Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E imi anaˈe ia Iehova ma te hoê mafatu faaineinehia

E imi anaˈe ia Iehova ma te hoê mafatu faaineinehia

E imi anaˈe ia Iehova ma te hoê mafatu faaineinehia

E TAATA maimi, ite, papai parau faahou, e haapii ture te tahuˈa ati Iseraela ra o Ezera. No te mau Kerisetiano i teie mahana, e hiˈoraa maitai atoa oia no te taviniraa ma te nephe atoa. Nafea ïa? Ua tapea oia i to ˈna paieti e tae noa ˈtu i to ˈna faaearaa i Babulonia, te hoê oire î i te mau atua hape e te haamoriraa demoni.

Aita to Ezera paieti i tupu noa mai. Ua ohipa oia no te reira. Oia mau, te na ô maira oia e, “ua faaineine” oia “i to ˈna mafatu i te imi, e te rave i te ture a Iehova.”—Ezera 7:10, MN.

Mai ia Ezera, te hinaaro ra te nunaa o Iehova i teie mahana e rave i te mau mea atoa ta ˈna e titau ra ia ratou a ora noa ˈi ratou i roto i te hoê ao e patoi ra i te haamoriraa mau. E hiˈopoa anaˈe ïa i te mau tuhaa e nehenehe ai tatou e faaineine i to tatou mafatu, te ihotaata—oia atoa to tatou mau manaˈo, mau haerea, mau hinaaro, e mau manaˈo e turai ia tatou—no “te imi, e te rave i te ture a Iehova.”

E faaineine anaˈe i to tatou mafatu

Te auraa “e faaineine,” oia ïa “e vai nahonaho na mua roa no te tahi opuaraa: te tuuraa i roto i te hoê tupuraa no te hoê faaohiparaa, raveraa, aore ra faanahoraa taa ê.” Parau mau, mai te peu e ua noaa ia outou te ite papu i te Parau a te Atua e ua pûpû outou i to outou oraraa na Iehova, papu maitai ïa e tei roto to outou mafatu i te hoê huru faaineinehia e e nehenehe oia e faaauhia i te “vahi repo maitai” ta Iesu i faahiti i roto i ta ˈna parabole o te taata ueue huero.—Mataio 13:18-23.

Teie râ, e tia ia haapao-maitai-hia e ia haamaitai-noa-hia to tatou mafatu. No te aha? Te vai ra e piti tumu. A tahi, no te mea e nehenehe te mau hinaaro iino e aˈa oioi mai te mau aihere i roto i te hoê aua tiare, i teie iho â râ “anotau hopea” a î noa ˈi “te reva” o te faanahoraa a Satani e te mau huero mauiui o te feruriraa a te tino hau aˈe i to mutaa ihora. (Timoteo 2, 3:1-5; Ephesia 2:2) Te piti o te tumu, o te repo iho ïa. Ia vaiiho-noa-hia oia mai te reira, e pǎpǎmǎrô, e paari e e hotu ore oioi te repo. Aore ra e haere paha e rave rahi roa taata ma te haapao ore na te aua tiare e a tataahi atu ai i te repo o te paari mai. Hoê â huru atoa no te repo taipe o to tatou mafatu. E nehenehe oia e hotu ore ia vaiiho-noa-hia aore ra ia tataahihia oia e te mau taata aita ratou e anaanatae ra i to tatou maitai i te pae varua.

No reira ˈtura e mea faufaa ia faaohipa tatou pauroa i teie aˈoraa Bibilia: “E faaitoito i te tiai i to aau na; o te tumu hoi te reira o te ora.”—Maseli 4:23.

Te mau tumu o te faaruperupe i te “repo” o to tatou mafatu

E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tumu, aore ra huru maitatai, o te faaruperupe i te “repo” o to tatou mafatu ia tupu maitai hoi oia. Parau mau, te vai ra e rave rahi mau mea o te haamaitai i to tatou mafatu, e hiˈopoa râ tatou e ono i roto i teie tumu parau: te iteraa i to tatou veve i te pae varua, te haehaa, te haerea tia, te mǎtaˈu i te Atua, te faaroo, e te here.

“E ao to tei ite i to ratou veve i te pae varua,” o ta Iesu ïa i parau. (Mataio 5:3, MN) E faahaamanaˈo mai te poia i te pae tino ia tatou i to tatou hinaaro e tamaa, na reira atoa, e turai te iteraa i to tatou veve i te pae varua ia hinaaro tatou i te maa pae varua. E naturaraa iho â no te taata ia hinaaro i taua maa ra no te mea e horoa te reira i te hoê auraa e te hoê tumu i te oraraa. E faaiti paha te mau faateimaharaa o te faanahoraa o te mau mea a Satani aore ra te faatau i to tatou ite i taua veve ra ia tae te taime haapiiraa. Noa ˈtu râ, ua parau Iesu e: “E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.”—Mataio 4:4.

I roto i te hoê auraa mau, e haamaitai te tamaa-tamau-raa ma te tanotano e te maitai i te tino, e e turai atoa te reira i te tino ia hiaamu i to muri iho maa ia tae te hora tamaaraa. Hoê â huru atoa i te pae varua. E manaˈo paha outou e e ere outou i te hoê taata e au i te haapiiraa, ia haamatau râ outou i te taio i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa e ia haapii tamau outou i te mau papai niuhia i nia i te Bibilia, e ite ïa outou e te rahi maira to outou hiaamu. Oia mau, e tiai ru outou i te taime no te haapiiraa Bibilia. No reira, eiaha e faaea ohie i te reira; a tutava rahi râ i te faatupu i te hoê hiaamu maitai i te pae varua.

E haamǎrû te haehaa i te mafatu

E tumu faufaa roa te haehaa no te fanaˈo i te hoê mafatu faaineinehia no te mea e faariro te reira ia tatou ei taata e nehenehe e haapiihia e e tauturu te reira ia farii oioi tatou i te mau aˈoraa e te mau faatitiaifaroraa î i te here. A rave na i te hiˈoraa maitai o te Arii ra o Iosia. A faatere ai oia, ua itehia te buka Ture a te Atua tei horoahia na roto i te arai o Mose. I to Iosia faarooraa i te mau parau i roto i te Ture e iteraa i teihea faito to ˈna mau metua tupuna i atea ê ai i te haamoriraa viivii ore, hahae ihora oia i to ˈna ahu e taˈi aˈera i mua ia Iehova. No te aha te mafatu o te Arii i putapû rahi ai i te Parau a te Atua? Te na ô ra te aamu e e mafatu “mǎrû” to ˈna, e ua faahaehaa ïa oia i to ˈna faarooraa i te mau parau a Iehova. Ua ite Iehova i te mafatu haehaa e te farii noa o Iosia, no reira, ua haamaitai oia ia ˈna.—Te mau arii 2, 22:11, 18-20.

Maoti te haehaa i nehenehe ai te mau pǐpǐ ‘haapii-ore-hia e te itea ore’ a Iesu e taa e e faaohipa i te mau parau mau pae varua tei erehia e te feia “paari e te ite” i te pae “tino” noa râ. (Ohipa 4:13; Luka 10:21; Korinetia 1, 1:26) Aita taua feia ra i faaineinehia no te farii i te Parau a Iehova no te mea ua faaetaeta te teoteo i to ratou mafatu. Mea maere anei ïa mai ia riri roa o Iehova i te teoteo?—Maseli 8:13; Daniela 5:20.

Te haerea tia e te mǎtaˈu i te Atua

Ua papai te peropheta ra o Ieremia e “e haavare rahi to te [mafatu], i te mau mea atoa nei, e ua ino roa; o vai te ite?” (Ieremia 17:9; MN) E itehia teie haavare i roto i te mau tuhaa huru rau mai teie, ia tatarahapa tatou no ta tatou mau hape. E ite-atoa-hia te reira ia faatano tatou i ta tatou iho mau huru paruparu ino mau. Tera râ, e tauturu te haerea tia ia manuïa tatou i nia i te hoê mafatu haavare e ia maitaihia tatou i muri iho ma te apiti ia tatou no te faaruru i to tatou iho huru mau. Ua faaite te papai salamo i taua haerea tia ra a pure ai oia: “E hiˈopoa mai oe, e tamata mai, e Iehova, e perehahu mai oe i tau aau e tau manaˈo.” Papu maitai, ua faaineine te papai salamo i to ˈna mafatu no te farii i te tamataraa a Iehova, noa ˈtu e e tia paha ia fariihia te mau huru taata e au i te ota o te nehenehe e haavî.—Salamo 17:3; 26:2.

E turu puai mau te mǎtaˈu i te Atua, o tei apitihia e ‘te riaria i te ino,’ no teie tamataraa. (Maseli 8:13) A mauruuru ai te hoê taata e mǎtaˈu mau ia Iehova i te here hamani maitai e te haapao maitai o Iehova, e ite noa oia e e mana to Iehova no te faatae i te utua e te pohe i nia i te feia e ore e faaroo ia ˈna. Ua faaite Iehova e e faaroo atoa te feia e mǎtaˈu ia ˈna i to ˈna parauraa no Iseraela e: “Ahiri e, o te huru ïa o to ratou aau i roto ia ratou, e aau mǎtaˈu mai ia ˈu, e te haapao tamau maite i ta ˈu parau, ia maitai ratou, e ia maitai hoi ta ratou mau tamarii e a muri noa ˈtu!”—Deuteronomi 5:29.

Papu maitai e e ere te faaheporaa ia auraro tatou ma te riaria te tumu o te mǎtaˈu i te Atua, te turairaa râ ia faaroo tatou i to tatou Metua î i te here o te anaanatae mau ra, mai tatou i ite, i to tatou maitai. Oia mau, mea teitei e mea oaoa atoa taua mǎtaˈu i te Atua ra i faaite-maitai-hia e Iesu Mesia.—Isaia 11:3; Luka 12:5.

Ua î te hoê mafatu faaineinehia i te faaroo

Ua ite te hoê mafatu puai i roto i te faaroo e mea tano noa e no to tatou maitai te mau mea atoa ta Iehova e titau aore ra e faaue na roto i ta ˈna Parau. (Isaia 48:17, 18) E fanaˈo te hoê taata e vai ra ia ˈna taua mafatu ra i te mauruuru e te oaoa hohonu mai roto mai i te faaohiparaa i te faaueraa a te Maseli 3:5, 6 [MN] o te na ô ra e: “E tiaturi ia Iehova ma to [mafatu] atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora [maramarama]. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” Area râ te hoê mafatu aore e faaroo, eita ïa e tiaturi ia Iehova ia titauhia iho â râ te mau haapaeraa rahi, mai te faaohieraa i to ˈna oraraa no te haapao i te mau faufaa a te Basileia. (Mataio 6:33) Ma te tano roa, ua riro te hoê mafatu aore e faaroo ei mafatu “ino” i mua ia Iehova.—Hebera 3:12.

E itehia to tatou faaroo ia Iehova i roto e rave rahi mau tuhaa, tae noa ˈtu te mau ohipa ta tatou e rave i te fare ia vai tatou anaˈe. Ei hiˈoraa, a rave na i te faaueraa tumu o te Galatia 6:7: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.” E itehia to tatou faaroo i teie faaueraa tumu i roto i taua mau mea ra mai te mau hohoˈa teata ta tatou e mataitai, te mau buka ta tatou e taio, te rahiraa taime e haapii ai tatou i te Bibilia, e i roto i ta tatou mau pure. Oia, mea faufaa roa te hoê faaroo puai o te turai ra ia ueue tatou “i ta te varua ra” no te fanaˈo i te hoê mafatu i faaineinehia no te farii e te faaroo i te Parau a Iehova.—Galatia 6:8.

Te here—Te huru maitai hau roa ˈˈe

Rahi aˈe i te tahi atu mau huru maitatai atoa, e turai mau te here i te repo o to tatou mafatu ia farii i te Parau a Iehova. No reira, i to ˈna faaauraa i teie huru maitai i te faaroo e te tiaturiraa, ua faataa te aposetolo Paulo i te here mai te huru maitai i “hau” roa ˈˈe “i taua” mau huru maitatai ra. (Korinetia 1, 13:13) E noaa i te hoê mafatu î i te here no te Atua te mauruuru e te oaoa rahi i te faarooraa i te Atua; papu maitai e eita te reira e riri i te mau titauraa a te Atua. Teie ta te aposetolo Ioane i parau: “Teie hoi te here i te Atua, ia haapao tatou i ta ˈna mau faaueraa; e ere hoi ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha.” (Ioane 1, 5:3, MN) Hoê â huru atoa, ua parau Iesu e: “Ia hinaaro mai te taata ia ˈu ra, e haapao ïa i ta ˈu parau; e e here mai hoi tau Metua ia ˈna.” (Ioane 14:23) A tapao e e faahoˈihia taua here ra. Oia, e here roa Iehova i te feia e haere ia ˈna ma te here.

Ua ite Iehova e e feia tia ore tatou e e hapa pinepine tatou i mua ia ˈna. Noa ˈtu râ, eita oia e faaatea ia tatou. Teie hoi ta Iehova e hiˈo i roto i ta ˈna mau tavini, te “hoê mafatu taatoa” o te turai ia tavini mau tatou ia ˈna ma te “hoê aau au maitai.” (Paraleipomeno 1, 28:9, MN) Parau mau, ua ite Iehova e e titauhia te taime e te tutavaraa ia faaohipa tatou i te mau huru maitatai i roto i to tatou mafatu e ia faatupu atu â i te hotu o te varua. (Galatia 5:22, 23) No reira oia e faaoromai ai ia tatou, “ua ite hoi oia i to tatou huru; [ma te haamanaˈo e] e repo tatou nei.” (Salamo 103:14; MN) Ma te pee i teie huru, aita roa ˈtu Iesu i faahapa rahi noa ˈˈe i ta ˈna mau pǐpǐ no ta ratou mau hape, ua tauturu e ua faaitoito râ oia ia ratou ma te faaoromai. Aita anei taua here, aroha, e faaoromai ra o Iehova e o Iesu e turai ia here hau atu â outou ia raua?—Luka 7:47; Petero 2, 3:9.

Mai te peu e, i te tahi mau taime, e aroraa no outou ia huti i te mau peu matau e au i te mau aihere ino i aˈa roa ino aore ra ia vavahi i te mau vairaa huru etaeta e au i te araea, eiaha e haaparuparu. A ohipa râ no te haamaitai ia outou a ‘tamau ai outou i te pure,’ tae noa ˈtu i te ani-tamau-raa ia Iehova i to ˈna varua. (Roma 12:12) Maoti ta ˈna tauturu ineine noa, e manuïa outou mai ia Ezera, no te fanaˈo i te hoê mafatu i faaineine-roa-hia no te “imi, e te rave i te ture a Iehova.”

[Hohoˈa i te api 31]

Ua tapea Ezera i to ˈna paieti i Babulonia atoa

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 29]

Garo Nalbandian