Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Nafea te varua o te Atua e ohipa ˈi i teie mahana?

Nafea te varua o te Atua e ohipa ˈi i teie mahana?

Nafea te varua o te Atua e ohipa ˈi i teie mahana?

E TAATA pirioi oia mai te opu mai â o to ˈna metua vahine. I te mau mahana atoa, e parahi oia i te uputa o te hiero parauhia Nehenehe no te ani i te taoˈa i te feia e tomo i roto i te hiero. I te hoê râ taime, ua noaa i teie taata taparu pirioi te hoê taoˈa faufaa roa ˈˈe i te tahi mau lepeta. Ua faaorahia oia!—Ohipa 3:2-8.

Noa ˈtu e na te mau aposetolo Petero e o Ioane i ‘faatia ia ˈna i nia’ ia ‘etaeta to ˈna avae,’ e ere maoti raua i ora ˈi oia. No te aha e ore ai? Ua faataa Petero e: “E te mau taata o Iseraela nei, eaha outou i maere ai i teie? eaha outou i tiatonu mai ai ia mâua, mai te mea e, no mâua te mana e te maitai i haere ai teie nei taata?” Ua ite mau â Petero raua Ioane e maoti te varua moˈa o te Atua, eiaha to raua puai, i manuïa ˈi taua ohipa ra.—Ohipa 3:7-16; 4:29-31.

I taua tau ra, ua horoahia taua mau “ravea mana” ra no te faaite e te turu ra te Atua i te amuiraa Kerisetiano apî. (Hebera 2:4) I muri aˈe râ i te naearaahia ta ratou tapao, e “mou” ïa te reira, ta te aposetolo Paulo ïa i parau. * (Korinetia 1, 13:8) No reira i teie mahana, aita tatou e ite ra i roto i te amuiraa Kerisetiano mau i te tahi faaoraraa, poroi tohu aore ra tiavaruraa i te mau demoni, i faauehia e te Atua.

Te auraa anei ïa e aita te varua moˈa o te Atua e ohipa faahou ra? E ere roa ˈtu! E hiˈo mai tatou i te tahi mau ravea i reira te varua o te Atua i te ohiparaa i te senekele matamua e e ohipa ˈi i to tatou nei tau.

“Te varua parau mau”

Hoê ohipa a te varua moˈa o te Atua, o te faaararaa ïa, te haamaramaramaraa, te faaiteraa i te mau parau mau. Na mua iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E rave rahi â ta ˈu parau ia parau atu ia outou, eita râ e tia ia outou i teie nei. Ia tae mai râ te [v]arua parau mau ra, na ˈna ïa e aratai ia outou i te mau parau mau atoa ra.”—Ioane 16:12, 13.

Ua niniihia mai “te varua parau mau” i te Penetekose o te matahiti 33 T.T. i te bapetizoraahia fatata 120 pǐpǐ, o tei putuputu i roto i te hoê piha i nia i Ierusalema, i te varua moˈa. (Ohipa 2:1-4) Tei rotopu te aposetolo Petero i te feia i tae i taua oroa matahiti ra. Ma te îhia i te varua moˈa, ua “tia aˈera” Petero e ua tatara, aore ra faataa, i te tahi mau parau mau no nia ia Iesu. Ei hiˈoraa, ua faatia faahou oia nafea to ‘Iesu no Nazareta faateiteiraahia i te rima atau o te Atua.’ (Ohipa 2:14, 22, 33) Ua turai atoa te varua o te Atua ia Petero ia parau ma te mǎtaˈu ore i te mau ati Iuda e faaroo ra ia ˈna e: “Ia ite atoa te fetii o Iseraela e, ua faariro-mau-hia oia e te Atua ei Fatu e ei Mesia, o Iesu mau nei â ta outou i [rî i nia i te raau].” (Ohipa 2:36; MN) No te poroi faauruahia e te varua a Petero, fatata e toru tausani taata tei “farii maite i ta ˈna ra parau” e tei bapetizohia. Mea na reira ïa to te varua moˈa o te Atua tautururaa i te aratai ia ratou i te parau mau ra.—Ohipa 2:37-41.

Ua riro atoa te varua moˈa o te Atua ei haapii e ei faahaamanaˈo. Ua parau Iesu e: “Na te [tauturu] . . . na te [varua moˈa] ra, o ta te Metua e tono mai ma to ˈu nei iˈoa ra, na ˈna e haapii mai ia outou i te mau mea atoa; e e faaite faahou mai hoi ia outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.”—Ioane 14:26; MN.

Nafea te varua moˈa i ohipa ˈi ei haapii? Ua haamahora te varua o te Atua i te feruriraa o te mau pǐpǐ no te apo mai i te mau parau a Iesu ta ratou i faaroo aˈena e aita râ i taa maitai. Ei hiˈoraa, ua ite te mau aposetolo e i to ˈna haavaraahia, ua parau o Iesu i te faatere Roma no Iudea, o Ponotio Pilato e: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia.” I to Iesu râ maueraa i nia i te raˈi hau atu i te 40 mahana i muri aˈe, ua manaˈo hape noâ te mau aposetolo e e haamauhia te Basileia i ǒ nei i te fenua nei. (Ioane 18:36; Ohipa 1:6) E au ra e aitâ i taa maitai atura i te mau aposetolo te auraa o te parau mau a Iesu i muri aˈe atoa i te niniiraahia mai te varua moˈa o te Atua i te Penetekose o te matahiti 33 T.T.

Ua riro atoa te varua o te Atua ei faahaamanaˈo na roto i te faaite-faahou-raa i te mau haapiiraa rau a Iesu. Ei hiˈoraa, maoti te tauturu a te varua moˈa i noaa ˈi i te mau parau tohu no nia i te poheraa e te tia-faahou-raa o te Mesia te hoê auraa apî. (Mataio 16:21; Ioane 12:16) A haamanaˈo ai i te mau haapiiraa a Iesu, ua nehenehe te mau aposetolo e faaitoito i te paruru i to ratou tiaraa i mua i te mau arii, te mau haava, e te mau aratai haapaoraa.—Mareko 13:9-11; Ohipa 4:5-20.

Hau atu â, ua aratai te varua moˈa o te Atua i te mau Kerisetiano matamua i te mau tuhaa fenua hotu maitai i roto i te taviniraa. (Ohipa 16:6-10) Ua turai atoa te varua o te Atua i te mau Kerisetiano matamua ia apiti i roto i te papairaa i te Parau a te Atua, te Bibilia, no te maitai o te huitaata atoa nei. (Timoteo 2, 3:16) Te taa maitai ra ïa ia tatou e ua ohipa te varua moˈa i te mau pae e rave rau i te senekele matamua. Aita te reira i horoahia no te faatupu noa i te mau semeio.

Te varua moˈa i to tatou nei tau

Te ohipa atoa ra te varua moˈa no te maitai o te mau Kerisetiano mau i to tatou nei tau. O ta te hoê ïa pǔpǔ iti o te feia haapii Bibilia i Allegheny, i Pennsylvanie, i te mau Hau Amui no Marite, i ite i te tuhaa hopea o te senekele 19. Ua hinaaro teie feia haapii haapao maitai i te Bibilia e ite i “te parau mau.”—Ioane 8:32; 16:13.

Teie ta te hoê melo o teie pǔpǔ, o Charles Taze Russell, i parau no nia i ta ˈna maimiraa i te parau mau o te mau Papai: “Ua pure au . . . ia nehenehe au e tatara i te mau manaˈo oti noa i roto i to ˈu mafatu e to ˈu feruriraa o te riro i te haafifi e ia haamaramarama maitai mai to ˈna varua ia ˈu.” Ua haamaitai te Atua i teie pure haehaa.

A maimi maite noa ˈi o Russell e to ˈna mau apiti i te mau Papai, e rave rahi mau mea tei maramarama mai. “Ua ite matou e e mau senekele i te maoro,” ta Russell ïa i faataa, “e rave rau pǔpǔ faaroo e pǔpǔ taata tei vahi i te mau haapiiraa tumu Bibilia i rotopu ia ratou, ma te anoi atoa mai i te mau tuatapaparaa e te mau hape a te taata.” Ua horoa mai te reira i ta ˈna i parau “te tuuraa i te parau mau i te hoê vahi tano ore.” Oia mau, ua tapoˈihia te mau parau mau Bibilia e te hoê pueraa haapiiraa etene tei ô i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te roaraa o te mau senekele. Ua faaoti râ o Russell e imi e e faaite i te parau mau.

Na roto i te mau api o te Zion’s Watch Tower and Herald of Christ’s Presence, ua faahapa o Russell e to ˈna mau apiti ma te itoito i te mau haapiiraa tumu hape i te pae faaroo o tei faahohoˈa hape i te Atua. Ua taa ia ratou e—taa ê i te manaˈo faaroo o te rahiraa—mea pohe te nephe, e haere tatou i roto i te apoo ia pohe tatou, e o Iehova anaˈe te Atua mau e e ere ïa oia i te hoê Atua Toru Tahi.

Mai ta outou râ e nehenehe e feruri, ua riri roa te pǔpǔ ekalesiatiko a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te faaite-tahaa-raahia te mau haapiiraa hape. No to ratou hinaaro e tapea i to ratou mau tiaraa mana, ua faanaho te mau ekalesiatiko Katolika e Porotetani e rave rahi i te tahi mau ohipa no te faaino ia Russell. Aita râ oia e to ˈna mau apiti i tuu. Ma te tiaturi, ua ani ratou i te varua o te Atua no te aratai ia ratou. “Ua haapapu mai to tatou Fatu e,” ta Russell ïa i parau, “e . . . riro te varua moˈa o te Metua, i horoahia mai ia au i te aniraa tamau a Iesu to tatou Taraehara, Arai e Upoo, ei haapii ia tatou.” E ua haapii mai te reira! Ua tamau noa teie Feia haapii Bibilia haavare ore i te rave mai i te pape viivii ore o te parau mau i roto i te Bibilia e i te faaite haere i te reira na te ao atoa nei.—Apokalupo 22:17.

Ua farii noa te faanahonahoraa no teie nei tau a te mau Ite no Iehova i te mau aratairaa a te varua moˈa o te Atua hau atu i te hoê senekele i teie nei. A haamaramarama mǎrû noa ˈi te varua o Iehova i to ratou ite i te pae varua, te rave ra te mau Ite ma te aau tae i te mau tauiraa e titauhia no te faaau atu i nia i te maramarama apî.—Maseli 4:18.

“Ei ite hoi outou no ˈu”

Ua faataa râ Iesu i te tahi atu â faaiteraa i te varua moˈa o te Atua i to ˈna parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E noaa . . . to outou mana i te [varua moˈa] ia haere mai i nia iho ia outou: e ei ite hoi outou no ˈu . . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:8) Te au noa ra te tǎpǔ a Iesu e horoa mai i te “mana” e te “varua moˈa” na ta ˈna mau pǐpǐ no te rave i ta ratou ohipa i faauehia e te Atua, i teie mahana.

Ei pǔpǔ, mea matau-maitai-hia te mau Ite no Iehova no ta ratou mau ohipa pororaa. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia.) Oia mau, te faaite ra te mau Ite no Iehova i te poroi o te parau mau i roto hau atu i te 230 fenua e motu. I roto i te mau huru tupuraa atoa e nehenehe e manaˈohia, tae noa ˈtu i te ineineraa e horoa i to ratou ora i te mau vahi i amahamaha i te tamaˈi, te faateitei ra ratou ma te itoito i to ratou reo no te turu i te Basileia o te Atua. Te horoa ra to ratou itoito no te taviniraa Kerisetiano i te hoê haapapuraa puai e te ohipa ra te varua moˈa i teie mahana. E papu maitai e te haamaitai ra te Atua ra o Iehova i ta ratou mau tutavaraa.

I te matahiti i mairi aˈenei, ei hiˈoraa, hau atu i te hoê miria hora tei ravehia no te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Eaha te faahopearaa? Fatata e 323 439 taata tei faataipe i ta ratou euhe i te Atua na roto i te bapetizoraa ia ratou i roto i te pape. Hau atu â, e 4 433 884 haapiiraa Bibilia tei faaterehia i te hebedoma i te fare o te feia i anaanatae apî mai. Ei taatoaraa, e 24 607 741 buka, e 631 162 309 vea, e e 63 495 728 buka rairai e buka rairai iti tei operehia. E faaiteraa puai mau â teie i te varua o te Atua e ohipa ra!

Te varua o te Atua e o outou

Ia farii maitai te hoê taata i te parau apî maitai, ia faaau oia i to ˈna oraraa i nia i te mau ture a te Atua, e ia faaite oia i te faaroo i te faanahoraa o te taraehara, e nehenehe ïa oia e fanaˈo i te hoê tiaraa mâ i mua i te Atua. Ua parau te aposetolo Paulo i taua mau taata ra e: ‘O te Atua tei horoa mai i to ˈna [varua moˈa] ia outou nei.’—Tesalonia 1, 4:7, 8; Korinetia 1, 6:9-11.

Mea rahi te mau haamaitairaa faahiahia ia fanaˈo tatou i te varua o te Atua. Teihea huru haamaitairaa? Na mua, te na ô ra te Parau faauruahia a te Atua e: “Area ta te [v]arua e faatupu ra, o te [here] ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo. Te mamahu, te hitahita ore.” (Galatia 5:22, 23; MN) No reira, e puai rahi te varua moˈa o te Atua no te mea maitai, a nehenehe atu ai te hoê taata e faaite i te mau huru maitatai no ǒ mai i te Atua ra.

Hau atu â, ia taio outou i te Bibilia e ia faaohipa outou i ta outou e haapii ra, e nehenehe te varua o te Atua e tauturu i te faarahi i to outou paari, ite, ite hohonu, ite maite, e aravihi no te feruri. Ua noaa i te Arii Solomona ‘te haapao maitai e te ite, e mea rahi; e te mahora rahi o te aau’ no te mea ua imi oia i te faaoaoa i te Atua eiaha te taata. (Te mau arii 1, 4:29) I te mea e ua horoa Iehova i te varua moˈa ia Solomona ra, papu maitai ïa e e horoa atoa oia i to ˈna varua moˈa i te feia e imi ra i te faaoaoa ia ˈna i teie mahana.

E tauturu atoa te varua moˈa o te Atua i te mau Kerisetiano ia aro ia Satani e te mau demoni, teie faanahoraa ino o te mau mea, e te mau hinaaro tia ore o to ratou tino hara. Nafea ïa? Te pahono ra te aposetolo Paulo e: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [ia ˈna], tei tauturu mai ia ˈu ra.” (Philipi 4:13; MN) Eita paha te varua moˈa e faaore i te mau fifi aore ra tamataraa; e nehenehe râ te reira e tauturu ia outou ia faaruru atu. Na roto i te turuiraa i nia i te varua o te Atua e fanaˈo ai tatou i “te puai i hau aˈe i tei matauhia” no te faaruru i te mau huru fifi aore ra mauiui atoa.—Korinetia 2, 4:7, MN; Korinetia 1, 10:13.

Ia hiˈo maite outou i te mau haapapuraa atoa, aita e feaaraa e te ohipa ra te varua moˈa o te Atua i teie mahana. Te haapuai ra te varua o Iehova i ta ˈna mau tavini no te faaite i ta ˈna mau opuaraa faahiahia. Te tamau noa ra te reira i te ueue i te maramarama i te pae varua, e i te haapuai i to tatou faaroo, ma te tauturu mai ia haapao maite noa tatou i tei Poiete ia tatou. E nehenehe tatou e mauruuru e ua tapea noa te Atua i ta ˈna tǎpǔ na roto i te horoaraa i te varua moˈa i ta ˈna mau tavini haapao maitai i teie mahana!

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te tumu parau “No te aha te mau ô semeio o te varua i ore ai?” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atete 1972, mau api 500-504 (Farani).

[Tumu parau tarenihia i te api 10]

To vetahi ê manaˈo i te mau Ite no Iehova

“Te tarahu ra te tahi atu mau ekalesia i te feia aˈo aravihi no te ume mai i te taata i te fare pure aore ra no te aro i te mau fifi no teie tau mai te peu mahu e te haamaruaraa tamarii, area te mau Ite ra, aita ïa e faaau ra i te parau e te hoê ao e tauiui noa ra. Te poro noa ra ratou na te Fenua atoa nei.”—The Orange County Register of Orange County, Kalifonia, Hau Amui no Marite.

“No nia i te haaparareraa i te faaroo, mea iti te mau haapaoraa mea anaanatae ratou . . . mai te mau Ite no Iehova.”—The Republic of Columbus, Indiana, Hau Amui no Marite.

“O ratou anaˈe te haere ra na tera e tera uputa e ‘te evanelia,’ a faaohipa ˈi i te mau faaueraa tumu Bibilia.”—Życie Literackie, Polonia.

“I roto i te ohipa pororaa rahi roa ˈˈe i itehia aˈenei, ua afai te mau Ite no Iehova i te poroi a Iehova na te ao atoa nei.”—News-Observer, Tamaqua, Pennsylvanie, Hau Amui no Marite.

[Hohoˈa i te api 9]

Te haamaramarama ra te varua moˈa o te Atua ia tatou i te pae varua,

. . . te faaitoito ra i te mau huru maitatai Kerisetiano,

. . . e te turu ra ia tatou i roto i te ohipa pororaa na te ao atoa nei