Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Nafea Iesu Mesia e tauturu mai ai ia tatou

Nafea Iesu Mesia e tauturu mai ai ia tatou

Nafea Iesu Mesia e tauturu mai ai ia tatou

MEA faahiahia roa te mea ta Iesu Mesia i rave no te tauturu i te taata i to ˈna tiaraa mai i te fenua nei. E parau mau roa te reira, no reira te hoê ite i parau ai i muri aˈe i to ˈna faatiaraa i te mau tupuraa e rave rahi o te oraraa o Iesu e: “E rave rahi â ta Iesu peu i rave, ahiri i hope atoa i te papaihia, te manaˈo nei au, e ore e tia i to te ao atoa nei ia farii mai i taua mau buka ra, ahiri i papaihia.” (Ioane 21:25) I te mea e ua rave Iesu i teie rahiraa mau mea i te fenua nei, e ui paha ïa tatou e: ‘Nafea oia e riro ai ei tauturu no tatou i nia i te raˈi? E nehenehe anei tatou e faufaahia i te aau aroha o Iesu i teie nei?’

Mea tamahanahana mau te pahonoraa. Te faaite maira te Bibilia e ua tomo te Mesia ‘i te raˈi mau ra ia faaite oia ia ˈna iho i mua i te aro o te Atua no tatou, i teie nei â.’ (Hebera 9:24) Eaha ta ˈna i rave no tatou? Te faataa ra te aposetolo Paulo e “e ere hoi ma te toto puaaniho, e te toto kafa, ma to ˈna iho râ toto,” to te Mesia tomoraa “i te tomoraa hoê i roto i te vahi moˈa roa ra [“te raˈi mau”], e ma te ora mure ore te noaaraa no tatou.”—Hebera 9:12; Ioane 1, 2:2.

E parau apî maitai mau teie! Aita to Iesu maueraa i nia i te raˈi i faahope i ta ˈna ohipa faahiahia no te taata, ua nehenehe râ oia e rave hau atu â no te huitaata. Te tumu, oia ua faataa te Atua, na roto i to ˈna maitai rahi, ia Iesu ei “[tavini huiraatira]”—ei tahuˈa rahi—“i te pae atau i te terono o tei Rahi i nia i te raˈi ra.”—Hebera 8:1, 2; MN.

“Te hoê tavini huiraatira”

I nia i te raˈi, e riro ïa Iesu ei tavini huiraatira no te huitaata. E rave oia i te hoê ohipa e au i ta te tahuˈa rahi i Iseraela i rave na no te feia haamori i te Atua i tahito ra. Eaha râ taua ohipa ra? Te faataa ra Paulo e: “I haapaohia hoi te mau tahuˈa rarahi atoa ra e pûpû i te taoˈa e te tusia, ei taoˈa atoa hoi ta teie tahuˈa [o Iesu Mesia tei maue i nia] ia pûpû e tia ˈi.”—Hebera 8:3.

E hau ê roa te mea ta Iesu i pûpû i ta te tahuˈa rahi i tahito ra i pûpû na. I mâ rii atu to Iseraela i tahito ra i te pae varua ‘i te toto puaatoro, e to te puaaniho, a tae ai hoi i te toto o te Mesia ra, e rahi atu ïa te mâ o to outou aau i te ohipa pohe, ia haamori tatou i te Atua ora ra?’—Hebera 9:13, 14.

E tavini huiraatira faahiahia roa atoa Iesu no te mea ua noaa ia ˈna te pohe-ore-raa. I Iseraela i tahito ra, “e rave rahi hoi to ratou i riro ei tahuˈa, no te mea, aore ratou i mau i te pohe.” E o Iesu ïa? Ua papai Paulo e: “E ore to ˈna toroa tahuˈa e riro ia vetahi ê. E teie nei, e tia maitai roa ˈtu ia ˈna ia faaora i te feia e na reira ˈtu ia ˈna ra i te haere i te Atua ra, e tia hoi oia i te oraraa e a muri noa ˈtu ei tia ia ratou.” (Hebera 7:23-25; Roma 6:9) Oia, i te pae atau o te Atua i nia i te raˈi, te vai ra ta tatou te hoê tavini huiraatira ‘e tia i te oraraa e a muri noa ˈtu ei tia ia tatou.’ A feruri noa na eaha ïa te auraa no tatou i teie nei!

A tia mai ai Iesu i te fenua nei, ua tapiri mai te taata ia ˈna e ani i te tauturu, i te tahi taime, ua ratere atea roa ratou no te fanaˈo i ta ˈna tauturu. (Mataio 4:24, 25) I nia i te raˈi, e nehenehe noa Iesu e raeahia e te taata no te mau nunaa atoa. Mai to ˈna vahi faahiahia i nia i te raˈi, ua ineine noa oia ei tavini huiraatira.

Eaha te huru tahuˈa rahi o Iesu?

Ia au i te faataaraa a te mau Evanelia ia Iesu Mesia, aita e feaaraa no nia i to ˈna manaˈo tauturu e to ˈna aau aroha. Mea haapae mau â oia ia ˈna iho! E ere hoê noa taime to to ˈna faafaaearaa tâpûraahia ia tamata oia e ta ˈna mau pǐpǐ i te fanaˈo maa faafaaearaa hinaaro-rahi-hia. Maoti i te manaˈo e te ere ra oia i te mau taime faufaa, te hau e te maniania ore, e “aroha” roa oia i te taata e imi ra i ta ˈna tauturu. Noa ˈtu e ua rohirohi, ua poia, e ua poihâ roa Iesu, ‘ua farii maitai oia ia ratou’ e ua ineine oia i te vaiiho i te amuraa maa mai te peu e e nehenehe oia e tauturu i te feia hara aau rotahi.—Mareko 6:31-34; Luka 9:11-17; Ioane 4:4-6, 31-34.

Ma te aroha iti rahi, ua rave roa Iesu e haamâha i te mau hinaaro i te pae tino, te pae manaˈo horuhoru e te pae varua o te taata. (Mataio 9:35-38; Mareko 6:35-44) Hau atu â, ua haapii oia ia ratou ia imi i te faaoraraa e te tamahanahanaraa mure ore. (Ioane 4:7-30, 39-42) Ei hiˈoraa, e titauraa mahanahana mau teie ta ˈna: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua.”—Mataio 11:28, 29.

No te rahi o to ˈna aroha i te taata, ua horoa roa Iesu i to ˈna ora no te huitaata hara. (Roma 5:6-8) No nia i te reira, ua haaferuri Paulo e: ‘O [te Atua ra o Iehova] tei ore i faaherehere i ta ˈna iho Tamaiti, o tei tuu noa mai râ ia ˈna no tatou atoa nei, eaha hoi oia e ore e horoa atoa mai ai i te mau mea atoa no tatou? O te Mesia tei haapohe; e ua tia faahou aˈenei i nia, e tei te rima atau o te Atua ra, te tia ra ia tatou.’—Roma 8:32-34.

Te hoê tahuˈa rahi o te aroha mai

Ei taata, ua farerei Iesu i te poia, te poihâ, te rohirohi, te ahoaho, te mauiui e te pohe. Ua faaineine te hepohepo e te haavîraa ta ˈna i haamahu ia ˈna ma te hoê huru taa ê mau ia tavini oia ei Tahuˈa Rahi no te huitaata e mauiui ra. Ua papai Paulo e: “I tia ˈi ia [Iesu] ia faarirohia mai tana mau taeae te huru i te mau mea atoa ra, ia riro oia ei tahuˈa rahi parau mau e te aroha noa i te mau mea a te Atua ra, ia tatara oia i te hara a te taata nei. E oia iho hoi i pohe i te mea i roohia i te ati, e tia hoi ia ˈna ia turu mai i te feia i roto i te ati ra.”—Hebera 2:17, 18; 13:8.

Ua faaite Iesu e e nehenehe ta ˈna e te hinaaro ra oia e tauturu i te taata ia haafatata ˈtu â i te Atua. O te auraa anei râ e e tia ia ˈna ia haapapu i te feruriraa o te hoê Atua etaeta e te aroha ore o te ore e hinaaro e faaore i te hara? Eita mau ïa, inaha te haapapu maira te Bibilia e ‘te maitai ra hoi Iehova e ua tia ia ˈna i te faaore mai i te hara nei.’ Te parau atoa ra oia e: “Ia faˈi râ tatou i ta tatou hara, e parau mau ta te Atua e te tia i te faaoreraa mai i ta tatou hara, e te tamâraa ia tatou i te mau parau-tia ore atoa.” (Salamo 86:5; Ioane 1, 1:9) Oia mau, te faaite ra te mau parau e mau ohipa î i te here a Iesu i te aau aroha, te aroha hamani maitai e te here o te Metua.—Ioane 5:19; 8:28; 14:9, 10.

Nafea Iesu e hopoi mai ai i te faaoraraa na te feia hara? Na roto i te tautururaa ia ratou ia itea mai te oaoa e te mauruuru i roto i ta ratou mau tutavaraa aau rotahi i te faaoaoa i te Atua. I to ˈna papairaa i te mau hoa Kerisetiano faatavaihia, ua haapoto Paulo i te huru tupuraa a na ô ai e: “E teie nei, e tahuˈa rahi hau ê o tatou i reva aˈenei i nia i te raˈi, o te Tamaiti a te Atua ra o Iesu, e tapea maite â tatou i ta tatou parau. E ere hoi to tatou i te tahuˈa rahi e ore e tia ia aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei; i ati atoa hoi oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei, aita roa râ e hara. E teie nei, e faafatata noa ˈtu tatou i te terono o te aroha mau ra, ia arohahia mai tatou nei, e ia noaa te maitai ei turu mai ia tatou i te tau e au ai ra.”—Hebera 4:14-16.

‘Te tauturu i te tau e au ai ra’

Eaha râ ta tatou e rave ia farerei tatou i te mau fifi ta tatou e manaˈo ra e hau aˈe i ta tatou e nehenehe e faaruru atu—te maˈi ino mau, te faateimaharaa a te hara, te toaruaru rahi, e te hepohepo? E nehenehe tatou e faaohipa i te faanahoraa iho ta Iesu i tiaturi pinepine—te haamaitairaa faahiahia o te pure. Ei hiˈoraa, i te po na mua ˈˈe i horoa ˈi oia i to ˈna ora no tatou, “uˈana roa ˈtura ta ˈna pure, e mai te toto putua ra to ˈna hou i te mairiraa i raro i te repo ra.” (Luka 22:44) Oia, ua ite Iesu eaha te auraa e pure uˈana i te Atua. “Ua pûpû hoi oia i te pure . . . i te aniraa ˈtu ia ˈna ma te oto rahi e te roimata, i tei tia ia faaora ia ˈna mai te pohe maira, ei faaroohia oia i ta ˈna i mǎtaˈu ra.”—Hebera 5:7.

Ua ite Iesu e mea faufaa roa no te taata ia “faaroohia” e ia faaitoitohia ratou. (Luka 22:43) Hau atu â, ua tǎpǔ oia e: “Ta outou e ani atu i te Metua ma to ˈu ra iˈoa, na ˈna ïa e horoa mai ia outou na. . . . E ani, e roaa ïa ia outou, ia tia roa to outou oaoa.” (Ioane 16:23, 24) No reira, e nehenehe tatou e pure i te Atua ma te tiaturi e e vaiiho oia ia faaohipa ta ˈna Tamaiti i to ˈna mana e te faufaa o ta ˈna tusia taraehara no tatou.—Mataio 28:18.

E nehenehe tatou e tiaturi e maoti to ˈna mana i nia i te raˈi, e horoa Iesu i te tauturu e tano i te taime e tano. Ei hiˈoraa, mai te peu e ua rave tatou i te hoê hara ta tatou e tatarahapa mau ra, e nehenehe tatou e tamahanahanahia e te haapapuraa e “e tia [aore ra taata tauturu] to tatou tei ǒ i te Metua ra, o Iesu Mesia, o te taata parau-tia ra.” (Ioane 1, 2:1, 2) E taparu to tatou Taata tauturu e Taata tamahanahana i nia i te raˈi no tatou ia pahonohia ta tatou mau pure i to ˈna iˈoa e te au i te mau Papai.—Ioane 14:13, 14; Ioane 1, 5:14, 15.

Te faaiteraa i te mauruuru no te tauturu a te Mesia

E titauhia hau atu â i te pure-noa-raa i te Atua na roto i ta ˈna Tamaiti. Maoti te faufaa o ta ˈna tusia taraehara, ua riro mai “te Mesia” na roto i te hooraa mai, ei auraa parau, ei “Fatu tei hoo” mai i te taata. (Galatia 3:13; 4:5; Petero 2, 2:1) E nehenehe tatou e faaite i to tatou aau mehara no te mau mea atoa ta te Mesia i rave no tatou na roto i te faˈiraa e o oia to tatou Fatu e te fariiraa ma te oaoa i ta ˈna titauraa: “Ia hinaaro te taata i te pee mai ia ˈu ra, e faarue oia ia ˈna iho, a rave ai i tana [pou haamauiuiraa] i te mau mahana atoa, a pee mai ai ia ˈu.” (Luka 9:23; MN) E ere te ‘faarueraa ia ˈna iho’ i te hoê noa parauraa e ua taui to tatou Fatu. Inaha hoi, ‘i pohe te Mesia no te taata atoa, ia ore te feia e ora ra ia haapao faahou ia ratou iho i te oraraa nei, ia haapao râ ia ˈna, tei pohe no ratou ra.’ (Korinetia 2, 5:14, 15) No reira, ia mauruuru tatou i te hoo, e ohipa te reira i nia i to tatou mau manaˈo, mau fa, e huru oraraa. E tia ia turai ta tatou aitarahuraa mure ore ia “Iesu Mesia, o tei horoa ia ˈna iho no tatou,” ia tatou ia haapii hau atu â no nia ia ˈna e to ˈna Metua î i te here, o te Atua ra o Iehova. E tia atoa ia hinaaro tatou ia tupu to tatou faaroo i te rahi, ia ora ia au i te mau ture maitatai a te Atua, e ia “itoito i te mau ohipa maitatai ra.”—Tito 2:13, 14; Ioane 17:3.

O te amuiraa Kerisetiano te ravea e noaa ˈi ia tatou te maa varua i te tau au ra, te faaitoitoraa e te aratairaa. (Mataio 24:45-47; Hebera 10:21-25) Ei hiˈoraa, mai te peu e ua maˈihia tatou i te pae varua, e nehenehe tatou ‘e tii i te mau peresibutero [mau matahiapo nominohia] o te amuiraa.’ Te haapapu atoa ra Iakobo e: ‘E e ora taua maˈi ra i te pure faaroo, e na Iehova oia e faatia i nia; e i rave na oia i te hara ra, e faaorehia ta ˈna hara.’—Iakobo 5:13-15.

Ei hiˈoraa: Ua papai te hoê taata e rave ra i ta ˈna utua fare tapearaa i Afirika Apatoa i te hoê matahiapo a te amuiraa a faaite ai i to ˈna mauruuru i “te mau Ite no Iehova atoa e rave ra i te ohipa maitai i haamatahia e Iesu Mesia i te tautururaa i te taata ia imi hua i te Basileia o te Atua.” Ua papai â oia e: “Ua oaoa roa vau i te taeraa mai ta oe rata. Ua putapû roa vau i to oe haapeapearaa no to ˈu taraehara pae varua. E tia mau â ïa ia haamata vau i te haapao i te titauraa a te Atua ia tatarahapa. E 27 matahiti to ˈu turori-noa-raa e perehahu-noa-raa i roto i te pouri o te hara, te haavare, te ohipa tia ore, te mau peu morare tia ore, e te mau haapaoraa papu ore. I muri aˈe i to ˈu farereiraa i te mau Ite no Iehova, ua manaˈo vau e i te pae hopea, ua itea mai ia ˈu te eˈa—te eˈa mau! Te toe noa ra ia ˈu i te pee atu.”

Fatata roa te tauturu hau

Ia au i te mau huru tupuraa e ino roa ˈtura, mea papu roa e te ora nei tatou i te tau fifi na mua rii noa e tairi mai ai “te ati rahi.” I teie nei, ‘te horoi ra’ te feia rahi roa no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa, “i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra.” (Apokalupo 7:9, 13, 14; Timoteo 2, 3:1-5) Na roto i te faaohiparaa i te faaroo i te tusia taraehara a Iesu, te faaorehia ra ta ratou mau hara e te tauturuhia ra ratou ia faatupu i te taairaa piri roa e te Atua—oia mau, te riroraa ei hoa no ˈna.—Iakobo 2:23.

Na te Arenio, o Iesu Mesia, “e faaamu ia ratou [te feia e ora ˈtu i te ati rahi], e e aratai hoi ia ratou i te mau pape ora pihaa ra; e na te Atua e horoi hua i to ratou roimata.” (Apokalupo 7:17) I reira te Mesia e haapao hope roa ˈi i ta ˈna mau hopoia Tahuˈa Rahi. E tauturu oia i te mau hoa atoa o te Atua ia faufaa-roa-hia ratou i “te mau pape ora pihaa ra”—i te pae varua, te pae tino, te pae feruriraa e te pae o te mau manaˈo horuhoru. O ta Iesu i haamata i te matahiti 33 T.T. e ta ˈna i faahaere i mua mai nia mai i te raˈi e tae roa mai i teie nei, e rave-faahope-roa-hia ïa.

Eiaha roa ˈtu ïa e faaea i te faaite i te mauruuru rahi no ta te Atua e ta te Mesia i rave—e e rave nei—no tatou. Ua faaitoito mai te aposetolo Paulo e: “E oaoa i te Fatu. . . . Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.”—Philipi 4:4, 6, 7.

Te vai ra te ravea faufaa no te faaite i to outou mauruuru ia Iesu Mesia, to tatou Taata tauturu i nia i te raˈi. I muri aˈe i te toparaa mahana i te Mahana toru 19 no Eperera 2000, e putuputu te mau Ite no Iehova na te ao atoa nei no te haapao i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia. (Luka 22:19) E riro te reira ei taime maitai no te faahohonu atu â i to outou mauruuru no te tusia taraehara a te Mesia. Te titau-mahanahana-roa-hia ˈtu nei outou e haere mai e faaroo nafea outou e faufaahia ˈi i te faanahoraa faahiahia a te Atua no te faaoraraa na roto i te Mesia e a muri noa ˈtu. A ani atu na i te mau Ite no Iehova no to outou vahi eaha te hora e te vahi mau e tupu ai teie putuputuraa taa ê.

[Hohoˈa i te api 7]

Ua ite Iesu eaha te auraa e pure uˈana i te Atua

[Hohoˈa i te api 8]

E tauturu mai te Mesia ia tatou ia faaruru i te mau fifi rahi aˈe i ta tatou e nehenehe e faaruru o tatou anaˈe

[Hohoˈa i te api 9]

E tauturu mai te Mesia ia tatou na roto i te mau matahiapo î i te here