Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘E te Atua, a faaite mai oe i to maramarama’

‘E te Atua, a faaite mai oe i to maramarama’

‘E te Atua, a faaite mai oe i to maramarama’

“E faaite hua mai i to maramarama e te parau mau, ei aratai ia ˈu nei.”—SALAMO 43:3.

1. Nafea Iehova e faaite mai ai i ta ˈna mau opuaraa?

 MEA haapao maitai roa Iehova ia faaite oia i ta ˈna mau opuaraa i ta ˈna mau tavini. Eita oia e faaite mai i te taatoaraa o te parau mau i te hoê noa taime na roto i te hoê anaparaa anaana o te maramarama, e haamaramarama mǎrû noa mai râ oia. E nehenehe to tatou tere na te eˈa o te ora e faaauhia i te hoê tere ta te hoê taata ori haere e rave na te hoê eˈa roa. E haamata oia i te aahiata e e ite mohimohi oia. A haamata ˈi te mahana i te hiti mǎrû noa mai i nia i te iriatai, e nehenehe te taata ori haere e ite i te tahi noa mau mea e haaati ra ia ˈna. Te toea ra, e ite arehurehu ïa oia. A maraa noa ˈi râ te mahana, e nehenehe oia e ite atea roa ˈtu â. Mai te reira atoa no te maramarama i te pae varua ta te Atua e horoa maira. E faaite mai oia i te tahi mau mea i te hoê taime. Mai te reira atoa to te Tamaiti a te Atua, o Iesu Mesia, horoaraa mai i te mau haamaramaramaraa pae varua. E hiˈo mai ïa tatou nafea Iehova i haamaramarama ˈi i to ˈna nunaa i mutaa ihora e nafea oia e na reira ˈi i teie mahana.

2. Nafea to Iehova horoaraa i te maramarama hou te tau Kerisetiano?

2 Peneiaˈe na te mau tamaiti a Kora i papai i te Salamo 43. Ei ati Levi, e haamaitairaa ta ratou i te haapiiraa i te Ture a te Atua i te nunaa. (Malaki 2:7) Parau mau, o Iehova to ratou Orometua Rahi, e ua faariro ratou ia ˈna ei Tumu o te paari atoa. (Isaia 30:20) “E te Atua, . . . e faaite hua mai i to maramarama e te parau mau,” ta te papai salamo ïa i pure. “Ei aratai ia ˈu nei.” (Salamo 43:1, 3) A ore noa ˈi te mau tamarii a Iseraela e taiva ia ˈna, ua haapii Iehova i to ˈna mau eˈa ia ratou. E mau senekele i muri aˈe, ua horoa Iehova na ratou i te hoê huru maramarama e te parau mau faahiahia roa ˈˈe. Ua na reira te Atua i to ˈna tonoraa mai i ta ˈna Tamaiti i te fenua nei.

3. Nafea to te mau ati Iuda tamataraahia e te haapiiraa a Iesu?

3 Ei taata, o te Tamaiti a te Atua ra o Iesu Mesia “te maramarama o teie nei ao.” (Ioane 8:12) E “parau rahi”—e mau mea apî—ta ˈna i haapii “parabole” i te taata. (Mareko 4:2) Ua na ô oia ia Ponotio Pilato e: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia.” (Ioane 18:36) E manaˈo apî teie no te hoê taata Roma e papu maitai no te mau ati Iuda here aiˈa, no te mea ua manaˈo ratou e e pau te Hau emepera Roma i te Mesia e e faahoˈi mai oia i te hanahana tahito o Iseraela. Te faaite ra Iesu i te maramarama no ǒ mai ia Iehova ra, aita râ te mau raatira ati Iuda i au i ta ˈna mau parau, mea ‘au aˈe hoi na ratou te hanahana o te taata maoti râ i te hanahana o te Atua.’ (Ioane 12:42, 43, MN) Mea rahi te taata i maiti e tapea maite i ta ratou tutuu taata maoti râ i te farii i te maramarama e te parau mau i te pae varua no ǒ mai i te Atua ra.—Salamo 43:3; Mataio 13:15.

4. Nafea to tatou iteraa e e rahi â te maramarama o te mau pǐpǐ a Iesu?

4 Tera râ, ua farii te tahi mau tane e mau vahine mafatu haavare ore ma te oaoa i te parau mau ta Iesu i haapii. Ua taa noa ia ratou te mau opuaraa a te Atua. A fatata ˈi râ te oraraa o to ratou Orometua i nia i te fenua i te hope, mea rahi â tei tia ia ratou ia haapii. Ua parau Iesu ia ratou e: “E rave rahi â ta ˈu parau ia parau atu ia outou, eita râ e tia ia outou i teie nei.” (Ioane 16:12) Oia, e haere noâ te maramarama o te mau pǐpǐ i te parau mau a te Atua, i te rahi.

Te hiti noa râ te maramarama

5. Eaha te uiraa i hiti mai i te senekele matamua, e na vai i pahono i te reira?

5 I muri aˈe i te poheraa e te tia-faahou-raa o Iesu, ua anaana ˈtu â te maramarama no ǒ mai i te Atua ra mai tei ore i itehia aˈenei. I roto i te hoê orama ta Petero i ite, ua faaite Iehova e mai teie nei atu e nehenehe te mau Etene peritome-ore-hia e riro mai ei pǐpǐ na te Mesia. (Ohipa 10:9-17) E ohipa apî teie! Ua hiti mai râ te hoê uiraa i muri aˈe: Ua titau anei Iehova ia peritomehia taua mau Etene ra i muri aˈe i to ratou riroraa mai ei Kerisetiano? Aita taua uiraa ra i pahonohia i roto i te orama, e ua riro mai te uiraa ei aimârôraa uˈana i rotopu i te mau Kerisetiano. Ua tia ˈtura ia faatitiaifarohia te reira, aita anaˈe, e ino roa ïa to ratou tahoêraa faufaa roa. No reira, i Ierusalema, “ua haaputuputu ihora te mau aposetolo e te mau [matahiapo] ra e feruri i taua parau ra.”—Ohipa 15:1, 2, 6; MN.

6. Eaha te faanahoraa ta te mau aposetolo e te mau matahiapo i pee i to ratou hiˈopoaraa i te tumu parau o te peritomeraa?

6 Nafea te feia i tae i taua putuputuraa ra e nehenehe ai e faaoti i te hinaaro o te Atua no te mau Etene e tiaturi ra? Aita o Iehova i tono i te hoê melahi no te peretiteni i te mau aparauraa, aita atoa oia i horoa i te hoê orama na te feia i reira. Noa ˈtu râ, aita te mau aposetolo e te mau matahiapo i vaiiho-roa-hia ma te aratairaa ore. Ua hiˈopoa ratou i te faaiteraa a te tahi mau Kerisetiano ati Iuda o tei ite nafea to te Atua ohiparaa e te mau taata o te mau nunaa, ma te ninii i to ˈna varua moˈa i nia i te mau Etene peritome-ore-hia. Ua imi atoa ratou i te aratairaa a te mau Papai. I te pae hopea, ua horoa te pǐpǐ Iakobo i te hoê aˈoraa tei niuhia i nia i te hoê irava maramarama maitai. A feruri hohonu ai ratou i te haapapuraa, ua maramarama maira te hinaaro o te Atua. Aita to te mau nunaa i titauhia ia peritome ia ratou no te fanaˈo i te farii maitai a Iehova. Ua papai oioi aˈera te mau aposetolo e te mau matahiapo i te faaotiraa ia nehenehe te mau hoa Kerisetiano ia arataihia e te reira.—Ohipa 15:12-29; 16:4.

7. Nafea to te mau Kerisetiano i te senekele matamua haereraa i mua?

7 Taa ê atu i te mau aratai haapaoraa ati Iuda, o tei ati maite i te mau tutuu a to ratou mau tupuna, ua oaoa te rahiraa o te mau Kerisetiano ati Iuda i to ratou fanaˈoraa i teie haamaramaramaraa apî faahiahia o te opuaraa a te Atua no nia i te feia o te mau nunaa, noa ˈtu e no te farii i te reira ua titauhia ia taui i te manaˈo no nia i te taatoaraa o te mau Etene. Ua haamaitai Iehova i to ratou feruriraa haehaa, e “itoito atura te mau [amuiraa] i te faaroo, tupu atura i te rahiraa, aita e mahana tuua.”—Ohipa 15:31; 16:5; MN.

8. (a) Nafea to tatou iteraa e e rahi â te maramarama a hope ai te senekele matamua? (b) Eaha te mau uiraa e tano ta tatou e hiˈopoa?

8 Ua hiti noa te maramarama pae varua i te roaraa o te senekele matamua. Aita râ Iehova i faaite i te mau tuhaa atoa o ta ˈna mau opuaraa i te mau Kerisetiano matamua. Teie ta te aposetolo Paulo i parau i te mau taeae i roto i te faaroo no te senekele matamua: “Teie nei hoi, te ite arehurehu nei tatou mai te mea e, i na roto i te hiˈo [metara].” (Korinetia 1, 13:12; MN) E ere i te mea maramarama maitai ia hiˈo i roto i taua hiˈo ra. No reira i te haamataraa, eita e taa-maitai-hia te maramarama i te pae varua. I muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, ua mohimohi te maramarama no te hoê taime, aita râ i maoro aˈenei, ua rahi mai te ite i te mau Papai. (Daniela 12:4) Nafea Iehova e haamaramarama ˈi i to ˈna nunaa i teie mahana? E nafea ïa tatou ia faarahi oia i to tatou ite i te mau Papai?

Te anaana mǎrû noa maira te maramarama

9. Eaha te ravea hoê e te aravihi no te haapii i te Bibilia ta te Feia haapii Bibilia matamua i faaohipa?

9 I teie nei tau, ua haamata te hihi mau matamua o te maramarama i te fa mai i te avaˈe Atopa o te senekele 19 a rave ai te hoê pǔpǔ tane e vahine Kerisetiano i te hoê tuatapaparaa haapao maitai i te mau Papai. Ua faanaho ratou i te hoê ravea ohie no te haapii i te Bibilia. E tuu te hoê taata i te hoê uiraa; i muri iho, e faahohonu te pǔpǔ i te mau irava Bibilia atoa i taaihia i te reira. Mai te peu e e au ra e aita te hoê irava Bibilia e tuati ra i te tahi atu irava, e tutava ïa teie mau Kerisetiano haavare ore i te faaau i na irava e piti. Taa ê atu i te mau aratai haapaoraa i taua tau ra, ua faaoti te Feia haapii Bibilia (te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i taua tau ra) e vaiiho e na te mau Papai Moˈa, eiaha te tutuu aore ra te haapiiraa a te taata, e aratai ia ratou. I muri aˈe i to ratou hiˈopoaraa i te mau haapapuraa Bibilia atoa e vai ra, ua papai ratou i ta ratou mau faaotiraa. Mea na reira to ratou ite i te mau haapiiraa tumu a te Bibilia e rave rahi i te maramaramaraa mai.

10. Eaha te mau buka tauturu faufaa no te haapii i te Bibilia ta Charles Taze Russell i papai?

10 O Charles Taze Russell te hoê o te Feia haapii Bibilia faahiahia roa. Ua papai oia i te hoê nanairaa e ono buka tauturu faufaa no te haapii i te Bibilia tei parauhia Études des Écritures. Ua hinaaro o Taeae Russell e papai i te hitu o te buka, o te faataa i te mau buka Bibilia a Ezekiela e Apokalupo. “Ia itehia ia ˈu te pahonoraa,” ta ˈna ïa i parau, “e papai au i te Hitu o te Buka.” Ua na ô râ oia e: “Mai te peu e e horoa te Fatu i te pahonoraa i te hoê taata ê, na ˈna ïa e papai i te reira.”

11. Eaha te taairaa i rotopu i te taime i maitihia e to tatou maramarama i te mau opuaraa a te Atua?

11 Te faaite maitai ra te mau parau a C. T. Russell i te hoê mea faufaa o ta tatou ravea no te taa i te tahi mau irava Bibilia—te taime i maitihia. Ua ite o Taeae Russell e eita ta ˈna e nehenehe e faahepo i te maramarama ia hiti mai i nia i te buka Apokalupo, mai ta te hoê taata ori haere taiâ e ore e nehenehe e taparu i te mahana ia hiti na mua ˈˈe i te taime i faataahia.

I faaitehia mai—I te tau râ i faataahia e te Atua

12. (a) Afea te taa-maitai-aˈe-raahia te parau tohu Bibilia? (b) Eaha te hiˈoraa e faaite ra e ua niuhia ta tatou ravea no te taa i te parau tohu Bibilia i nia i te kalena a te Atua? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

12 Mai te mau aposetolo i maramarama e rave rahi parau tohu no nia i te Mesia i muri aˈe noa i to Iesu poheraa e tia-faahou-raa mai, e maramarama atoa i te mau Kerisetiano i teie mahana te mau mea rii atoa o te parau tohu Bibilia i muri aˈe noa a tupu ai. (Luka 24:15, 27; Ohipa 1:15-21; 4:26, 27) E buka parau tohu te Apokalupo, e tia ïa ia tatou ia tiaturi e e maramarama roa ˈtu â tatou a tupu ai te mau mea ta ˈna e faataa ra. Ei hiˈoraa, aita o C. T. Russell i nehenehe e taa maitai i te auraa o te puaa taehae uteute taipe i faahitihia i roto i te Apokalupo 17:9-11, no te mea i muri aˈe noa i to ˈna poheraa te faraa mai te mau faanahonahoraa ta te puaa e faahohoˈa ra, oia hoi te Totaiete o te mau Nunaa e te mau Nunaa Amui. *

13. Eaha te tupu i te tahi mau taime ia hiti mai te maramarama i nia i te tahi tumu parau Bibilia?

13 I to te mau Kerisetiano matamua iteraa e e nehenehe te mau Etene peritome-ore-hia e riro mai ei mau taeae i roto i te faaroo, ua faahiti taua tauiraa ra i te hoê uiraa apî e e tia anei i te feia no te mau nunaa ia peritomehia. Ua tia ˈtura i te mau aposetolo e te mau matahiapo ia hiˈopoa faahou i te tumu parau taatoa o te peritomeraa. Hoê â atoa huru i teie mahana. I te tahi mau taime, e aratai te hoê anapa anaana o te maramarama i nia i te hoê tumu parau Bibilia i te mau tavini faatavaihia a te Atua, “te tavini haapao maitai e te paari,” ia hiˈopoa faahou i te mau tumu parau i taaihia i te reira, o ta te hiˈoraa apî i muri nei ïa e haapapu maira.—Mataio 24:45.

14-16. Nafea te hoê faatitiaifaro i to tatou manaˈo no nia i te hiero pae varua i te tauiraa i to tatou maramarama i te Ezekiela pene 40 e tae atu i te pene 48?

14 I te matahiti 1974, ua neneihia te hoê tatararaa o te parau tohu a Ezekiela i roto i te buka ra “Les nations sauront que je suis Jéhovah”—Comment? Te tuatapapa poto ra te hoê pene o taua buka ra i te orama o te hiero a Ezekiela. (Ezekiela, mau pene 40-48) I taua tau ra, ua tuuhia te tapao i nia i te ravea e tupu ai te orama o te hiero a Ezekiela i roto i te ao apî.—Petero 2, 3:13.

15 Tera râ, ua taui e piti tumu parau i neneihia i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1973 (Farani) i to tatou maramarama i te orama a Ezekiela. Te tuatapapa ra te reira i te hiero rahi pae varua ta te aposetolo Paulo i faataa i roto i te Hebera pene 10. Ua faataa Te Pare Tiairaa e ua taaihia te vahi Moˈa e te aua i roto mai o te hiero pae varua i te huru tupuraa o te feia faatavaihia a vai noa ˈi ratou i te fenua nei. I te hiˈo-faahou-raahia te Ezekiela pene 40 e tae atu i te pene 48 e mau matahiti i muri aˈe, ua taahia ˈtura e mai te hiero pae varua o te ohipa ra i teie mahana, e tia atoa ïa i te hiero ta Ezekiela i ite i roto i te orama ia ohipa i teie mahana. Nafea ïa?

16 I roto i te orama a Ezekiela, te itehia ra e te hahaere ra te mau tahuˈa i roto i te mau aua o te hiero a tavini ai ratou i te mau opu e ere i to te opu tahuˈa. Te faahohoˈa maitai ra teie mau tahuˈa i te “autahuˈaraa arii,” te mau tavini faatavaihia a Iehova. (Petero 1, 2:9) Tera râ, eita ratou e tavini i roto i te aua o te hiero i nia i te fenua i te roaraa o te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia. (Apokalupo 20:4) I roto i te rahiraa o taua area tau ra, aore ra i te roaraa o te reira, e tavini te feia faatavaihia i te Atua i roto i te vahi Moˈa Roa, te raˈi iho, o te hiero pae varua. (Hebera 9:24) I te mea e te itehia ra te mau tahuˈa e hahaere ra i roto i te mau aua o te hiero o te Ezekiela, e tia ïa i te orama ia tupu i teie mahana, a vai noa mai ai vetahi feia faatavaihia i nia i te fenua nei. No reira te numera o te 1 no Mati 1999 o teie vea i horoa ˈi i te hoê manaˈo faatitiaifarohia o teie tumu parau. Ua anaana mai ïa te maramarama pae varua i nia i te parau tohu a Ezekiela e tae roa mai i te hopea o te senekele 20.

Ia ineine i te faatitiaifaro i to outou manaˈo

17. Eaha te tahi mau faatitiaifaroraa manaˈo ta outou i rave i to outou iteraa i te parau mau, e nafea outou i te faufaaraahia i te reira?

17 E tia i te taata atoa e hinaaro e ite i te parau mau ia ineine i te “faatîtîraa ˈtu i te mau manaˈo atoa i te faaroo i te Mesia ra.” (Korinetia 2, 10:5) E ere noa te reira i te mea ohie, mai te peu e ua aa maitai te tahi mau manaˈo. Ei hiˈoraa, hou outou a ite ai i te parau mau a te Atua, ua faatupu na paha outou i te tahi mau oroa faaroo e to outou utuafare. I muri aˈe i to outou haapiiraa i te Bibilia, ua taa ia outou e e mau oroa etene mau â te reira. I te omuaraa, aita paha outou i faaohipa oioi i ta outou e haapii ra. I te pae hopea râ, ua puai aˈe to outou here no te Atua maoti râ no te tahi manaˈo faaroo, e ua faaea outou i te apiti i roto i te mau oroa aita te Atua e mauruuru ra. Aita anei Iehova i haamaitai i ta outou faaotiraa?—A hiˈo i te Hebera 11:25.

18. Eaha to tatou huru e tia ˈi ia haamaramaramahia tatou no nia i te parau mau Bibilia?

18 E faufaa-noa-hia tatou ia rave tatou i te mau mea mai ta te Atua e hinaaro. (Isaia 48:17, 18) No reira, ia haamaramaramahia to tatou manaˈo no nia i te hoê irava Bibilia, e oaoa ïa tatou i te parau mau o te haere ra i mua! Oia mau, te haapapu ra to tatou haamaramarama-noa-raahia e tei nia tatou i te eˈa tia. O “te eˈa hoi o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau ra.” (Maseli 4:18) Parau mau e te ite “arehurehu” nei tatou i teie nei i te tahi mau tuhaa o te opuaraa a te Atua. Ia tae râ i te taime i faataahia e te Atua, e ite ïa tatou i te parau mau i roto i to ˈna nehenehe taatoa, o tei horoahia mai ia mau papu to tatou avae i nia i “te eˈa.” I te hoê â taime, ia oaoa ïa tatou i te mau parau mau ta Iehova i faaite mai, a tiai noa ˈi i te haamaramaramaraa o tei ore â i taa-maitai-hia ˈtura.

19. Eaha te hoê ravea no te faaite e mea au na tatou te parau mau?

19 Nafea tatou e faaite ai ma te ohie e mea au na tatou te maramarama? Hoê ravea, o te taio-tamau-raa ïa i te Parau a te Atua—i te mau mahana atoa ia nehenehe. Te pee ra anei outou i te hoê porotarama taioraa Bibilia tamau? Te horoa atoa maira Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! i te hoê haapueraa maa maitai i te pae varua. Te vai atoa ra te mau buka, te mau buka rairai, e te tahi atu â mau papai o tei faaineinehia ia faufaahia tatou. Eaha ïa no te mau tabula faaitoito o te mau ohipa pororaa i te Basileia e neneihia ra i roto i te Annuaire des Témoins de Jéhovah?

20. Eaha te taairaa i rotopu i te maramarama e te parau mau no ǒ mai ia Iehova ra e to tatou apitiraa i roto i te mau putuputuraa Kerisetiano?

20 Oia, ua pahono o Iehova ma te faahiahia i te pure i faahitihia i roto i te Salamo 43:3. I te pae hopea o taua irava ra, te taio nei tatou e: “E aratai [to maramarama e te parau mau] ia ˈu i to mouˈa moˈa e to mau tiahapa ra.” Te tiai ru ra anei outou i te haamori ia Iehova e e rave rahi atu â mau taata? Te haapiiraa pae varua e vauvauhia ra i ta tatou mau putuputuraa, e ravea faufaa ïa na Iehova ia horoa mai i te mau haamaramaramaraa i teie nei tau. Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faarahi i to tatou mauruuru no te mau putuputuraa Kerisetiano? E hiˈo mai ïa tatou i teie tumu parau na roto i te pure i roto i te tumu parau i mua nei.

[Nota i raro i te api]

^ I muri aˈe i te poheraa o C. T. Russell, ua faaineinehia te hitu o te buka o te mau Études des Écritures no te horoa i te hoê tatararaa o te mau buka a Ezekiela e Apokalupo. Ua niuhia hoi te buka i nia i te mau tatararaa a Russell no nia i taua mau buka Bibilia ra. Aita râ i te tae atura i te taime no te faaite i te auraa o taua mau parau tohu ra, e i te rahiraa o te taime, e ere te mau faataaraa i roto i taua buka ra o te mau Études des Écritures i te mea maramarama maitai. I te mau matahiti i muri iho, ua nehenehe te mau Kerisetiano e taa maitai atu â i te auraa o taua mau buka parau tohu ra maoti te maitai faito ore o Iehova e te mau mea i tupu na te ao nei.

E nehenehe anei outou e pahono?

• No te aha Iehova e faaite mǎrû noa mai ai i ta ˈna mau opuaraa?

• Nafea to te mau aposetolo e mau matahiapo faatitiaifaroraa i te tumu parau o te peritomeraa?

• Eaha te ravea no te haapii i te Bibilia ta te Feia haapii Bibilia matamua i faaohipa, e no te aha e ravea hoê teie?

• A faataa na nafea te maramarama pae varua e faaitehia ˈi i te taime i faataahia e te Atua.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 12]

Ua ite o Charles Taze Russell e e hiti mai te maramarama i nia i te buka Apokalupo i te taime i faataahia e te Atua