairaa i roto i te rahiraa o ta ratou mau buka i te mau tupuraa o te taviniraa a Iesu. Tera râ, aita ratou i nehenehe e papai i te mau mea atoa ta ˈna i parau e i rave. (Ioane 21:25) Na roto râ i tei faauruahia ia ratou e papai, e noaa ia tatou i te hiˈopoa i te manaˈo o te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei.

Te huru o Iesu ei taata

14. Nafea te mau Evanelia i te faataaraa ia Iesu mai te hoê taata mahanahana e e mau manaˈo hohonu to ˈna?

14 Te huru taata o Iesu ia au i te mau Evanelia, e taata mahanahana ïa e e mau manaˈo hohonu to ˈna. Ua faaite oia i te hoê anairaa rahi o te mau manaˈo horuhoru: te aroha no te hoê lepera (Mareko 1:40, 41); te oto no te hoê nunaa aroha ore (Luka 19:41, 42); te riri tia i te feia hoo moni nounou (Ioane 2:13-17). Ei taata aau aroha, e oto atoa Iesu, e aita oia i huna i to ˈna mau manaˈo horuhoru. I te poheraa to ˈna hoa here o Lazaro, ua aroha roa Iesu i to ˈna iteraa ˈtu ia Maria, te tuahine o Lazaro, e oto ra, e ua oto atoa oia, i mua i te aro o te taata.—Ioane 11:32-36.

15. Nafea te mau manaˈo hohonu mahanahana o Iesu e itehia ˈi i roto i ta ˈna huru hiˈoraa e raveraa ia vetahi ê?

15 Te ite-maitai-hia ra te mau manaˈo hohonu aroha noa o Iesu i roto i ta ˈna huru hiˈoraa e raveraa ia vetahi ê. Ua haere oia e farerei i te feia veve e te haavîhia no te tauturu ia ratou ia ‘noaa te tamahanahanaraa i to ratou nephe.’ (Mataio 11:4, 5, 28-30) Aita oia i manaˈo e aita to ˈna e taime no te haapao i te mau hinaaro o te feia i roto i te ati, mai te hoê vahine e tapahi to ˈna i tapea oioi i to ˈna ahu aore ra te hoê matapo taparu moni i ore roa i noaa i te haamamûhia. (Mataio 9:20-22; Mareko 10:46-52) E hiˈo Iesu i te mea maitai i roto ia vetahi ê e e haapopou oia ia ratou; tera râ, e horoa atoa oia i te aˈo ia titauhia. (Mataio 16:23; Ioane 1:47; 8:44) I te tau aita i rahi te mau tiaraa o te mau vahine, ua faaite Iesu i te hoê faito faatura au noa ia ratou. (Ioane 4:9, 27) Te taa ra ïa ia tatou no te aha te hoê pǔpǔ vahine i farii ai i te turu ia ˈna i ta ratou iho mau taoˈa.—Luka 8:3.

16. Eaha te haapapu ra e e manaˈo faito noa to Iesu i te oraraa e te mau taoˈa materia?

16 E manaˈo faito noa to Iesu no nia i te oraraa. E ere te mau taoˈa materia i te mea faufaa roa no ˈna. E au ra e e ere oia i te mea fanaˈo roa i te pae materia. Ua parau oia e “aita o ˈna tuaroi.” (Mataio 8:20) Ua faarahi atoa râ oia i te oaoa o vetahi ê. I to ˈna haereraa i te hoê oroa faaipoiporaa—te vai ra iho â ïa te upaupa, te ori, e te arearearaa—mea papu maitai e aita oia i reira no te haapeapea i te oaoa o te oroa. Oia mau, ua rave Iesu i ta ˈna semeio matamua i reira. I te pauraa te uaina, ua faariro oia i te pape ei uaina maitai, e inu “e oaoa ai te aau o te taata nei.” (Salamo 104:15; Ioane 2:1-11) E nehenehe ïa te oroa e tamau noa, e mea papu e aita na feia faaipoipo i hepohepo. Te ite-atoa-hia ra to ˈna manaˈo faito noa i te tahi atu â mau taime e rave rahi a rohi maoro ai Iesu i roto i ta ˈna taviniraa.—Ioane 4:34.

17. No te aha e ere i te mea maere e e Orometua aravihi roa Iesu, e eaha ta ta ˈna mau haapiiraa e faahohoˈa ra?

17 E Orometua aravihi roa Iesu. Ua faahohoˈa te rahiraa o ta ˈna mau haapiiraa i te mau mea mau o te oraraa o te mau mahana atoa, ta ˈna i matau maitai. (Mataio 13:33; Luka 15:8) Aita e faaauraa ta ˈna huru haapiiraa—mea maramarama, mea nahonaho, e mea ohie ia faaohipa. Te mea faufaa roa ˈtu â, o te mea ïa ta ˈna e haapii ra. Te faaite ra ta ˈna mau haapiiraa i to ˈna hinaaro haavare ore e ia ite te feia e faaroo ra ia ˈna i te mau manaˈo, te mau manaˈo hohonu, e te mau haerea o Iehova.—Ioane 17:6-8.

18, 19. (a) Te faataa ra Iesu i to ˈna Metua na roto i teihea mau parau faaau oraora? (b) Eaha te tauaparauhia i roto i te tumu parau i mua nei?

18 Ma te faaohipa pinepine i te mau faahohoˈaraa, ua faaite Iesu eaha te huru o to ˈna Metua na roto i te mau parau faaau oraora e ore e moe-ohie-hia. O te hoê mea te paraparauraa mai tei matauhia no nia i te aroha hamani maitai o te Atua. O te tahi atu mea te faaauraa ia Iehova i te hoê metua faaoromai o te aroha roa ia ite oia i ta ˈna tamaiti e hoˈi maira e o te ‘horo e tauahi i nia i te aˈî o ta ˈna tamaiti e hôˈihôˈi atu ai ia ˈna.’ (Luka 15:11-24) I to ˈna patoiraa i te mau peu tumu etaeta a te mau aratai haapaoraa e hiˈo ino ra i te feia riirii, ua faataa Iesu e e Atua ohie ia haafatata ˈtu to ˈna Metua, mea au aˈe na ˈna te mau taparuraa a te hoê telona haehaa i te pure ahaaha a te hoê Pharisea faatietie. (Luka 18:9-14) Ua faahohoˈa Iesu ia Iehova mai te hoê Atua hamani maitai i ite ia mairi te hoê manu rii i raro i te repo. “Eiaha . . . outou e mǎtaˈu,” ta Iesu ïa i haapapu i ta ˈna mau pǐpǐ, “e maitai rahi hoi to outou i to te manu e ia rahi noa ˈtu.” (Mataio 10:29, 31) Te taa ra ïa ia tatou no te aha te taata i maere ai i te ‘huru haapiiraa’ a Iesu e i au ai e haere ia ˈna ra. (Mataio 7:28, 29, MN) Inaha hoi i te hoê taime, “e rave rahi te taata” i faaea noa i pihai iho ia ˈna e toru mahana, e aita e maa e amu!—Mareko 8:1, 2.

19 E nehenehe tatou e haamauruuru i to Iehova faaiteraa i te manaˈo o te Mesia i roto i ta ˈna Parau! Nafea râ tatou e nehenehe ai e faahotu e e faaite i te manaˈo o te Mesia i roto i to tatou mau taairaa e o vetahi ê? E tauaparauhia te reira i roto i te tumu parau i mua nei.

[Nota i raro i te api]

^ E nehenehe te auhoaraa a te mau varua e ohipa i nia ia ratou, o ta te Apokalupo 12:3, 4 ïa e faaite ra. Te faahohoˈahia ra Satani i te hoê “teni” tei noaa ia ˈna i te faaohipa i to ˈna mana no te huti mai i te tahi atu “mau fetia,” aore ra mau tamaiti varua, i roto i ta ˈna ohipa orure hau.—A hiˈo i te Ioba 38:7.

^ Te taime hopea i faahitihia ˈi Iosepha, i to Iesu ïa iteraahia i roto i te hiero, 12 matahiti to ˈna. Aita e parauhia ra e tei te oroa faaipoiporaa o Iosepha i Kana, i te haamataraa te taviniraa a Iesu. (Ioane 2:1-3) I te matahiti 33 T.T., ua faaue Iesu tei patitihia i nia i te raau i te aposetolo here ra o Ioane e haapao ia Maria. Eita ïa Iesu e na reira ahiri e te ora noa râ Iosepha.—Ioane 19:26, 27.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha mea faufaa ia ite tatou i “te manaˈo o te Mesia”?

• Eaha te auhoaraa a Iesu i roto i to ˈna oraraa hou a riro ai ei taata?

• I te roaraa o to ˈna oraraa i nia i te fenua, eaha te mau huru tupuraa e ohiparaa ta Iesu i farerei roa ˈtu?

• Eaha ta te mau Evanelia e faaite ra no nia i te huru taata o Iesu?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Ua paari Iesu i roto i te hoê utuafare rahi, i roto paha i te mau huru tupuraa riirii

[Hohoˈa i te api 12]

Ua maere te mau orometua i te maramarama o Iesu 12 matahiti e ta ˈna mau pahonoraa