Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mana o te pure

Te mana o te pure

Te mana o te pure

Te mairi atura te mahana i nia i te oire o Nahora i Hitia o te râ no Ropu. Te tae maira te hoê taata no Arama o Eliezera te iˈoa e te hoê anairaa hoê ahuru kamela i te hoê apoo pape ra i rapae mai i te oire. Noa ˈtu e ua rohirohi e te poihâ ra oia, e haapeapea rahi aˈe o Eliezera no te mau hinaaro o vetahi ê. Na te hoê fenua ê maira oia e imi i te hoê vahine na te tamaiti a to ˈna fatu. Hau atu â, e tia ia ˈna ia imi i teie vahine i rotopu i te mau fetii o to ˈna fatu. Nafea oia e rave ai i teie hopoia fifi?

E TIATURI Eliezera i te mana o te pure. Ma te faaroo taa ê e au i to te tamarii, e ani oia ma te haehaa e: “E Iehova e, e te Atua no tau fatu no Aberahama e, te pure nei au ia oe, e haamanuïa mai oe ia ˈu i teie nei mahana, e hamani maitai mai oe i tau fatu ia Aberahama. Inaha, te tia noa nei au i teie nei apoo pape, e te haere mai nei te mau tamahine a te mau taata o teie nei oire e huti i te pape. E teie nei, e faatia mai oe, e te vahine ta ˈu e parau atu e, A tuu mai na i ta oe farii pape ia inu vau; e ia parau mai oia e A inu, e e faainu atoa vau i te mau kamela na oe; ia riro oia te vahine mau i haapaohia e oe na to tavini na Isaaka; e e ite hoi au i reira e ua hamani maitai mai oe i tau fatu nei.”—Genese 24:12-14.

Eita e faufaa ore to Eliezera tiaturiraa i te mana o te pure. Inaha, te vahine matamua e haere mai i te apoo pape ra, o te mootua vahine ïa o te taeae o Aberahama! O Rebeka to ˈna iˈoa, aita ta ˈna e tane, mea viivii ore oia i te pae morare e mea haviti mau. Ma te faahiahia, eita noa oia e horoa i te pape na Eliezera, e pûpû atoa râ oia e haamâha i te poihâ o ta ˈna mau kamela atoa. I muri aˈe, ia oti i te paraparauhia e te utuafare, e farii maite Rebeka e haere na muri ia Eliezera i te hoê fenua atea e e riro ei vahine na te tamaiti o Aberahama ra o Isaaka. E pahonoraa horuhoru mau e te taa maitai teie i te pure a Eliezera i te hoê tau mea varavara te Atua e ohipa semeio mai ai i nia i te mau tupuraa!

Mea rahi ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i te pure a Eliezera. Te faaite ra te reira i te faaroo taa ê, te haehaa, e te haapeapearaa miimii ore no te mau hinaaro o vetahi ê. Te faaite atoa ra te pure a Eliezera i to ˈna auraro i ta Iehova arai e te taata. Eita e ore e ua ite maitai oia i to Iehova here taa ê no Aberahama e i Ta ˈna tǎpǔ e e tae mai te mau haamaitairaa i nia i te huitaata na roto ia Aberahama, a muri aˈe. (Genese 12:3) No reira Eliezera i haamata ˈi i ta ˈna pure ma teie mau parau: “E Iehova e, e te Atua no tau fatu no Aberahama.”

E huaai o Iesu Mesia no Aberahama e mea na roto ia ˈna e haamaitaihia ˈi te taata faaroo atoa. (Genese 22:18) Ia hinaaro tatou ia pahonohia mai ta tatou mau pure i teie mahana, e tia ia tatou ia farii ma te haehaa i ta te Atua arai e te taata oia ta ˈna Tamaiti. Ua parau Iesu Mesia e: “Ia ati mai outou ia ˈu ra, e ia vai maite tau parau i roto ia outou na, e ani noa ïa outou i ta outou i hinaaro ra, e e horoahia ïa ia outou.”—Ioane 15:7.

Te hoê pǐpǐ a te Mesia tei tamata e mea mau teie mau parau a Iesu, o te aposetolo Paulo ïa. Aita mau â i faufaa ore to ˈna tiaturiraa i te mana o te pure. Ua faaitoito oia i te mau hoa Kerisetiano ia tuu atu i to ratou mau haapeapearaa atoa i te Atua ra na roto i te pure e ua haapapu oia e: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [ia ˈna], tei tauturu mai ia ˈu ra.” (Philipi 4:6, 7, 13; MN) O te auraa anei ïa e ua faaroo te Atua i ta Paulo mau pure aniraa atoa? E hiˈo anaˈe i te reira.

Eita e faaroohia te mau pure atoa

I roto i ta ˈna taviniraa miimii ore, ua mauiui Paulo no ta ˈna i faataa mai ‘te hoê tara i roto i te tino.’ (Korinetia 2, 12:7) O te hepohepo paha te reira i te pae feruriraa e manaˈo horuhoru i faatupuhia e te feia patoi e “te mau taeae haavare.” (Korinetia 2, 11:26; Galatia 2:4) Aore ra e huru-ê-raa i te pae tino no te hoê maˈi mata tamau. (Galatia 4:15) Noa ˈtu e eaha râ, e haaparuparu teie ‘tara i roto i te tino’ ia Paulo. “E toru hoi a ˈu aniraa ˈtu i te Fatu i taua mea ra, ia faataa-ê-hia ia ˈu,” ta ˈna ïa i papai. Aita râ te aniraa a Paulo i faaroohia. Ua faataahia ia Paulo e ua navai noa te mau haamaitairaa pae varua i noaa aˈena ia ˈna no ǒ mai i te Atua ra, mai te puai no te faaoromai i te mau ati. Hau atu â, ua parau te Atua e: “Ei te paruparu e taa maitai roa ˈi to ˈu puai.”—Korinetia 2, 12:8, 9.

Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te hiˈoraa o Eliezera e o Paulo? E faaroo mau â te Atua ra o Iehova i te mau pure a te feia e faaitoito ra i te tavini ia ˈna ma te haehaa. E ere râ te auraa e e faaroo noa oia i ta ratou mau aniraa, mea aano roa hoi to ˈna huru hiˈoraa i te mau mea. Ua ite maitai aˈe oia ia tatou eaha te mea maitai aˈe no tatou. Te mea faufaa roa ˈtu â, e ohipa noa oia ia au i ta ˈna opuaraa i faataahia i roto i te Bibilia.

Te hoê tau faaoraraa i te pae varua

Te tǎpǔ ra te Atua e faaora i te mau maˈi o te taata i te pae tino, feruriraa e manaˈo horuhoru i te tau Faatereraa Tausani Matahiti a ta ˈna Tamaiti i te fenua nei. (Apokalupo 20:1-3; 21:3-5) Te tiai ru nei te mau Kerisetiano aau rotahi i teie tau tǎpǔhia, ma te tiaturi roa ino i te mana o te Atua no te faatupu i te reira. Aita ratou e manaˈo ra e e tupu taua mau semeio faaoraraa maˈi ra i teie nei, e pure râ ratou ia tamahanahana mai e ia faaitoito mai te Atua ia ratou no te faaruru i te mau ati. (Salamo 55:22) Ia maˈihia ratou, e nehenehe atoa ratou e pure ia aratai mai te Atua ia noaa te rapaauraa maitai roa ˈˈe e maraa ia ratou i te aufau.

E faaitoito te tahi mau haapaoraa i te feia maˈi ia pure ia ora ratou i teie nei, ma te haamatara i te mau faaoraraa maˈi semeio a Iesu e a ta ˈna mau aposetolo. Ua ravehia râ taua mau semeio ra no te hoê fa taa ê. No te haapapu ïa e o te Mesia mau â o Iesu e no te faaite e ua ruri ê te Atua i to ˈna maitai rahi mai nia mai i te nunaa ati Iuda i nia ˈtu i te amuiraa Kerisetiano apî. Mai reira mai, e hinaarohia te mau ô semeio no te haapaari i te faaroo o te amuiraa Kerisetiano i haamau-apî-hia. I te mau-maitai-raa e te paariraa mai te amuiraa apî roa, ua ‘tuu-ê-hia’ te mau ô semeio.—Korinetia 1, 13:8, 11.

I teie tau fifi, te aratai nei te Atua ra o Iehova i ta ˈna feia haamori i roto i te hoê ohipa faufaa ˈtu â, te faaoraraa i te pae varua. E taime â to ratou, ia pahono te taata ma te ru i teie titauraa: “E imi outou ia Iehova, oi itea ˈˈe oia, e tiaoro outou ia ˈna, oi fatata mai oia: e faarue te paieti ore i to ˈna haerea, e te taata parau-tia ore i to ˈna manaˈo: a hoˈi ai oia ia Iehova, e na ˈna oia e aroha mai; e hoˈi i to tatou Atua, te rahi ra hoi ia ˈna te faaore i te hara.”—Isaia 55:6, 7.

Te tupu ra teie faaoraraa i te pae varua o te feia rave hara e tatarahapa ra maoti te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. (Mataio 24:14) Na roto i te horoaraa i te itoito na ta ˈna mau tavini e rave ra i teie ohipa faaoraraa taata, te tauturu ra Iehova i te mau mirioni taata no te mau nunaa atoa ia tatarahapa i ta ratou mau hara e ia faatupu i te mau taairaa maitatai e oia hou te hopea o teie faanahoraa o te mau mea. E pahono-mau-hia te mau pure a te feia atoa e ani i taua faaoraraa pae varua ra e te feia atoa e ani i te tauturu no te rave i teie ohipa faaoraraa.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

Eliezera e o Rebeka/The Doré Bible Illustrations/Dover Publications