Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mea e tia ia outou ia ite no nia i te peu tahutahu

Te mea e tia ia outou ia ite no nia i te peu tahutahu

Te mea e tia ia outou ia ite no nia i te peu tahutahu

MEA fifi ia faataa i te peu tahutahu o teie tau, no te mea e rau te huru o te taata e rave i te reira. Aita ta ratou e mana faatere aore ra e haapiiraa tumu aore ra e buka moˈa no te tahoê i ta ratou mau tiaturiraa. Mea ê atoa ta ratou mau tutuu, faanahonahoraa, peu, e to ratou manaˈo no nia i teihea atua e faahanahana. Ua parau te hoê taata papai e: “E pûpû te ao o te peu tahutahu i te hoê ‘makete tiamâ’ o te mau manaˈo.” Te parau nei te tahi atu e: “Eita e tuati te manaˈo o te rahiraa o te mau Etene Apî no nia fatata i te mau mea atoa.”

No te rahiraa, e ere te mau taa-ê-raa i te hoê fifi. Te na ô ra te hoê buka aratai no te feia tahutahu hinaaro i te mea rahi e: “Ia farerei outou i te hoê parau e au ra e e taa ê roa, a hiˈopoa i teie parau e a rave i te hoê faaotiraa teihea te pee. A faaroo i to outou manaˈo hohonu. Oia hoi, a rave noa e a maiti noa i roto i te mau peu i neneihia, e te mau buka no nia i te mau peu, no te faaoti eaha te au ra e e mea tano.”

No te feia e farii i te huru o te parau mau, e fifi taua mau taa-ê-raa ra. Te parau mau, o te hoê ïa tupuraa, te hoê ohipa i tupu mau. E ere te hoê mea i te mea mau no te mea noa e e manaˈo aore ra e tiaturi te hoê taata e e mea mau. Ei hiˈoraa, i te hoê tau, i tiaturi na te mau taote e e nehenehe ta ratou e faaora i te maˈi mahaha na roto i te tâpûraa i te hoê moa oraora e te tuuraa i te mau tuhaa i nia i te ouma o te taata maˈi. Ma te feaa ore, ua tiaturi te feia maˈi e rave rahi e e faaora teie rapaauraa ia ratou. Aita râ ta ratou mau tiaturiraa e mau tiairaa i au i te tupuraa—eita teie ravea e faaora i te maˈi mahaha. Eita te taata e hamani i te parau mau; e tutava ratou i te taa i te reira.

I roto i te Bibilia, te vai ra te parau mau no nia i te mau tumu parau pae varua. I to ˈna tiaraa mai i te fenua nei, ua parau Iesu Mesia i to ˈna Metua na roto i te pure e: “O to parau na te parau mau.” (Ioane 17:17) Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua.” (Timoteo 2, 3:16, MN) Eita te rahiraa o te feia e rave i te peu tahutahu e farii i te reira. E imi maoti ratou i te manaˈo e te aratai i roto i te aai, te mau haapaoraa tahito, e i roto atoa i te mea feruri-noa-hia. E ere anei ïa i te mea maitai ia hiˈo noa ˈˈe eaha ta te Bibilia e parau ra? Inaha hoi, fatata o te ao atoa te farii e e buka moˈa te reira. O te buka faaroo tahito roa ˈˈe atoa tei vai noa mai. Ua papaihia te Bibilia i te roaraa hau atu i te 1 600 matahiti, noa ˈtu râ, te au maite noa ra ta ˈna mau haapiiraa te tahi i te tahi. E faaau anaˈe i te mau haapiiraa o te Bibilia e te tahi mau tiaturiraa matauhia e te feia o te paturu i te peu tahutahu.

O vai to roto i te ao varua?

Te hoê uiraa faufaa ia imi tatou i te maramarama pae varua, teie ïa, O vai to roto i te ao varua? E pee te rahiraa o te feia tahutahu no teie tau i te hoê faaroo niuhia i nia i te natura e e rave rahi atua, area vetahi ra, e haamori ïa i te hoê ruahine vahine tupuna, hiˈohia ma te tiaraa e toru o te potii, te metua vahine e te ruau vahine, o te faahohoˈa i te mau tuhaa tumu o te oraraa. To ˈna hoa here, o te hoê ïa atua e tara to ˈna. E haamori te tahi atu feia tahutahu i te hoê atua e te hoê ruahine atoa. Te na ô ra te hoê taata papai e: “E hiˈohia te ruahine e te atua mai te paeau ovahine e otane o te mau puai o te natura. [E] huru otahi to raua taitahi e ia amuihia, e horoa mai ïa i te poieteraa au maitai o te ora.” Ua papai te tahi atu taata mana e: “Te hoê o te mau maitiraa faufaa roa ˈˈe i roto i te peu tahutahu, o ta outou ïa maitiraa i te mau atua (atua/ruahine) e ohipa outou e oia. . . . E horoa te Peu tahutahu i te tiamâraa na outou ia maiti e ia faahanahana ˈtu ai i ta outou iho huru Atua.”

Aita te Bibilia e paturu ra i te hoê noa ˈˈe o teie mau manaˈo. Ua pûpû Iesu Mesia i to ˈna oraraa taatoa no te haapii ia vetahi ê no nia ia Iehova, “te Atua mau” hoê roa ra. (Ioane 17:3) Te na ô ra te Bibilia e: “E rahi hoi Iehova, e ia rahi to ˈna haamaitairaahia; ia mǎtaˈuhia hoi oia, eiaha te mau atua atoa. Te mau atua no te mau fenua atoa ra, e idolo ïa.”—Paraleipomeno 1, 16:25, 26.

E te Diabolo? Te faataa ra te titionare Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary i te peu tahutahu mai te “taairaa e te diabolo.” Mea fifi roa ia ite mai i te hoê taata tahutahu i teie mahana o te afaro e teie faataaraa, eita hoi te rahiraa e farii e te vai mau ra Satani te Diabolo. Teie te manaˈo o te hoê vahine apî, e “vahine tahutahu tiaraa teitei e raatira o te hoê o te mau taatiraa rahi roa ˈˈe no Irelane,” ia au i te faataaraa a te vea The Irish Times: “Te tiaturiraa i te Diabolo, o te fariiraa ïa i te Kerisetianoraa . . . Eita [te Diabolo] e nehenehe e ora i roto i te ao aita anaˈe e Atua.”

Te haapapu ra te Bibilia e te vai mau ra te Diabolo e te pari ra e o oia te tumu o te rahiraa o te mauiui e te arepurepuraa i te fenua nei. (Apokalupo 12:12) Aita noa Iesu i haapii e te vai mau ra te Diabolo, ua faaite atoa râ oia e e nehenehe te hoê e rave i te hinaaro o te Diabolo ma te manaˈo ore. Ei hiˈoraa, te haapapu ra te mau aratai haapaoraa faahua parau-tia no te senekele matamua e e auraa tamarii ratou a te Atua e te tiaturi ra ratou e te rave ra ratou i te hinaaro o te Atua. Ua papu ia Iesu, o te ite roa eaha to roto i to ratou mafatu e e ere te reira. Ua parau tia ˈtu oia ia ratou e: “O te Diabolo to outou na metua, i faatia ˈi â outou i te hinaaro o to outou metua ra.” (Ioane 8:44) Hau atu â, te na ô ra te buka Bibilia Apokalupo e ‘te haavare ra te Diabolo i to te ao atoa nei.’—Apokalupo 12:9.

Mea maitai anei maa rii tahutahu?

Ua taai-noa-hia iho â te peu tahutahu i te mau mea huna. * E tiaturi te feia e rave rahi no tahito ra e no teie tau e e rave te feia tahutahu i te peu tahutahu no te hamani ino ia vetahi ê. E manaˈo te taata e e mana to te feia tahutahu no te faatupu i te mauiui rahi e tae noa ˈtu i te pohe na roto i te peu tahutahu. E matau-noa-hia i te pari i te feia tahutahu i te hoê faito otia ore ohipa manuïa ore, e tae noa ˈtu te maˈi, te pohe e te auhune ore.

E patoi hua te feia tahutahu i teie mau pariraa i teie mahana. A faˈi ai e te vai ra te tahi feia tahutahu o te imi i te ino, eita te rahiraa e tuu e te rave ra ratou i ta ratou peu tahutahu no te hamani maitai, eiaha no te faaino. E haapii to te haapaoraa Wicca e e hoˈi te mau faahopearaa o te peu tahutahu ma te tataitoru i nia i te taata e rave i te reira e e parau ratou e o te reira te mea e tapea i te faahiti i te mau faainoraa. I roto i teie peu tahutahu e parauhia ra e mea maitai, te vai ra te tiaororaa no te paruru ia outou iho, te tamâraa i to outou fare i te mau ito ino i vaiihohia mai e te feia no mua ˈtu, te raveraa e ia here mai te hoê taata ia outou, te haapapuraa i te faaoraraa maˈi e te oraora-maitai-raa, te parururaa eiaha ia erehia i te ohipa, e te noaaraa te moni. Ma teie mana tamâ e manaˈohia o te peu tahutahu, e ere i te mea maere ia au-rahi-hia e te taata.

Aita râ te Bibilia e faataa ê ra i te peu tahutahu maitai e te peu tahutahu ino. I roto i te Ture i horoahia ia Mose, ua haamaramarama maitai te Atua i to ˈna manaˈo. Ua parau oia e: “Eiaha hoi outou e hiˈohiˈo.” (Levitiko 19:26) E taio atoa tatou e: “Eiaha roa te hoê i roto ia outou . . . ei . . . imi i te tapao, e te hiˈohiˈo, e te hebere, e te feia imi i te varua ino, e te taura.”—Deuteronomi 18:10, 11.

No te aha te Atua i parau ai i te reira? E ere no te mea te hinaaro ra oia e opani ia outou i te mea maitai. Ua horoa Iehova i teie mau ture na to ˈna nunaa no te mea e here oia ia ratou e aita oia e hinaaro ra ia faatîtîhia ratou e te mehameha e te mǎtaˈu maamaa. Ua titau maoti oia i ta ˈna mau tavini ia haafatata ia ˈna no te ani i tei hinaarohia e ratou. O oia te Atua o te horoa i “te mau mea maitatai” atoa “e te mau mea tia roa.” (Iakobo 1:17) Ua haapapu te aposetolo Ioane i to ˈna mau taeae faaroo e: “Ta tatou e ani atu ia ˈna ra, e noaa ïa ia tatou, no te mea, te haapao nei tatou i ta ˈna parau, e te rave nei i te mau mea e mauruuru ai oia ra.”—Ioane 1, 3:22.

E te mau varua ino?

E farii te feia tahutahu e rave rahi i teie manaˈo o te Bibilia: Te vai mau ra te mau Varua ino. I roto i te hoê buka, ua faaara te hoê taata paturu i te peu tahutahu e: “Tei rapae mai te mau Varua ino: Te vai mau ra ratou, i roto i te ao itea ore i pihai iho i ta tatou iho feia ora. . . . E tano mau â te mau parau ra ‘Lutin,’ ‘Varua ino’ e ‘Demoni.’ Mea puai roa ratou. . . . E nehenehe ta te mea maramarama roa ˈˈe . . . (mai te peu e e manaˈo tauturu to te hoê taata no te iriti atu i te opani) e tomo i roto i to tatou nei ao. . . . E nehenehe ta ratou e tomo i roto i to outou tino . . . , e e mana rii i nia ia outou. Oia, e au maite teie i te mau aamu tahito o te ururaa i te Demoni.”

I te tau Bibilia, e rau te huru e uruhia ˈi te taata e te demoni. Te vai ra o te ore e nehenehe faahou e paraparau, e matapohia te tahi, te vai ra e haerea maamaa to ratou, e e puai hau aˈe roa to te tahi i to te taata. (Mataio 9:32; 12:22; 17:15, 18; Mareko 5:2-5; Luka 8:29; 9:42; 11:14; Ohipa 19:16) I te tahi taime, e ino roa ˈtu â te pohe ia rahi te demoni e faauru i te hoê taata. (Luka 8:2, 30) Papu maitai ïa e ua tano Iehova i te faaararaa i to ˈna nunaa ia faaatea ê mai i te peu tahutahu e te tahi mau peu o te mau mea huna.

Te haapaoraa i niuhia i nia i te parau mau

E rave rahi o te anaanatae atu i te peu tahutahu no te mea e au ra e e haapaoraa atâta ore, te ino ore, e te natura. I roto i te tahi mau oire, ua fariihia te reira. Aita e mǎtaˈuhia ra. Ua faariro-maoti-hia ei peu matau noa. I roto i te hoê tupuraa ua aratai te farii-noa-raa i te haapaoraa i te feia e rave rahi ia farii atoa i te mea huru ê, ua maitai roa mai te roo o te peu tahutahu.

Oia mau, ua riro mai te ao o te mau haapaoraa ei makete i reira te taata e maiti ai ma te tiamâ i te hoê o te au maite i to ratou mau hinaaro, mai te hoê taata o te hoo mai i te tiaa. Ma te taa ê roa i te reira, ua parau Iesu e e piti noa maitiraa. Ua parau oia e: “E tomo na te uputa pirihao; te atea nei hoi te uputa e te aano nei te eˈa e tae atu ai i te pohe; e e rave rahi tei na reira i te tomo. Te apǐapǐ râ o te uputa e te piri hoi o te eˈa e tae atu ai i te ora, e te iti hoi o te feia i ite atu i te reira!” (Mataio 7:13, 14) Parau mau, e tiamâraa to tatou no te maiti eaha te eˈa ia pee. I te mea râ hoi e ua taaihia to tatou ora mure ore i te reira, mea faufaa roa taua maitiraa ra. Ia noaa te maramarama pae varua, e tia ia tatou ia tapi i te parau mau—te eˈa o te itehia i roto anaˈe i te Parau a te Atua, te Bibilia.

[Nota i raro i te api]

^ Na roto i te reo Beretane, e faaohipa te tahi pae i te papairaa “magick” no te faataa ê i te mau mea huna e te tahutahu e ravehia i nia i te tahua hautiraa taata ora. A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Setepa 1993, api 30, “E fifi anei to muri i te ohipa tahutahu?”

[Hohoˈa i te api 5]

E rave rahi i teie mahana o te manaˈo e e haapaoraa natura atâta ore te peu tahutahu

[Hohoˈa i te api 6]

Ua taai-noa-hia iho â te peu tahutahu i te mau mea huna

[Hohoˈa i te api 6]

Te haapao ra anei te feia e rave i te peu tahutahu i te hinaaro o te Diabolo ma te manaˈo ore?

[Hohoˈa i te api 7]

Te faaite maira te Bibilia i te eˈa o te parau mau