Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E pahono mau â te Atua i te mau pure

E pahono mau â te Atua i te mau pure

E pahono mau â te Atua i te mau pure

E taata o Korenelio o te imi i te maitai o te Atua na roto i te pure tuutuu ore e te aau tae mau. Hau atu â, ua faaohipa maitai oia i to ˈna tiaraa ei taata toroa a te nuu. Ia au i te Bibilia, ua ‘horoa oia i te taoˈa e rave rahi’ na te taata veve.—Ohipa 10:1, 2.

I TAUA tau ra, te vai ra te ati Iuda, te peroseluto, e to Samaria i roto i te amuiraa Kerisetiano. E Etene peritome-ore-hia o Korenelio e ere oia i to te amuiraa Kerisetiano. O te auraa anei ïa e mea faufaa ore ta ˈna mau pure? Eita. Ua ite atu te Atua ra o Iehova ia Korenelio e ta ˈna mau ohipa aau rotahi.—Ohipa 10:4.

Maoti te aratairaa a te melahi, ua haafarereihia Korenelio e te amuiraa Kerisetiano. (Ohipa 10:30-33) Ei faahopearaa, ua haamaitaihia oia e to ˈna utuafare e riro mai ei mau Etene peritome-ore-hia matamua i fariihia i roto i te amuiraa Kerisetiano. Ua manaˈo te Atua ra o Iehova e e au te aamu o Korenelio ia tuuhia i roto i te Bibilia. Papu mau e ua rave oia i te mau tauiraa e rave rahi no te faaau roa ino i to ˈna oraraa i te mau ture a te Atua. (Isaia 2:2-4; Ioane 17:16) E tia ia riro te aamu o Korenelio ei faaitoitoraa rahi no te taata o te mau nunaa atoa e imi ra i te maitai o te Atua i teie mahana. A hiˈo na i te tahi mau hiˈoraa.

Mau hiˈoraa no teie tau

E hinaaro rahi to te hoê vahine apî no Inidia i te tamahanahanaraa. Ua faaipoipohia oia i te 21raa o to ˈna matahiti, e e piti tamarii ta ˈna. Aita râ i maoro i muri aˈe i te fanauraa o te piti o te tamarii, ua pohe ta ˈna tane. I te 24raa o to ˈna matahiti, ua riro taue maira oia ei vahine ivi, e te hoê tamahine e 2 avaˈe e te hoê tamaroa e 22 avaˈe. E ere ïa i te mea maere e ia hinaaro oia i te tamahanahanaraa! Ihea oia e nehenehe ai e fariu atu? I te hoê po, ma te hepohepo rahi, ua pure oia a na ô ai e: “E ta ˈu Metua i nia i te raˈi, a tamahanahana mai na oe ia ˈu na roto i ta oe Parau.”

Ia poipoi aˈe, e taata tei haere maira ia ˈna ra. E Ite no Iehova oia. I taua mahana ra, mea fifi ta ˈna pororaa i tera e tera fare, mea iti hoi te taata i iriti i te opani ia ˈna. Ma te rohirohi e te toaruaru rii, te opua ra oia e hoˈi i te fare, tera râ, e au ra e te turaihia ra oia ia haere atu i te hoê noa ˈˈe fare hau. I reira to ˈna farereiraa i te vahine ivi apî ra. Ua titau oia ia ˈna e tomo atu i roto e ua farii oia i te hoê papai o te faataa i te Bibilia. Ua tamahanahana-rahi-hia te vahine i te taioraa i taua papai ra e i ta ˈna mau aparauraa e te Ite. Ua haapii oia no nia i te tǎpǔ a te Atua e faatia faahou i tei pohe e no nia i te Basileia o te Atua o te fatata roa i te faariro i te fenua nei ei paradaiso. Te mea faufaa roa ˈˈe, ua here aˈera oia i te Atua mau hoê roa ra, o Iehova, tei pahono i ta ˈna pure.

E faataa o Nora, o te noho ra i te oire no George, i Afirika Apatoa, i te hoê avaˈe no te apiti i roto i te ohipa pororaa ma te taime taatoa. Hou oia e haamata ˈi, e pure oia ma te aau tae mau ia Iehova e tauturu mai ia itea mai ia ˈna te hoê taata o te anaanatae mau i te haapii i te Bibilia. I roto i te tuhaa fenua i horoahia na ˈna e poro, te vai ra te fare o te hoê taata tei riro ei mea ino mau i nia ia Nora i to ˈna mau tere na mua ˈtu. Ma te itoito, ua haere faahou o Nora i taua fare ra. Ua maere roa oia i te mea e e taata apî to roto, o Noleen te iˈoa. Hau atu â, te pure ra o Noleen e to ˈna mama i te Atua ia tauturu mai ia taa ia raua te Bibilia. “I to ˈu pûpûraa ˈtu i te hoê haapiiraa Bibilia,” ta Nora ïa e faataa ra, “ua oaoa roa raua.” Ua haere oioi o Noleen e to ˈna mama i mua. Ia maoro rii, ua haamata aˈera raua i te apiti ia Nora i roto i te ohipa faaoraraa pae varua.

Te tahi atu hiˈoraa e faaite ra i te mana o te pure, o to na feia faaipoipo ïa e noho ra i te oire o Johannesburg i Afirika Apatoa. I te hoê po Mahana maa no te matahiti 1996, te fatata roa ra o Dennis e o Carol i te taa. Ei ravea hopea, ua faaoti raua e pure no te ani i te tauturu, ua na reira noa raua e ua maoro te po. Ia poipoi aˈe, i te hora 11, te patoto maira e piti Ite no Iehova i to raua opani. Na Dennis i iriti i te opani e ua parau atu oia e tiai e ia parau oia i ta ˈna vahine e haere mai. Ua faaara ˈtura Dennis ia Carol e mai te peu e e farii manihini oia i te mau Ite, mea fifi paha i te faareva ia ratou. Ua faahaamanaˈo Carol ia Dennis e ua pure raua no te ani i te tauturu a na ô ai e o te pahonoraa paha teie a te Atua i ta raua mau pure. No reira, ua farii-manihini-hia te mau Ite, e ua haamata ˈtura te hoê haapiiraa Bibilia e te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore. Ua oaoa roa Dennis e o Carol i te mea ta raua e haapii ra. I taua noâ taperaa mahana ra, ua haere raua i ta raua putuputuraa matamua i te Piha a te Basileia a te mau Ite no Iehova. Na roto i te faaohiparaa i te ite ta raua i haapii i roto i te Bibilia, ua itea mai ia Dennis e o Carol te mau ravea no te faaafaro i to raua mau fifi feia faaipoipo. Te oaoa nei raua i teie nei, e feia arue ia Iehova bapetizohia raua e e tufa tamau raua i ta raua mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia e to raua taata-tupu.

Eaha râ ia manaˈo outou e eita e au ia outou ia pure?

E manaˈo paha te tahi mau taata aau rotahi e eita e au ia ratou ia pure no to ratou huru oraraa ino. Ua faatia Iesu Mesia i te aamu o te hoê taata mai teie, te hoê telona au-ore-hia. I to ˈna tomoraa i roto i te aua o te hiero, ua manaˈo teie taata e eita e au ia ˈna ia haere atu i te vahi matauhia no te pure. “Area te telona, te tia noa ra ïa i te atea ê, . . . papai noa ihora i to ˈna iho ouma, na ô atura, E te Atua, e aroha mai oe ia ˈu i te taata hara nei.” (Luka 18:13) Ia au ia Iesu, ua faaroohia te pure a teie taata. Te faaite ra ïa te reira e e aroha mau te Atua ra o Iehova e e hinaaro oia e tauturu i te feia rave hara e tatarahapa ra ma te haavare ore.

A hiˈo na i te hoê taurearea no Afirika Apatoa o Paul te iˈoa. Ei tamaiti iti, i haere na Paul i te mau putuputuraa e to ˈna mama. I te tau râ a haere ai oia i te haapiiraa tuarua, ua haamata aˈera oia i te amuimui e te feia apî o te ore e pee i te mau eˈa o te Atua. I muri aˈe i to ˈna faarueraa i te haapiiraa, ua ô aˈera oia i roto i te nuu a te faatereraa tahito o te apartheid no Afirika Apatoa. E, ma te manaˈo-ore-hia, ua faataa mai to ˈna hoa vahine ia ˈna. Ua hepohepo roa te feruriraa o Paul no teie huru oraraa auraa ore. “I te hoê ahiahi,” ta ˈna ïa e haamanaˈo ra, “ua pure au ia Iehova ia tauturu mai, noa ˈtu e aita vau i haafatata ˈtu i te Atua ma te haavare ore ehia rahiraa matahiti i te maoro.”

Aita i maoro i muri aˈe i teie pure, ua titau te mama o Paul ia ˈna ia haere i te oroa matahiti Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia. (Luka 22:19) Ua manaˈo Paul e mea maere roa e ua na reira to ˈna mama, inaha hoi, aita oia i faaroo faahou na e aita e anaanatae ra i te Bibilia. “Ua hiˈo vau i teie titauraa mai te pahonoraa a Iehova i ta ˈu pure e ua manaˈo vau e e tia ia ˈu ia farii atu.” Mai reira mai, ua haamata Paul i te haere i te mau putuputuraa atoa. I muri aˈe e maha avaˈe haapiiraa Bibilia, ua ineine oia no te bapetizoraa. Hau atu â, ua faaoti oia i ta ˈna haapiiraa îite e ua maiti oia i te apiti atu i roto i te ohipa pororaa ma te taime taatoa. I teie nei, e taata oaoa o Paul, aita oia e hepohepo faahou ra no to ˈna oraraa i mutaa iho. I na matahiti 11 i mairi, ua tavini oia i te amaa a te Taiete Watch Tower i Afirika Apatoa.

Oia mau, e pahono Iehova ma te aroha i te mau pure e “o oia te faautua i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6) Fatata roa te mahana rahi o Iehova i te tae mai e te faaore i te ino atoa. Na roto i teie taime, te pahono nei Iehova i te mau pure a te taata ia haapuai mai e ia aratai mai ia ratou a rave ai ratou ma te itoito i te ohipa faaiteraa faufaa roa. Inaha, te farerei ra te mau mirioni taata no te mau nunaa atoa i to te amuiraa Kerisetiano e te haamaitaihia ra ratou i te ite Bibilia o te aratai i te ora mure ore.—Ioane 17:3.

[Hohoˈa i te api 5]

No to Korenelio pureraa ma te aau tae i haere mai ai te aposetolo Petero e farerei ia ˈna

[Hohoˈa i te api 6]

Ua tauturu te pure i te taata e rave rahi i roto i te mau taime ati

[Hohoˈa i te api 7]

Mea maitai ia pure no te ani i te tauturu ia maramarama te Bibilia

E nehenehe te feia faaipoipo e pure no te ani i te tauturu no te faaetaeta i to ratou faaipoiporaa