Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha ta ratou i ite i Iezereela?

Eaha ta ratou i ite i Iezereela?

Eaha ta ratou i ite i Iezereela?

E MAU senekele i te maoro te vai-ano-noa-raa te vairaa o te oire no Iezereela i tahito ra. I te hoê tau, e oire tuiroo teie i roto i te aamu Bibilia. I teie nei, i te mea e ua erehia oia i to ˈna hanahana tahito e ua poˈi roa i te mau anairaa repo, ua riro te oire ei puea. I teie mau matahiti i mairi aˈenei, ua haamata te feia ihipǎpǎ i te hiˈopoa i te mau toea o Iezereela. Eaha ta teie haapueraa huˈahuˈa e faaite maira no nia i te mau aamu Bibilia?

Iezereela i roto i te Bibilia

I te mea e tei te tuhaa hitia o te râ o te Peho no Iezereela oia, tei roto te oire no Iezereela i te hoê o te mau tuhaa fenua hotu roa o te fenua o Iseraela i tahito ra. I te tahi paeau mai o te peho i te pae apatoerau, te vai ra te aivi no More i reira to te mau ati Midiana puhaparaa a faaineine ai ratou i te aro i te Tavana Gideona e ta ˈna mau nuu. I te pae hitia o te râ rii atu, te vai ra te apoo pape ra o Haroda, i raro i te Mouˈa Gilaboa. I reira to Iehova faaitiraa mai i te nuu a Gideona mai te mau tausani i nia i te 300 noa tane no te faaite i ta ˈna ravea no te faaora i to ˈna nunaa ma te ore e faaohipa i te hoê nuu faehau puai. (Te mau tavana 7:1-25; Zekaria 4:6) I nia i te Mouˈa Gilaboa fatata, ua pau o Saula, te arii matamua o Iseraela, i te mau ati Philiseti i roto i te hoê aroraa riaria, i reira te haapoheraahia o Ionatana e e piti tamaiti ê atu a Saula e te haapohe-atoa-raa o Saula ia ˈna iho.—Samuela 1, 31:1-5.

Te horoa ra te mau faahororaa Bibilia no nia i te oire no Iezereela i tahito ra i te tahi mau taa-ê-raa maere mau. Te faaite maira te reira i te faaohipa-ino-raahia te puai e te taivaraa o te mau taata faatere o Iseraela e oia atoa te haapao maitai e te itoito o te mau tavini a Iehova. I Iezereela to te Arii Ahaba—te taata faatere o te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela i te pae apatoerau i te tuhaa hopea o te senekele 10 H.T.T.—haamauraa i to ˈna aorai, noa ˈtu e o Samaria te oire pu haamanahia. (Te mau arii 1, 21:1) Te mau faariariaraa haapohe ta Iezebela, te vahine ěê a Ahaba, i faatae ia Elia ra, na Iezereela mai ïa. Ua riri teie vahine no te mea ua haapohe o Elia ma te mǎtaˈu ore i te mau peropheta a Baala, i muri noa ˈˈe i te tamataraa o te Atuaraa mau ta Elia i rave i nia i te Mouˈa Karemela.—Te mau arii 1, 18:36–19:2.

I muri iho, e ohipa ino tei ravehia i Iezereela. Ua taparahi-pohe-hia o Nabota i Iezereela. Ua nounou te Arii Ahaba i te ô vine a Nabota. I to te arii aniraa i te tâpû fenua, ua pahono o Nabota ma te haapao maitai e: “Ia tapea mai Iehova ia ˈu, eiaha vau e horoa ˈtu i te fenua aiˈa tupuna na oe.” Aita roa ˈtu o Ahaba i au i teie pahonoraa i niuhia i nia i te mau faaueraa tumu. I to ˈna iteraa i te mata peapea o te arii, ua faanaho aˈera te Arii vahine ra o Iezebela i te hoê haavaraa haavare, no te pari ia Nabota i te faaino. Ua faahapehia ˈtura te taata hapa ore ra o Nabota e ua pehihia ihora oia i te ofai, e ua rave atura te arii i ta ˈna ô vine.—Te mau arii 1, 21:1-16.

No teie ohipa ino i tohu ai o Elia e: “E amuhia Iezebela e te urî i raro aˈe i te aua i Iezereela.” Ua parau atoa te peropheta e: “To Ahaba huaai ia pohe i roto i te oire ra, na te urî ïa e amu . . . Aita hoi o Ahaba e faito, o tei horoa ia ˈna iho ei rave parau ino i te aro o Iehova, ta te vahine na ˈna, ta Iezebela i faauaua ra.” No te mea râ ua faahaehaa o Ahaba ia ˈna i to Elia faahitiraa i te haavaraa a Iehova, ua parau Iehova e eita teie utua e tupu a ora noa ˈi o Ahaba. (Te mau arii 1, 21:23-29) Te faatia atoa ra te aamu Bibilia e i te tau o Elisaia, tei mono ia Elia, ua faatahinuhia o Iehu ei arii no Iseraela. A tere haere ai oia na roto ia Iezereela, ua faaue o Iehu ia hurihia mai o Iezebela i raro na roto mai i te haamaramarama o to ˈna aorai, e ua taataahihia ˈtura oia e te mau puaahorofenua. I muri iho, ua itehia e ua vaiiho noa mai te mau urî amu i te tino pohe i to ˈna apu upoo, na avae, e na apu rima. (Te mau arii 2, 9:30-37) Te aamu Bibilia hopea i taai-roa-hia ia Iezereela, o te haapoheraahia ïa na tamaiti e 70 a Ahaba. Ua haaputu o Iehu i to ratou upoo e piti haapueraa rahi i te tomoraa o te oire no Iezereela, i muri iho, ua taparahi aˈera oia i te feia rarahi e te mau tahuˈa i apiti atu i roto i te faatereraa taiva a Ahaba.—Te mau arii 2, 10:6-11.

Eaha ta te feia ihipǎpǎ i ite?

I te matahiti 1990, ua haamata te hoê ohipa heruraa amui i te vairaa o Iezereela. Ua apiti mai te Institute of Archaeology of Tel Aviv University (i tiahia mai e David Ussishkin) e te British School of Archaeology i Ierusalema (i tiahia mai e John Woodhead). I te roaraa e hitu tau (hoê tau, e ono ïa hebedoma) i te roaraa o te mau matahiti 1990-1996, e 80 e tae atu i te 100 taata tei haa i reira.

Te ravea apî no te tuatapapa i te ihipǎpǎ, o te hiˈopoaraa ïa i te auraa taitahi o te mau haapapuraa e vai ra i te hoê vahi heruraa, ma te ore e rave mai i te mau manaˈo e te mau haapiiraa tumu ore i faaoti-ê-na-hia. No reira, ia tuatapapa te feia ihipǎpǎ i te mau fenua o te Bibilia, e ere o te aamu Bibilia te aratai no te reira. E tia ia hiˈo e ia feruri maitai i te tahi atu â mau faahororaa e mau haapapuraa materia atoa. Tera râ, mai ta John Woodhead e faatia ra, aita ˈtu e haapapuraa papaihia i tahito ra no nia ia Iezereela maoti noa râ te tahi mau pene i roto i te Bibilia. E tia ïa i te mau aamu Bibilia e te tuatapaparaa i te tau ia amuihia ˈtu i roto i te mau huru maimiraa atoa. Eaha ta te mau tutavaraa a te feia ihipǎpǎ i faaite mai?

A heruhia mai ai te mau pare e te mau tauihaa potera, ua taa-maitai-hia ˈtura mai te haamataraa mai e no ǒ roa mai te mau haapuearaa huˈahuˈa i tei parau-noa-hia te Tau Auri, i roto mau â i te area tau o Iezereela o te Bibilia. A tamau noa ˈi râ te mau heruraa, mea rahi te mau ohipa maere tei itehia. Na mua, o te aano ïa o te vahi e ta ˈna mau pare rarahi. Ua manaˈo te feia ihipǎpǎ e e ite ratou i hoê vahi e ta ˈna mau pare mai to Samaria i tahito ra, te oire pu o te basileia no Iseraela. A tamau noa ˈi râ te heruraa, ua taa-maitai-hia ˈtura e mea aano atu â o Iezereela. Fatata e 300 metera i nia 150 metera i te roa o to ˈna mau patu, e te rahi taatoa i roto i to ˈna mau pare, ua hau atu ïa i te tataitoru i te tahi atu oire i itehia mai i Iseraela i taua area tau ra. Ua haaatihia te oire e te hoê apoo mǎrô, o tei hamani hoi i te hoê hiˈaraa 11 metera mai te mau pare mai. Ia au i te Orometua haapii ra o Ussishkin, ua riro teie apoo ei tuhaa aita i itehia aˈenei no te mau tau Bibilia. “Eita tatou e ite i te hoê mea mai teie i Iseraela hou te tau o te Feia aro faaroo,” ta ˈna ïa i parau.

Te tahi atu ohipa maere, oia ïa aita e paturaa rarahi i roto i te oire. Ua faaohipahia ehia rahiraa repo mauteute ereere i tiehia mai i te taime paturaa i te oire, no te hamani i te hoê vahi parahurahu teitei—mai te hoê tahua aano teitei te huru—i roto i te aua. Te faataa ra te Second Preliminary Report no nia i te mau heruraa i Tel Jezreel e e nehenehe teie tahua faahiahia mau e haapapu mai e e ere noa o Iezereela i te hoê aorai. Ua na ô teie buka e: “E hinaaro hoi matou e horoa ˈtu i te manaˈo e e pu o Iezereela no te nuu ati Iseraela a te arii i te tau o te mau arii Omride [Omeri e ta ˈna huaai] . . . i reira te mau faehau faahoro i te mau pereoo auri e te mau puaahorofenua a te arii e vai ai e e haapiihia ˈi.” Ia au i te aano o teie tahua teitei, e to te vahi matie atoa, te horoa ra o Woodhead i te manaˈo e e vahi poroteraa paha teie no te faaiteite i te puai o te nuu faahoro i te mau pereoo auri rarahi roa ˈˈe i Hitia o te râ no Ropu i taua tau ra.

Ua anaanatae taa ê te feia ihipǎpǎ i te mau toea o te uputa o te oire i heruhia mai. Te faaite maira te reira i te hoê uputa no e maha aˈe piha. I te mea râ e e rave rahi ofai i taua vahi ra tei eiâhia i te roaraa o te mau senekele, e ere ïa i te mea papu maitai te mau mea i itehia mai. Te manaˈo ra o Woodhead e te faaite ra te mau toea i te hoê uputa no e ono piha, o te tuea ra i te mau faito o te mau uputa i itehia i Megido, i Hazora, e i Gezera. *

Ia au i te mau mea ihipǎpǎ i itehia mai, mea maere e aita te hoê oire i haapapu-maitai-hia i te pae a te nuu e te pae teotarafia, i vai maoro. Te haamatara ra o Woodhead e ua vai na o Iezereela, ei oire rahi i paruruhia, no te tahi noa area tau—e tau ahuru matahiti noa i te maoro. Mea taa ê roa teie oire i te tahi atu â mau vahi Bibilia faufaa e rave rahi i Iseraela, mai ia Megido, Hazora, e te oire pu o Samaria, o tei patu-faahou-noa-hia, tei faarahihia, e tei faaeahia i te roaraa o te mau area tau e rave rau. No te aha hoi teie vahi maitai roa i topatari oioi roa ˈi? Te manaˈo ra o Woodhead e ua fatata te faanavairaa faufaa i te topa ia Ahaba e ta ˈna opu arii no ta ratou mau haamâuˈaraa i te mau faufaa a te nunaa. Te itehia ra te reira i roto i te aano e te puai rahi o Iezereela. Peneiaˈe, ua hinaaro te faatereraa apî arataihia e Iehu e faataa ê mai i te feruriraa o Ahaba a faarue atu ai i te oire.

Te haapapu maira ïa te mau mea atoa i heruhia mai e e pu rahi ati Iseraela te vahi o Iezereela i te area o te Tau Auri. Te tuea ra to ˈna aano e ta ˈna mau pare e ta te Bibilia e parau ra e e aorai faahiahia roa te reira no Ahaba raua Iezebela. Te mau tapao o to ˈna nohoraa taotiahia i roto i taua area tau ra, te tuea ra ïa e te mau aamu Bibilia o te oire: Ua tui oioi te roo o te oire i te roaraa o te faatereraa a Ahaba e i muri iho, ia au i te faaueraa a Iehova, e au ra e ua topa te oire i roto i te haama i to Iehu ‘taparahiraa i tei toe i te utuafare o Ahaba, i Iezereela, e te feia rarahi atoa ra, e te mau hoa here no ˈna ra, e te mau tahuˈa na ˈna, aore roa te hoê i vaiihohia.’—Te mau arii 2, 10:11.

Te tuatapaparaa i te tau o Iezereela

“Mea fifi roa i roto i te ihipǎpǎ ia noaa mai te hoê niu tia no te tapao i te tau,” ta John Woodhead ïa e faˈi ra. No reira, a hiˈopoa ˈi te feia ihipǎpǎ i te mau faahopearaa o na matahiti heruraa e hitu, ua faaau ratou i te reira e te mau mea i itehia mai i te tahi atu â mau vahi ihipǎpǎ. Ua tupu ihora te hiˈopoa-faahou-raa e te aimârôraa. No te aha? No te mea e mai te mau heruraa a te taata ihipǎpǎ Iseraela ra o Yigael Yadin i Megido i te roaraa o te mau matahiti 1960 e te omuaraa o te mau matahiti 1970, ua haapapu e rave rahi taata ihipǎpǎ e ua itea mai ia ˈna te mau pare e te mau uputa o te oire no ǒ mai i te tau o te Arii Solomona ra. I teie nei, ia au i te mau pare, te mau tauihaa potera, e te mau uputa i itehia i Iezereela, te turaihia nei vetahi ia uiui e mea tano anei teie mau faaotiraa.

Ei hiˈoraa, hoê â hohoˈa to te mau tauihaa potera i itehia i Iezereela e to te anairaa repo i Megido ta Yadin i faaau i te faatereraa a Solomona. Hoê â hohoˈa to te hamaniraa e te mau faito o te uputa o na vahi e piti. Te na ô ra o Woodhead e: “Te faahoˈi ra te mau haapapuraa atoa i te vahi o Iezereela i te tau o Solomona aore ra te faaiti ra i te tapaoraa tau o teie mau mea i te tahi atu â mau vahi [Megido e Hazora] i te tau o Ahaba.” I te mea e te taai maitai ra te Bibilia i te vahi o Iezereela i te tau o Ahaba, e manaˈo au aˈe ïa ia farii e te faahohoˈa ra teie mau anairaa i te tau o te faatereraa a Ahaba. Te na ô ra o David Ussishkin e: “Te parau ra te Bibilia e ua patu o Solomona ia Megido—aita te reira e parau ra e ua patu oia i taua uputa nei.”

E nehenehe anei tatou e ite i te aamu o Iezereela?

Te tuu ra anei teie mau mea ihipǎpǎ i itehia mai e te aimârôraa i tupu i muri iho, i te feaaraa i nia i te aamu Bibilia o Iezereela aore ra o Solomona? Inaha, aita te aimârôraa ihipǎpǎ i taai-roa-hia i te aamu Bibilia. Te hiˈopoa ra te ihipǎpǎ i te aamu ia au i te hoê niu taa ê atu i to te aamu Bibilia. Te tuu ra te reira i te mau uiraa taa ê e mea ê te faufaaraa o te reira. E nehenehe tatou e faaau i te taata haapii Bibilia e te taata ihipǎpǎ i te mau ratere i nia i te mau purumu turua rii. Te tere ra te hoê ratere na nia i te pereoo i nia i te purumu, area te tahi atu ratere ra, te haere avae ra ïa na te hiti purumu. Mea ê ta raua tapao e mau haapeapearaa. E riro pinepine râ to raua mau manaˈo i te apiti te tahi i te tahi maoti râ i te û atu. E nehenehe te faaauraa i te mau manaˈo hohonu o na ratere e piti e horoa mai i te mau manaˈo anaanatae mau.

Te vai ra i roto i te Bibilia te hoê faatiaraa papaihia o te mau ohipa e te mau taata i mutaa ihora; te tamata ra te ihipǎpǎ i te ohi mai i te mau haamaramaramaraa no nia i teie mau ohipa e mau taata na roto i te hiˈopoaraa i te mau huru toea atoa o te reira e nehenehe e itehia mai i roto noa i te repo. Teie râ, mea matauhia e mea oti ore roa teie mau toea e e nehenehe ïa e horoa i te mau tatararaa huru rau. No nia i te reira, te na ô ra o Amihai Mazar i roto i ta ˈna buka ra Archaeology of the Land of the Bible—10,000−586 B.C.E. e: “Ua riro te tuhaa ohipa ihipǎpǎ i nia i te hoê faito rahi ei ohipa aravihi e ei amuiraa mai o te haapiiraa e te aravihi i te pae ohipa. Aita hoê aˈe pueraa ravea etaeta e nehenehe e haapapu mai i te manuïaraa, e mea titauhia te faaau ohie e te manaˈo hamani o te mau paoti ohipa. Aita te huru, te aravihi, e te manaˈo paari o te taata ihipǎpǎ i iti aˈe i te faufaa i ta ˈna haapiiraa e ta ˈna mau faufaa.”

Ua haapapu te ihipǎpǎ i te vai-mau-raa o te hoê pu rahi a te arii e a te nuu i Iezereela, e pu tei vai ma te maere e maa taime poto noa i roto i te tau aamu e tuati ra i te faatereraa a Ahaba—mai ta te Bibilia noa e faatia ra. Mea rahi atu â te mau uiraa anaanatae tei hiti mai ta te feia ihipǎpǎ e tuatapapa ra paha e mau matahiti â te maoro. Tera râ, te tamau noa ra te mau api o te Parau a te Atua, te Bibilia, i te faahiti maramarama maitai i te mau mea ma te huna ore, a horoa mai ai i te aamu taatoa o te ore roa ˈtu e noaa i te feia ihipǎpǎ ia rave.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te tumu parau ra “L’énigme des portes” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atete 1988 (Farani).

[Hohoˈa i te api 26]

Te tahi mau heruraa ihipǎpǎ i Iezereela

[Hohoˈa i te api 28]

Idolo no Kanaana i itehia i Iezereela