Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tino nainai, mafatu rahi

Tino nainai, mafatu rahi

Tino nainai, mafatu rahi

EAHA te huru ia paraparau i te mau taata matau ore no nia i te Basileia o te Atua mai te peu e e 76 anaˈe tenetimetera i te roa to outou? E nehenehe Laura e faaite ia outou. E 33 matahiti to ˈna e e 76 noa tenetimetera i te roa to ˈna. Tei Quito, i Équateur, oia e faaea ai e o María, to ˈna tuahine e 24 matahiti e e 86 tenetimetera i te roa. E vaiiho anaˈe ia faataa mai raua i te mau fifi e farereihia ra e raua i roto i ta raua taviniraa Kerisetiano.

“No te tapae i te tuhaa fenua e poro ai mâua e i te mau putuputuraa Kerisetiano, e haere avae mâua fatata i te afaraa kilometera ia noaa te hoê pereoo uta taata. Mai te vahi e vaiiho ai te pereoo ia mâua, e haere avae â mâua i te afaraa kilometera no te rave i te piti o te pereoo uta taata. Te vahi peapea râ hoi, te vai ra e pae urî taehae i te roaraa o teie eˈa. Mea riaria roa na mâua te mau urî no te mea e au to ratou rahi i to te mau puaahorofenua. No te ape ia ratou ia titauhia, e hopoi atoa ˈtu ïa mâua i te hoê raau ta mâua e huna i te hoê vahi hou e rave ai i te pereoo uta taata no te faaohipa-faahou-raa ia hoˈi mâua i te fare.

“E taahiraa avae rahi mau te paiumaraa i nia i te pereoo uta taata no mâua. I te vahi tapearaa pereoo uta taata, e tia ïa mâua i nia i te hoê haapueraa repo ia ohie aˈe te paiumaraa. E tapea vetahi feia faahoro pereoo i te haapueraa repo, area vetahi atu râ, eita ïa. I roto i taua tupuraa ra, na te mea roa ˈˈe ïa i roto ia mâua e tauturu i te mea nainai aˈe ia paiuma. No te rave i te piti o te pereoo uta taata, e tia ia haere mâua i te tahi paeau na te hoê purumu taata roa—e tutavaraa rahi mau e to mâua avae nainai. No to mâua hoi nainai, e riro atoa te hoê pute î i te buka ei tautooraa hau. Ia mâmâ rii te pute, e faaohipa ïa mâua i te hoê Bibilia nainai e e faaiti atoa i te mau papai ta mâua e hopoi atu.

“Mai te tamarii-rii-raa, mea mamahu roa mâua e piti. Ua ite to mâua mau taata tapiri e ua riro noa te paraparauraa i te mau taata matau ore ei huru tupuraa mǎtaˈu mau no mâua. No reira, e maere e e hitimahuta roa ratou ia patoto mâua i to ratou mau opani, e e horoa pinepine ratou i te hoê tariˈa faaroo. I te mau vahi râ aita mâua i matau-maitai-hia, mea pinepine te mau taata i te hiˈo noa i to mâua poto; e no reira, eita ratou e horoa pinepine i te anaanatae rahi e tia ia horoahia i ta mâua poroi. Noa ˈtu râ, maoti te iteraa i te here o Iehova e fanaˈo ai mâua i te itoito e tamau noa i roto i te pororaa. E horoa atoa mai te feruri-hohonu-raa i te Maseli 3:5, 6 i te puai no mâua.”

Mai ta Laura e María e haapapu ra, e nehenehe te tamau-noa-raa noa ˈtu te mau fifi i te pae tino e faahanahana i te Atua. Ua pure te aposetolo Paulo ia iritihia to ˈna ‘tara i roto i te tino,’ peneiaˈe te hoê mauiui i te pae tino. Teie râ ta te Atua i parau ia ˈna: “To ˈu nei maitai atire ïa ta oe: ei te paruparu e taa maitai roa ˈi to ˈu puai.” Oia, aita e faufaa ia iritihia te hoê fifi i te pae tino ia nehenehe tatou e tavini i te Atua. E nehenehe te tiaturiraa taatoa i te Atua e tauturu ia faaohipa tatou i te mea maitai roa ˈˈe o to tatou mau huru tupuraa. No te mea e ua na reira Paulo i te hiˈo i to ˈna ‘tara i roto i te tino,’ ua nehenehe oia e parau e: “Ia paruparu hoi au ra, te puai ra ïa vau i reira.” (Korinetia 2, 12:7, 9, 10) E tau matahiti i muri iho, ua papai Paulo e: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [ia ˈna], tei tauturu mai ia ˈu ra.”—Philipi 4:13; MN.

I to tatou nei tau, te faaohipa ra te Atua i te mau tane, vahine, e tamarii o tei pûpû taatoa ia ratou na ˈna no te faatupu i te hoê ohipa rahi. E mau huma vetahi o ratou i roto i te hoê auraa. Noa ˈtu e te tiaturi ra ratou pauroa i te faaoraraa no ǒ mai i te Atua ra i raro aˈe i to ˈna Basileia, aita ratou e tiai ra ia tatara roa te Atua i to ratou mau fifi hou ratou e tamata ˈi i te rave i te tahi ohipa i roto i ta ˈna taviniraa.

E mau paruparu i te pae tino anei to outou? A faaitoito! Maoti to outou faaroo e nehenehe ai outou e vai i rotopu i te feia mai ia Paulo, Laura, e María. No ratou, e nehenehe e parauhia, mai no te mau tane e vahine faaroo i te tau tahito ra: “Ua faaetaetahia [ratou] i te paruparuraa ra.”—Hebera 11:34.

[Hohoˈa i te api 8]

María

Laura

[Hohoˈa i te api 9]

Te tauturu ra María ia Laura ia paiuma i nia i te pereoo uta taata

[Hohoˈa i te api 9]

“Mea riaria roa na mâua te mau urî no te mea e au to ratou rahi i to te mau puaahorofenua”

I raro: Laura e María e te feia i haapii i te Bibilia e o raua