Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haehaa—E huru maitai o te faatupu i te hau

Te haehaa—E huru maitai o te faatupu i te hau

Te haehaa—E huru maitai o te faatupu i te hau

E oaoa mau â te ao ahiri te taata atoa e faaite i te haehaa. E iti mai ïa te taata i te titau, e iti mai te mau melo utuafare i te tatamaˈi, e iti mai te mau taatiraa i te faatitiaua, e e iti mai te mau nunaa i te tamaˈi. E hinaaro anei outou e ora i roto i taua ao ra?

TE FAAINEINE ra te mau tavini mau a te Atua ra o Iehova no ta ˈna ao apî i tǎpǔ, i reira te haehaa e hiˈohia ˈi na te ao atoa nei ei huru puai e te maitai, eiaha râ ei huru paruparu. (Petero 2, 3:13) Inaha, te faaohipa nei ratou i te haehaa i teie nei â. No te aha? No te mea ïa tera ta Iehova e titau ra ia ratou. Ua papai ta ˈna peropheta Mika e: “Ua faaite mai oia ia oe, e te taata na, i te mea maitai; e eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?”—Mika 6:8.

Mea rahi te auraa o te haehaa, mai te ereraa i te faaahaaha, aore ra te teoteo, e te oreraa e hinaaro e faatietie i ta ˈna mau ravea, mau manuïaraa, e mau faufaa. Ia au i te hoê buka, te auraa atoa o te haehaa o “te faaea-noa-raa ïa i roto i te mau taotiaraa.” E faaea noa te hoê taata haehaa i roto i te mau taotiaraa o te haerea maitai. Ua ite atoa oia e te vai ra te mau taotiaraa o te mau mea e tia ia ˈna ia rave e e maraa ia ˈna ia rave. Ua ite oia e te vai ra te mau mea eita o ˈna e faatiahia ia rave. E aratai-mau-hia oia i te feia haehaa ra. “Aita ˈtu e mea maitai aˈe, maoti râ te haehaa mau,” ta te rohipehe Beretane ïa o Joseph Addison i papai.

E ere te haehaa i te hoê huru natura o te taata tia ore. E tia ia tatou ia tutava i te faaohipa i teie huru maitai. No te faaitoito ia tatou, te faahiti ra te Parau a te Atua e rave rahi tupuraa o te faataa ra i te haehaa i roto to ˈna auraa rau.

E piti arii haehaa

O Davida te hoê o te mau tavini haapao maitai roa ˈˈe a Iehova, mea apî â oia i to ˈna faatahinuraahia ei arii no Iseraela no a muri aˈe. I muri aˈe, ua faateimaha roa te Arii e faatere ra o Saula ia Davida ma te tamata i te haapohe ia ˈna e te faahepo ia ˈna ia tapuni haere.—Samuela 1, 16:1, 11-13; 19:9, 10; 26:2, 3.

I roto atoa i taua mau huru tupuraa ra, ua ite o Davida e te vai ra te mau taotiaraa o te mea e tia ia ˈna ia rave no te paruru i to ˈna ora. I te hoê taime i roto i te medebara, aita o Davida i vaiiho e ia rave ino o Abisai i te Arii o Saula e taoto ra, i to ˈna na ôraa e: “Ia tapea mai hoi Iehova ia ˈu ia ore au ia rave i te taata o Iehova i faatahinuhia ra.” (Samuela 1, 26:8-11) Ua ite o Davida e e ere na ˈna e tatara ia Saula i te tiaraa arii. No reira, ua faaite o Davida i te haehaa i taua taime ra na roto i te faaea-noa-raa i roto i te mau taotiaraa o te haerea maitai. Ua ite atoa te mau tavini a te Atua no teie nei tau e i te manaˈo o “Iehova,” te vai ra te mau mea eita ta ratou e nehenehe e rave, noa ˈtu e te fifihia ra te ora o te taata.—Ohipa 15:28, 29; 21:25.

Ua faaite atoa o Solomona, te tamaiti a te Arii Davida, i te haehaa i to ˈna apîraa, noa ˈtu e mea taa ê rii te tupuraa. I to Solomona faateronoraahia, ua manaˈo oia e eita e maraa ia ˈna te hopoia teimaha a te arii. Ua pure oia e: “E tau Atua, e Iehova, ua faariro mai oe i to tavini nei ei arii, ei mono aˈe i tau metua ia Davida: e taata apî hoi au; aore au i ite maitai i ta ˈu nei haapaoraa.” Mea papu maitai e ua ite o Solomona e e ere oia i te taata ite e te aravihi. E taata haehaa ïa oia, ma te ore e faaite i te faaahaaha, aore ra te teoteo. Ua ani o Solomona ia Iehova i te ite maite, e ua pahonohia mai ta ˈna aniraa.—Te mau arii 1, 3:4-12.

Te Mesia e tei na mua ˈtu ia ˈna

Hau atu i te 1 000 matahiti i muri aˈe i te tau o Solomona, ua rave o Ioane Bapetizo i te hoê ohipa faaineineraa i te eˈa no te Mesia. Te faatupu ra o Ioane i te parau tohu Bibilia i to ˈna na muaraa ˈtu i Tei Faatavaihia. E nehenehe hoi oia e faatietie i ta ˈna haamaitairaa taa ê. E nehenehe atoa hoi Ioane e tamata i te faahanahana ia ˈna iho no te mea e fetii pae tino oia no te Mesia. Aita râ, ua parau oia ia vetahi ê e eita e au ia ˈna ia tatara i te tamaa o Iesu. E i to Iesu haereraa ˈtu i Ioridana no te bapetizo ia ˈna, teie ta Ioane i parau: “O vau hoi ta oe e bapetizo e tia ˈi, e te haere mai na oe ia ˈu nei!” E tapao faaite ïa e e ere o Ioane i te hoê taata faaahaaha. E taata haehaa oia.—Mataio 3:14; Malaki 4:5, 6; Luka 1:13-17; Ioane 1:26, 27.

I muri aˈe i to Iesu bapetizoraahia, ua rave oia i te hoê taviniraa ma te taime taatoa, ma te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Noa ˈtu e e taata tia roa o Iesu, ua parau oia e: “Aore e mea e tia ia ˈu iho ia rave . . . Aita hoi au i imi i to ˈu iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ra.” Hau atu â, aita o Iesu i imi i te hanahana a te taata, ua faahanahana râ oia ia Iehova no te mau mea atoa ta ˈna i rave. (Ioane 5:30, 41-44) Auê te haehaa e!

Papu maitai ïa e ua faaite te mau tavini haapao maitai a Iehova—mai ia Davida, Solomona, Ioane Bapetizo, e tae noa ˈtu i te taata tia roa ra o Iesu Mesia—i te haehaa. Aita ratou i faatietie, aita atoa i faaahaaha, aore ra i teoteo, e ua faaea noa ratou i roto i te mau taotiaraa e tano. Ua riro to ratou mau hiˈoraa ei mau tumu e navai ia faaohipa e ia faaite te mau tavini a Iehova no teie nei tau i te haehaa. Tera râ, te vai ra te tahi atu â mau tumu no te na reira.

I teie tau arepurepu o te aamu o te huitaata nei, ua riro te haehaa ei huru maitai faufaa rahi no te mau Kerisetiano mau. Maoti te reira e ite ai te hoê taata i te hau e te Atua ra o Iehova, e te taata-tupu, e o ˈna iho.

Te hau e te Atua ra o Iehova

E tupu te hau e o Iehova ia faaea noa tatou i roto i te mau taotiaraa ta ˈna i haamau no te haamoriraa mau. Ua na nia ˈˈe to tatou mau metua matamua, o Adamu e o Eva, i te mau taotiaraa ta te Atua i haamau, e o raua nau taata matamua i hema i te teoteo. Ua haapae raua i to ratou tiaraa maitai e o Iehova, e to raua nohoraa, to raua oraraa no a muri aˈe, e to raua ora. (Genese 3:1-5, 16-19) Auê ïa faahopearaa teimaha mau ta raua i faaruru!

E huti anaˈe na i te haapiiraa na roto i te manuïa-ore-raa o Adamu e o Eva, no te mea te tuu ra te haamoriraa mau i te mau taotiaraa i nia i to tatou haerea e tia ˈi. Ei hiˈoraa, te parau ra te Bibilia “e ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia, e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua.” (Korinetia 1, 6:9, 10) Ua haamau Iehova ma te paari i teie mau taotiaraa no to tatou maitai, e e faaite tatou i te paari na roto i te faaea-noa-raa i roto i teie mau taotiaraa. (Isaia 48:17, 18) Te parau maira te Maseli 11:2 e: ‘Tei te feia haehaa te paari.’

E nafea tatou ia parau mai te hoê faanahonahoraa faaroo e e nehenehe ta tatou e na nia ˈˈe i teie mau taotiaraa e a fanaˈo noa ˈtu ai i te hau e te Atua? Te tamata ra taua faanahonahoraa ra i te haavare ia tatou. Na te haehaa maoti râ e tauturu mai ia faahotu tatou i te hoê taairaa piri e te Atua ra o Iehova.

Te hau e te taata-tupu

E faatupu atoa te haehaa i te mau taairaa hau e o vetahi ê. Ei hiˈoraa, ia horoa te mau metua i te hoê hiˈoraa na roto i te mauruururaa i ta ratou mau mea faufaa e te tuuraa i te mau ohipa pae varua i mua, e riro atu â ïa te mau tamarii i te pee i te hoê â haerea. E ite ïa te feia apî aˈe e mea ohie aˈe ia mauruuru noa, noa ˈtu e eita e noaa noa mai ta ratou e hinaaro. E tauturu te reira ia ratou ia ora ma te haehaa, e mea hau atu â te oraraa utuafare.

E tia i te mau tiaau ia haapao maitai i te faaite i te haehaa e eiaha e faaohipa ino i to ratou mana. Ei hiˈoraa, te aˈohia ra te mau Kerisetiano e: “Eiaha ia hau to outou manaˈo i te taata i tei papaihia ra.” (Korinetia 1, 4:6) Ua ite te mau matahiapo o te amuiraa e eiaha ratou e tamata i te faahepo ia vetahi ê ia pee i to ratou mau manaˈo. E faaohipa maoti râ ratou i te Parau a te Atua ei niu no te faaitoito i te haerea maitai i te pae o te huru, te faaahuraa, te faaneheneheraa, aore ra te faaanaanataeraa manaˈo. (Timoteo 2, 3:14-17) Ia ite te mau melo o te amuiraa e te faaea noa ra te mau matahiapo i roto i te mau taotiaraa Bibilia, e faatupu ïa te reira i te faatura no teie mau tane e te hoê huru feruriraa mahanahana, î i te here, e te hau i roto i te amuiraa.

Te hau e o ˈna iho

E haamaitaihia te feia e faaohipa i te haehaa na roto i te hau i roto ia ˈna. Eita te hoê taata haehaa e nounou i te toroa. Aita e parauhia ra e aita ta ˈna iho e tapao. Ei hiˈoraa, e hinaaro paha oia i te mau hopoia hau i roto i te taviniraa, e tiai râ oia i te Atua, e maoti noa ia Iehova i fanaˈo ai oia i te mau hopoia Kerisetiano. Aita oia i manuïa maoti noa ia ˈna. E haafatata roa ˈtu â te reira i te taata haehaa ia Iehova, “te Atua hau.”—Philipi 4:9.

A feruri na e i te tahi mau taime aita vetahi ê e tâuˈa ra ia tatou. E ere anei i te mea maitai aˈe ia ore tatou e tâuˈahia no te mea mea haehaa tatou i te huti mai i te ara-maite-raa i nia ia tatou ma te teoteo? Eita te mau taata haehaa e nounou i te toroa. No reira, te ite ra ratou i te hau e o ratou iho, mea faufaa hoi te reira no te maitairaa i te pae horuhoru e i te pae tino.

Te faaohiparaa e te tapea-maite-raa i te haehaa

Ua hema o Adamu e o Eva i te teoteo—ua horoa raua i teie huru i ta raua huaai. Eaha te tauturu mai ia ape tatou i te rave atoa i te hape a to tatou mau metua matamua? Nafea tatou e faaohipa ˈi i te huru maitai roa o te haehaa?

Na mua, e tauturu mai te taa-maitai-raa ia tatou to tatou tiaraa e o Iehova, te Atua poiete i te ao materia. Eaha te mau manuïaraa ta tatou e nehenehe e titau ia faaauhia i te mau mea ta te Atua i rave? Ua ani o Iehova i ta ˈna tavini haapao maitai o Ioba e: “I hea oe ia ˈu i haamau i te tumu o te fenua nei? a faaite mai na, peneiaˈe te ite ra oe.” (Ioba 38:4) Eita o Ioba e nehenehe e pahono. Aita atoa anei tatou i taotiahia i roto i te ite, te ravea, e te aravihi? E ere anei i te mea maitai no tatou ia farii i to tatou mau taotiaraa?

Hau atu â, te parau maira te Bibilia e: “No Iehova te fenua e te î atoa i nia iho; te mau fenua o te ao nei, e te feia atoa e parahi i reira.” Na ˈna atoa “te mau manu o te aru ra; e te mau puaa atoa e ua tausani i nia i te mau mouˈa ra.” E nehenehe Iehova e parau e: “Na ˈu te ario, e na ˈu atoa te auro.” (Salamo 24:1; 50:10; Hagai 2:8) Eaha te mau faufaa ta tatou e nehenehe e faaiteite ia faaauhia e ta Iehova? Inaha, aita e tumu ta te taata ona roa ˈˈe no te faatietie i ta ˈna mau faufaa! No reira, e haerea paari ia pee tatou i te aˈoraa faauruahia a te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano no Roma: “Teie ta ˈu parau ia outou atoa e ati noa aˈe, i te maitai i horoahia mai ia ˈu nei, eiaha ia hau te manaˈo ia ˈna iho, i tei au ia ˈna ia manaˈo ra.”—Roma 12:3.

Ei mau tavini na te Atua e hinaaro ra e faahotu i te haehaa, e tia ia tatou ia pure no te ani i te hotu o te varua—te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te maitai, te hamani maitai, te faaroo, te mǎrû, e te hitahita ore. (Luka 11:13; Galatia 5:22, 23) No te aha? No te mea maoti teie mau huru maitatai taitahi e ohie aˈe ai tatou i te faahotu i te haehaa. Ei hiˈoraa, e tauturu mai te here i te taata-tupu ia aro tatou i te hinaaro e faatietie aore ra e faaahaaha. E na te hitahita ore e tapea ia tatou e e feruri hou a ohipa ˈi ma te teoteo.

E ara maitai tatou! E tia noa ia tatou ia vai ara i te mau marei o te teoteo. Ua erehia e piti o te mau arii i faahitihia i te omuaraa i te haehaa i te tahi taime. Ua rave te Arii Davida i te tahi mea ma te feruri ore i to ˈna taioraa ia Iseraela, aita hoi te reira i tu i te hinaaro o Iehova. Ua erehia te Arii Solomona i te haehaa e tae noa ˈtu i te faaôraa ˈtu i roto i te haamoriraa hape.—Samuela 2, 24:1-10; Te mau arii 1, 11:1-13.

A vai noa mai ai teie faanahoraa paieti ore o te mau mea, e tia ia tatou ia vai ara noa no te riro mai ei taata haehaa. E hoonahia râ te mau tutavaraa. I roto i te ao apî a te Atua, o te feia haehaa anaˈe te mau melo o te totaiete taata. E hiˈo ratou i te haehaa mai te hoê huru puai, eiaha te hoê huru paruparu. Auê te faahiahia e ia haamaitaihia te mau taata e te mau utuafare atoa i te hau no ǒ mai i te haehaa ra!

[Hohoˈa i te api 23]

Ua faahanahana Iesu ma te haehaa ia Iehova no te mau mea atoa ta ˈna i rave