Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoê taata hiˈoraa maitai o tei farii i te aˈoraa

Te hoê taata hiˈoraa maitai o tei farii i te aˈoraa

Te hoê taata hiˈoraa maitai o tei farii i te aˈoraa

“E AMU te mau moo pape no Zambie e 30 taata i te hoê avaˈe.” Teie ïa ta te hoê vea no Afrika i faahiti tau matahiti i teie nei. Ia au i te hoê taata tuatapapa i te mau animala o tei haru i teie mau animala nee no te tahi mau hiˈopoaraa, “e titauhia 12 taata no te tapea maite i te hoê moo pape.” Maoti te hoê aero e te hoê taa puai mau, e nehenehe te moo pape e riro ei animala riaria!

Ma te faahiti paha i te moo pape mai te “Leviatana,” ua faaohipa te Poiete i teie “arii i nia i te mau animala taehae hanahana atoa” no te horoa i te hoê haapiiraa faufaa roa i ta ˈna tavini ra o Ioba. (Ioba 41:1, 34, MN) Ua tupu te reira fatata e 3 500 matahiti i teie nei i te fenua ra o Uza, peneiaˈe i te hoê vahi i Arabia apatoerau. A faataa ˈi oia i teie mea ora, ua parau te Atua ia Ioba e: “Aore roa e taata e tia ˈi ia faaara ˈtu ia ˈna; o vai hoi te taata e mau i mua ia ˈu?” (Ioba 41:10) E parau mau iho â! Mai te peu e te riaria ra tatou i te moo pape, e hau roa ˈtu ïa to tatou mǎtaˈu ia parau ino tatou i te Ihotaata i poiete ia ˈna! Ua mauruuru Ioba i teie haapiiraa ma te faˈi i ta ˈna hapa.—Ioba 42:1-6.

Ia faahitihia te parau o Ioba, e haamanaˈo paha tatou i to ˈna hiˈoraa haapao maitai i roto i te tamataraa. (Iakobo 5:11) Inaha, ua au Iehova ia Ioba na mua roa ˈˈe to ˈna faaroo a tamata-uˈana-hia ˈi. I mua i te aro o te Atua, “aita” e taata i “faito [ia ˈna] i nia i te fenua nei, e taata parau-tia e te paieti, e te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino” i taua tau ra. (Ioba 1:8) E turai te reira ia faaitoito tatou i te haapii hau atu â no nia ia Ioba e e tauturu atoa mai ia hiˈo tatou nafea tatou e au-atoa-hia mai ai e te Atua.

Na mua, te taairaa e o te Atua

E taata taoˈa rahi o Ioba. Taa ê atu i te auro, e 7 000 mamoe, 3 000 kamela, 500 asini ufa, 1 000 puaatoro, e e rave rahi roa mau tavini ta ˈna. (Ioba 1:3) Ua tiaturi râ Ioba ia Iehova, eiaha i te taoˈa rahi. Ua haaferuri oia e: “Ua faariro vau i te auro ei tiaturiraa no ˈu, e ua parau vau i te auro mâ maitai ra, Oe to ˈu manaˈoraa; ua oaoa vau i te mea ua rahi tau taoˈa, e no te mea ua rahi tei noaa i tau rima . . . ua riro te reira ei hara e faautuahia e te haava; ua huna ïa vau i reira i te Atua i nia i te raˈi ra.” (Ioba 31:24-28) Mai ia Ioba, e tia ia haafaufaa roa ˈtu â tatou i te hoê taairaa piri roa e o Iehova i te mau mea materia.

Mau taairaa e au e te mau taata-tupu

Eaha te huru o Ioba i nia i to ˈna mau tavini? No ratou, e taata huru paetahi ore e te ohie ia haafatata ˈtu oia mai tei nehenehe e itehia i roto i te mau faahitiraa a Ioba iho: “I faaroo atâ na vau i te parau a tau tavini tane, e tau tavini vahine, i to ratou mârôraa mai ia ˈu nei; eaha ra hoi au ia tia mai te Atua? e ia paheru mai oia, e na hea vau i te parauraa ˈtu?” (Ioba 31:13, 14) Ua haafaufaa Ioba i te aroha o Iehova e no reira, ua faaite atoa ˈtu oia i te aroha i nia i to ˈna mau tavini. E hiˈoraa maitai te reira, no te feia iho â râ e toroa tiaau to ratou i roto i te amuiraa Kerisetiano! E tia atoa ia vai tano, faatia paetahi ore, e te ohie ia haafatata ˈtu ratou.

Ua anaanatae atoa Ioba i te feia e ere no to ˈna utuafare. Ma te faaite i to ˈna tapitapi no vetahi ê, ua parau oia e: “Ua faaere au i te taata rii i ta ratou hinaaro, e ua tiai taiata te mata o te vahine ivi ia ˈu; . . . ua hopoi au i tau rima i nia i te tamarii otare ra, a ite ai au i to ˈu ra mana i te tomoraa ra; ia taa ê mai tau tapono i to ˈna pǎpǎ i reira, e ia ofatihia tau rima i te ponaraa ra.” (Ioba 31:16-22) Ia haapao ïa tatou i te feia fanaˈo ore ta tatou e matau i roto i te amuiraa.

No to ˈna anaanatae miimii ore i to ˈna taata-tupu, ua farii maitai Ioba i te feia ěê. No reira, ua nehenehe oia e parau e: “Aore roa e taata ê i taoto i te aroâ; e ua iriti au i tau uputa i te taata haere.” (Ioba 31:32) E hiˈoraa maitai te reira no te mau tavini a te Atua i teie mahana! Ia haere mai te feia anaanatae apî i te parau mau o te Bibilia i te Piha a te Basileia, e nehenehe to tatou farii-maitai-raa ia ratou e turu ia haere ratou i mua i te pae varua. Parau mau, e hinaaro atoa te mau tiaau ratere e vetahi atu mau Kerisetiano i ta tatou farii maitai î i te here.—Petero 1, 4:9; Ioane 3, 5-8.

E haerea tano atoa to Ioba i nia i to ˈna mau enemi. Aita oia i oaoa i te mau ati tei tupu i nia i te tahi mau taata o tei riri ia ˈna. (Ioba 31:29, 30) Ua ineine râ oia i te rave i te mea maitai no taua mau taata ra, mai tei nehenehe e itehia i to ˈna ineineraa i te pure no na feia tamahanahana haavare e toru ra.—Ioba 16:2; 42:8, 9; a hiˈo i te Mataio 5:43-48.

Te viivii ore i te pae taatiraa

Ua vai taiva ore o Ioba i mua i to ˈna hoa faaipoipo, ma te ore roa ˈtu e farii ia faatupu to ˈna mafatu i te hoê here no te tahi atu vahine. Te na ô ra Ioba e: “Ua faaau vau i te faufaa i o ˈu nei pue mata; e eiaha vau e tiatonu i te paretenia: Ua haavarehia to ˈu aau i te vahine, e ua tiai au i te uputa o tau hoa; ia rave tau vahine i te oˈiraa sitona na vetahi ê; e na vetahi ê e rave ia ˈna. E riro hoi te reira i te hara imi-atea-hia; e te hara faautuahia e te haava ra.”—Ioba 31:1, 9-11.

Aita Ioba i vaiiho i te mau hiaai tia ore i te pae morare ia haaviivii i to ˈna mafatu. Ua tapi râ oia i te hoê haerea tia. Eiaha ïa e maere i au ai te Atua ra o Iehova i teie taata haapao maitai o tei aro i te mau manaˈo tia ore i te pae morare!—Mataio 5:27-30.

Te tapitapiraa i te huru pae varua o te utuafare

I te tahi mau taime, ua faanaho te mau tamaiti a Ioba i te mau oroa tamaaraa, e ua tae mai pauroa ta ˈna mau tamarii tamaroa e tamahine. I te otiraa taua mau mahana tamaaraa ra, ua tapitapi roa ino Ioba ia ore ta ˈna mau tamarii e hara ia Iehova i roto i te mau tuhaa atoa. Ohipa ihora ïa o Ioba no te mea te na ô ra te aamu Bibilia e: “E hope aˈera na mahana amuraa maa ra, ua tii atura Ioaba e tamâ ia ratou; e ua tia aˈera oia i te poipoi roa, e ua hopoi i te tusia e hope aˈera na tamarii na ˈna ra; te na ô ra hoi Ioba, peneiaˈe ua hara taua mau tamarii na ˈu nei, e ua faaino hoi to ratou aau i te Atua.” (Ioba 1:4, 5) Ua faahaamanaˈo iho â te reira i te mau melo o te utuafare o Ioba i to ˈna tapitapi e e mǎtaˈu faatura ia Iehova to ratou e te haere ra ratou na To ˈna mau eˈa!

I teie mahana, e tia i te mau upoo utuafare Kerisetiano ia haapii i ta ratou utuafare i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. (Timoteo 1, 5:8) E mea tano iho â ïa ia pure ratou no te mau melo utuafare.—Roma 12:12.

Te faaoromairaa i te tamataraa ma te haapao maitai

Ua matau te rahiraa taata taio Bibilia i te tamataraa ino mau i tae mai i nia ia Ioba. Ua parau te Diabolo ra o Satani e e faaino Ioba i te Atua i roto i te hoê tupuraa fifi. Ua farii Iehova i teie tautooraa, e ua hopoi oioi mai Satani i te ati i nia ia Ioba. Ua erehia oia i ta ˈna mau nǎnǎ atoa. Te mea ino roa ˈtu â, ua mauiui oia i te haapohe-raahia ta ˈna mau tamarii atoa. I muri iti noa ˈˈe, ua tairi atura Satani ia Ioba i te hoê maˈi fefe mai te upoo e tae atu i avae.—Ioba, mau pene 1, 2.

Eaha te faahopearaa? I to ta ˈna vahine parauraa ia ˈna e faaino i te Atua, ua na ô Ioba e: “Te faafaito ra oe i ta oe parau i ta te vahine maamaa ra; e farii anei tatou i te maitai i te rima o te Atua, e eiaha tatou e farii atoa i te ino?” Te faaite ra te Bibilia e: “Aita te vaha o Ioba i hara, i teie atoa nei mau parau.” (Ioba 2:10) Oia, ua faaoromai Ioba ma te haapao maitai e ua haapapu ïa oia e e haavare te Diabolo. Ia faaoromai atoa ïa tatou i te mau ati e ia haapapu tatou e no to tatou here haavare ore ia Iehova e tavini ai tatou ia ˈna.—Mataio 22:36-38.

Te fariiraa i te aˈoraa ma te haehaa

Noa ˈtu e e hiˈoraa maitai o Ioba i roto e rave rahi mau tuhaa, e ere râ oia i te hoê taata tia. Teie ta ˈna iho e parau ra: “E noaa anei te mea viivii ore no roto i te mea viivii? aore roa ïa.” (Ioba 14:4; Roma 5:12) No reira, ia parau te Atua e e taata parau-tia o Ioba, mea tano te reira i roto i te auraa e ua ora oia ia au i te mau mea atoa ta te Atua e hinaaro no ta ˈna mau tavini tia ore e te hara. Auê ïa faaitoitoraa e!

Ua faaoromai Ioba i ta ˈna tamataraa, teie râ, ua faaite te reira i te hoê hapa. I to ratou faarooraa eaha te mau ati atoa i roohia i nia ia Ioba, ua haere e toru taata faahua parau e taata tamahanahana ratou e farerei ia ˈna. (Ioba 2:11-13) Ua na ô ratou e te faautua ra Iehova ia Ioba no te mau hara rahi roa ta ˈna i rave. Papu maitai e ua mauiui Ioba i teie mau faahaparaa hape, e ua imi oia ma te puai i te paruru ia ˈna. Aita râ oia i faito maite i to ˈna tamataraa i te faatia ia ˈna. Inaha, ua parau atoa Ioba e ua hau aˈe to ˈna parau-tia i to te Atua ra!—Ioba 35:2, 3.

No to te Atua here ia Ioba i faaohipa ˈi Oia i te hoê taata apî no te haapapu i te hapa a Ioba. Te na ô ra te aamu e: “Ua tupu aˈera te riri o Elihu . . . i riri oia ia Ioba, no te mea, te faatia ra oia ia ˈna iho, aore i te Atua.” Ua parau Elihu e: “I parau na hoi Ioba e, E parau-tia ta ˈu, ua faaruehia e te Atua tei au ia ˈu ra.” (Ioba 32:2; 34:5) Teie râ, aita Elihu i apiti atu i na “feia tamahanahana” e toru ra i roto i te hape ma te faaoti e ua faautua te Atua ia Ioba no ta ˈna mau hara. Inaha, ua faaite Elihu i to ˈna tiaturi i te haapao maitai o Ioba, e ua aˈo atu oia ia ˈna e: “Tei mua ia [Iehova] te parau; e tiaturi oe ia ˈna.” Oia mau, ua tiai Ioba ia Iehova maoti i te paraparau ma te feruri ore no te paruru ia ˈna iho. Ua haapapu Elihu ia Ioba e: “Te titiaifaro, e te rahi o te parau-tia, eita ïa [te Atua] e vahavaha i te reira.”—Ioba 35:14; 37:23, MN.

E tia ia faaafarohia te manaˈo o Ioba. No reira Iehova i horoa ai i te hoê haapiiraa ma te faaau atu i te haihai o te taata i te rahi o te Atua. Ua faataa Iehova i te fenua, te miti, te mau raˈi tei î i te fetia, e te tahi mau mea haviti e rave rahi o te poieteraa. I te pae hopea, ua faahiti te Atua i te Leviatana—te moo pape. Ua farii Ioba i te aˈoraa ma te haehaa, e i te na reiraraa, ua horoa oia i te hoê hiˈoraa no a muri aˈe.

Noa ˈtu e mea maitai roa paha tatou i roto i te taviniraa a Iehova, e hapa tatou. Mai te peu e e hapa rahi tei ravehia, e aˈo paha Iehova ia tatou na roto i te tahi mau ravea. (Maseli 3:11, 12) E puta paha te hoê irava Bibilia i roto i to tatou haava manaˈo. Peneiaˈe e e parau mai Te Pare Tiairaa aore ra te tahi atu mau papai a te Taiete Watch Tower i te tahi mea ia ite tatou te hara. Aore ra e faahiti maitai paha te hoê hoa Kerisetiano e aita tatou i faaohipa i te hoê faaueraa tumu Bibilia. Eaha to tatou huru i mua i taua aˈoraa ra? Ua faaite Ioba i te hoê feruriraa tatarahapa ma te parau e: “Te faafaufau nei au ia ˈu iho. E te tatarahapa nei au i raro i te repo e te rehu auahi.”—Ioba 42:6.

Haamaitaihia e Iehova

Ua haamaitai Iehova ia Ioba ma te vaiiho i ta ˈna tavini ia ora hau atu i te 140 matahiti. I taua taime ra, ua rahi aˈe tei noaa mai ia ˈna i tei erehia. E noa ˈtu e ua pohe Ioba i te pae hopea, mea papu roa to ˈna tia-faahou-raa i roto i te ao apî a te Atua.—Ioba 42:12-17; Ezekiela 14:14; Ioane 5:28, 29; Petero 2, 3:13.

E nehenehe atoa tatou e papu i te farii maitai e te haamaitairaa a Iehova ia tavini tatou ia ˈna ma te taiva ore e ia farii tatou i te mau aˈoraa Bibilia atoa. Ei faahopearaa, e fanaˈo tatou i te tiaturiraa papu o te oraraa i roto i te faanahoraa apî o te mau mea a te Atua. Te mea faufaa roa, e faahanahana ïa tatou i te Atua. E haamaitaihia to tatou haerea haapao maitai e e apitihia te reira i te haapapuraa e te tavini ra to ˈna nunaa ia ˈna ma te here e te mafatu taatoa, eiaha râ no te mau tumu miimii. Auê ïa haamaitairaa no tatou i te faaoaoaraa i te mafatu o Iehova mai tei ravehia e te taata haapao maitai ra o Ioba, o tei farii i te aˈoraa ma te haehaa!—Maseli 27:11.

[Hohoˈa i te api 26]

Ua faaite Ioba i to ˈna tapitapi î i te here no te mau otare, mau vahine ivi, e vetahi atu â

[Hohoˈa i te api 28]

Ua haamaitai-rahi-hia o Ioba no to ˈna farii-haehaa-raa i te aˈoraa