Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faaapîraa i te mau mea atoa—Ia au i tei tohuhia

Faaapîraa i te mau mea atoa—Ia au i tei tohuhia

Faaapîraa i te mau mea atoa—Ia au i tei tohuhia

“Ua parau maira tei parahi i nia iho i te terono ra, Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei. E ua parau maira oia ia ˈu, . . . E parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.”—APOKALUPO 21:5.

1, 2. No te aha te taata e rave rahi e haamarirau ai i te feruri eaha ta to a muri aˈe e hopoi mai?

 UA PARAU aore ra ua manaˈo anei outou e, ‘O vai te ite eaha ta to ananahi e hopoi mai?’ E taa ia outou no te aha te taata e haamarirau ai i te feruri eaha ta to a muri aˈe e hopoi mai aore ra i te tiaturi i te feia e faahua e tohu i te mea e vai ra i mua. E ere iho â te taata i te mea aravihi i te tohu ma te tano i te mea e tupu mai i roto i te mau avaˈe aore ra te mau matahiti i mua nei.

2 Ua nenei te vea ra te Forbes ASAP i te hoê tumu parau no nia i te tau. I roto, ua papai te manihini a te hoê porotarama afata teata o Robert Cringely e: “E nehenehe te tau e faahaama ia tatou paatoa, aita râ e taata e mauiui i te tau hau atu i te feia e tohu i te tau. Te tamataraa i te feruri i to a muri aˈe, e pereraa ïa i reira tatou e pau ai i te mau taime atoa. . . . Noa ˈtu râ, te tamau noa nei â te feia faahua ite i te tohu i te mau parau.”

3, 4. (a) Eaha ta vetahi e tiaturi ra no nia i te mileniuma apî? (b) Eaha te tiaturiraa tano o vetahi ê atu no nia i te tau a muri aˈe?

3 Ua tapao paha outou i te mea e tei nia te ara-maite-raa o te taata i te mileniuma apî, e au atura ïa e mea rahi aˈe te taata e paraparau ra no nia i te tau a muri aˈe. I te omuaraa o te matahiti i mairi aˈenei, ua parau te vea ra Maclean’s e: “E nehenehe te matahiti 2000 e riro ei matahiti ê noa i nia i te kalena no te rahiraa o to Kanada, e nehenehe atoa râ e tanohia i te hoê haamataraa apî mau.” Ua horoa te orometua haapii ra o Chris Dewdney no te York University i te hoê tumu e tiaturi ai i te hoê maitairaa mai: “Te mileniuma, te neheneheraa ïa e fariu ê roa i te hoê senekele riaria mau.”

4 E ere anei i te hoê noa hiaai o te feruriraa? I Kanada, ua faaite te hoê uiuiraa manaˈo e e 22 % noa o te feia i uiuihia o te “tiaturi e e riro te matahiti 2000 ei haamataraa apî no te ao nei.” Oia mau, fatata te afaraa o te “tiai i te tahi atu â tamaˈi na te ao atoa nei”—te hoê tamaˈi rahi—i roto e 50 matahiti. Papu maitai, te manaˈo nei te rahiraa e eita te hoê mileniuma apî e nehenehe e faaore i to tatou mau fifi e e faaapî i te mau mea atoa. Ua papai o Sir Michael Atiyah, te hoê peretiteni tahito o te hoê fare aivanaa Beretane (Britain’s Royal Society) e: “No te oioi o te mau tauiraa . . . e faatupu te senekele 21 i te mau tautooraa rahi no to tatou ao atoa. Tei nia aˈena ia tatou te mau fifi o te maraaraa o te huiraatira, te itiraa o te mau ravea o te fenua, te viivii o te natura, e te parareraa o te veve e e tia ia haapaohia te reira ei tumu parau ru.”

5. Ihea tatou e ite ai i te haamaramaramaraa e tiaturihia no nia i te mea e vai ra i mua?

5 Te manaˈo nei paha outou e, ‘I te mea eita ta te taata e nehenehe e tohu eaha ta to a muri aˈe e hopoi mai, e ere anei ïa i te mea maitai aˈe eiaha e haapao noa ˈtu i te tau a muri aˈe?’ Te pahonoraa, o te hoê ïa eita! Parau mau, eita iho â ta te taata e nehenehe e tohu ma te tano eaha to a muri aˈe, eiaha râ tatou e faaoti e aita hoê aˈe taata e nehenehe. O vai ïa te nehenehe, e no te aha e tia ˈi ia tatou ia tiaturi i te tau a muri aˈe? E nehenehe outou e ite mai i te mau pahonoraa anaanatae i roto e maha parau tohu taa ê. Ua papaihia te reira i roto i te buka i parare rahi roa ˈˈe e te taio-rahi-roa ˈˈe-hia, e te buka taa ore e te ite-ore-roa ˈˈe-hia—te Bibilia. Noa ˈtu eaha to outou manaˈo i te Bibilia e noa ˈtu eaha to outou faito ite i te reira, e nehenehe outou e manaˈo e e tia ia outou e mea faufaa no outou ia hiˈopoa i teie na parau rahi e maha. Te faaite atea mau maira te reira i te hoê tau oaoa roa. Hau atu â, e haamatara teie na parau tohu faufaa e maha eaha te huru o to outou oraraa e to tei herehia e outou a muri aˈe.

6, 7. Afea to Isaia tohuraa, e nafea ta ˈna mau tohu i te tupuraa ma te faahiahia?

6 Tei roto te parau tohu matamua i te Isaia pene 65. Hou tatou e taio ai i te reira, a feruri maite i te tupuraa mau—afea teie parau i te papairaahia e no nia i teihea huru tupuraa. Ua ora na te peropheta a te Atua ra o Isaia, o tei papai i teie mau parau, hau atu i te hoê senekele na mua ˈˈe a haamouhia ˈi te basileia o Iuda. Ua tae mai te hopea i to Iehova tatararaa i to ˈna paruru mai nia mai i te mau ati Iuda taiva, a vaiiho ai e ia faaano to Babulonia ia Ierusalema e ia hopoi-tîtî-hia to ˈna mau taata. Ua tupu te reira hau atu i te hoê hanere matahiti i muri aˈe i to Isaia tohuraa.—Paraleipomeno 2, 36:15-21.

7 Ia taa maitai ia outou eaha te taime i roto i te aamu, a haamanaˈo na e ma te arataihia e te Atua, ua tohu Isaia i te iˈoa iho o te taata no Peresia aitâ hoi i fanauhia ˈtura, o Kuro, o te faatahuri ia Babulonia i te pae hopea. (Isaia 45:1) Na Kuro i faanaho e ia hoˈi te mau ati Iuda i to ratou fenua i te matahiti 537 H.T.T. Ma te maere, ua tohu Isaia i taua hoˈi-faahou-raa ra, mai ta tatou e nehenehe e taio i roto i te pene 65. Ua haamatara oia i te huru tupuraa e itehia e te mau ati Iseraela ia hoˈi ratou i to ratou fenua.

8. Ua tohu Isaia i teihea huru oraraa oaoa no a muri aˈe, e eaha te parau faufaa mau?

8 Te taio nei tatou i roto i te Isaia 65:17-19 e: “Inaha, te hamani nei au i te raˈi apî e te fenua apî, e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau: e oaoa râ outou e ouˈauˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta ˈu e rave nei: inaha hoi te faariro nei au ia Ierusalema ei ouˈauˈaraa, e to ˈna ra taata ei oaoaraa: e popou hoi au ia Ierusalema, e oaoa vau i to ˈu ra mau taata, e ore hoi e itea-faahou-hia i reira te reo oto e te reo auê.” Eita e ore e te faataa ra Isaia i te mau huru tupuraa maitai roa ˈˈe i ta te mau ati Iuda i ite i Babulonia. Ua tohu oia i te oaoaraa e te rearearaa. A hiˈo na i teie nei i te parau ra “te raˈi apî e te fenua apî.” Teie te matamua o na faahitiraa e maha o teie parau i roto i te Bibilia, e e ohipa tia teie na parau e maha i nia i to tatou oraraa no a muri aˈe e e faataa atea atoa i te reira.

9. Nafea te Isaia 65:17-19 i te tupuraa i nia i te mau ati Iuda i tahito ra?

9 Ua tupu na mua te Isaia 65:17-19 i nia i te mau ati Iuda i tahito ra o tei hoˈi mau i to ratou fenua mai ta Isaia i tohu ma te tano, i reira to ratou haamau-faahou-raa i te haamoriraa viivii ore. (Ezera 1:1-4; 3:1-4) Te ite ra ïa outou e ua hoˈi ratou i te hoê fenua i nia i teie noâ palaneta, eiaha râ i te tahi atu vahi o te ao materia. E tauturu taua tupuraa ra ia taa ia tatou eaha ta Isaia e parau ra na roto i te raˈi apî e te fenua apî. Eiaha tatou e manaˈo haere noa, mai ta te tahi pae e rave ra, no nia i te mau parau tohu maramarama ore a Nostradamus aore ra te tahi atu taata tohu i te tau. Na te Bibilia iho e haamaramarama eaha ta Isaia e hinaaro ra e parau.

10. Nafea tatou ia taa i te “fenua” apî ta Isaia i tohu?

10 I roto i te Bibilia, e ere te “fenua” i to tatou noa palaneta. Ei hiˈoraa, te parau ra te Salamo 96:1 e: ‘E himene ia Iehova, e te fenua atoa nei.’ Ua ite tatou e eita to tatou palaneta—te repo mǎrô e te mau moana aano—e himene. E himene te taata. Oia, te faahiti ra te Salamo 96:1 i te taata i nia i te fenua. * Te faahiti atoa nei râ te Isaia 65:17 i te “raˈi apî.” Mai te peu e e faahohoˈa te “fenua” i te hoê totaiete taata apî i te fenua o te mau ati Iuda, eaha ïa te “raˈi apî”?

11. Eaha ta te parau ra “raˈi apî” e faaite ra?

11 Te parau ra te buka ite rahi (Cyclopædia of Biblical, Theological, and Ecclesiastical Literature) a M’Clintock e Strong e: “I te mau vahi atoa e faahitihia ˈi te raˈi i roto i te hoê orama parau tohu, te auraa . . . o te taatoaraa ïa o te mana faatere . . . te manaraa i nia e te faatereraa i te huiraatira, mai te raˈi mau e vai ra i nia ˈˈe e faatere ra i te fenua.” No nia i te parau ra “te raˈi e te fenua,” te faataa ra te buka ite rahi e ‘i roto i te parau tohu e au te parau ra i te huru tupuraa politita o te taata no te mau tuhaa taa ê o te totaiete. O te raˈi te mana faatere; o te fenua te feia e faaterehia e te feia teitei.’

12. Nafea to te mau ati Iuda i tahito ra faufaaraahia i “te raˈi apî e te fenua apî”?

12 I to te mau ati Iuda hoˈiraa i to ratou fenua, ua fanaˈo ratou i ta tatou e nehenehe e parau te hoê faanahoraa apî o te mau mea. E faatereraa apî ta ratou. O Zerubabela, te hoê huaai o te Arii Davida, te tavana e o Iosua te tahuˈa rahi. (Hagai 1:1, 12; 2:21; Zekaria 6:11) O raua te “raˈi apî.” I nia ˈˈe i te aha? Tei nia ˈˈe te “raˈi apî” i “te fenua apî,” te totaiete taata i tamâhia e i hoˈi mai i to ratou fenua no te patu faahou ia Ierusalema e to ˈna hiero no te haamori ia Iehova. No reira, na roto i teie auraa mau, te vai ra te raˈi apî e te fenua apî i roto i te tupuraa i nia i te mau ati Iuda i taua tau ra.

13, 14. (a) Eaha te tahi atu faahitiraa i “te raˈi apî e te fenua apî” ta tatou e hiˈopoa? (b) No te aha mea faufaa taa ê te parau tohu a Petero i teie taime?

13 A ara eiaha ia haamoe i te manaˈo. Aita tatou e tamatamata ra i ǒ nei i te tatara i te Bibilia, aita atoa tatou e tuatapapa noa ra i te aamu tahito. E ite mai outou i te reira ia haere tia ˈtu outou i nia i te tahi atu faahitiraa i “te raˈi apî e te fenua apî.” I roto i te Petero 2 pene 3, e ite mai outou i teie faahitiraa e ua taaihia to tatou oraraa a muri aˈe i te reira.

14 Ua papai te aposetolo Petero i ta ˈna rata hau atu i te 500 matahiti i muri aˈe i to te mau ati Iuda hoˈiraa i to ratou fenua. Ei hoê o te mau aposetolo a Iesu, te papai ra Petero i te mau pǐpǐ a te Mesia, te “Fatu” i faahitihia i roto i te Petero 2, 3:2. I roto i te irava 4, te parau ra Petero no te “vairaa mai i tǎpǔhia, MN” o Iesu, e tano maitai te parau tohu no teie tau. Mea papu maitai e mai te tau o te Tamaˈi Rahi Matamua, te vai noa maira Iesu, oia hoi tei ia ˈna ra te mana ei Arii i roto i te Basileia o te Atua i te raˈi. (Apokalupo 6:1-8; 11:15, 18) E auraa taa ê to te reira ia au i te tahi atu parau ta Petero i tohu i roto i teie pene.

15. Nafea te parau tohu a Petero no nia i “te raˈi apî” e tupu ai?

15 Te taio nei tatou i roto i te Petero 2, 3:13 e: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” Ua haapii aˈena paha outou e i nia i te raˈi, o Iesu te Arii matamua i roto i te “raˈi apî.” (Luka 1:32, 33) Teie râ, te faaite ra te tahi atu mau irava Bibilia e eita oia e faatere o ˈna anaˈe. Ua tǎpǔ Iesu e e parahiraa to te mau aposetolo e to te tahi atu â mai ia ratou ra i nia i te raˈi. I roto i te buka Hebera, ua faataa te aposetolo Paulo ia ratou mai “tei noaa atoa te parauraa no te raˈi maira.” E ua parau Iesu e e parahi te feia no teie pǔpǔ i nia i te mau terono i te raˈi e o ˈna. (Hebera 3:1; Mataio 19:28; Luka 22:28-30; Ioane 14:2, 3) Te manaˈo, oia ïa e faatere te tahi atu â mau taata e o Iesu ei melo no te raˈi apî. Ei teie nei, eaha te “fenua apî” ta Petero e parau ra?

16. Eaha “te fenua apî” e vai aˈena ra?

16 Mai tei tupu i tahito ra—oia te hoˈiraa te mau ati Iuda i to ratou fenua—e titau te tupuraa i teie nei o te Petero 2, 3:13 ia auraro te taata i te faatereraa a te raˈi apî. Te ite ra outou i teie mahana i te mau mirioni taata e auraro nei ma te oaoa i taua faatereraa ra. Te faufaahia nei ratou i ta ˈna porotarama haapiiraa e te tutava nei ratou i te pee i ta ˈna mau ture i roto i te Bibilia. (Isaia 54:13) Ua riro teie mau taata ei niu o “te fenua apî,” oia hoi ua riro ratou ei totaiete taata no te mau fenua atoa, mau reo atoa, e mau nunaa atoa e te rave amui ra ratou i te ohipa ma te auraro i te Arii e faatere ra o Iesu Mesia. Te mea faufaa, oia hoi e nehenehe outou e riro ei melo o te reira!—Mika 4:1-4.

17, 18. No te aha te mau parau o te Petero 2, 3:13 e faaitoito mai ai ia tiai tatou i te tau a muri aˈe?

17 Eiaha râ e manaˈo e ua oti ïa parau, e aita i horoahia mai te haapapuraa no nia i te tau a muri aˈe. Inaha, ia hiˈo outou i te mau irava tapiri i roto i te Petero 2 pene 3, e ite mai outou i te mau faataaraa o te hoê tauiraa rahi i mua nei. I roto i te mau irava 5 e 6, te papai ra Petero no nia i te Diluvi o te tau o Noa, te Diluvi i haamou i te ao ino no taua tau ra. I roto i te irava 7, te faahiti ra Petero e ua haapaohia “te raˈi e te fenua e vai nei,” oia hoi te feia faatere e te taata, no “te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.” Te haapapu ra te reira e e au te parau ra “te raˈi e te fenua e vai nei,” eiaha i te ao materia, i te taata râ e to ratou feia faatere.

18 Te faataa ra Petero i muri iho e e faatupu te mahana o Iehova e tae maira i te hoê tamâraa rahi, a faaineine ai i te parahiraa na te raˈi apî e te fenua apî i faahitihia i roto i te irava 13. A tapao na i te hopea o taua irava ra—“i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” Aita anei te reira e parau ra e tei mua ia tatou te tahi mau tauiraa rahi no te hoê ao maitai aˈe? Aita anei te reira e faatupu ra i te tiaturiraa i te mau mea apî mau, te hoê tau i reira te taata e fanaˈo hau atu â ˈi i te oraraa i to teie mahana? Mai te peu e te ite ra outou i te reira, ua noaa ïa ia outou te ite hohonu ta te Bibilia e tohu ra, mea iti hoi tei noaa ia ratou te reira.

19. I roto i teihea tupuraa e faahiti ai te buka Apokalupo i “te raˈi apî e te fenua apî” i mua nei?

19 E tuatapapa hohonu anaˈe â râ tatou i te reira. Ua hiˈo tatou i te faahitiraa o te parau ra “te raˈi apî e te fenua apî,” i roto i te Isaia pene 65, e i te tahi atu i roto i te Petero 2 pene 3. I teie nei, a haere na i roto i te Apokalupo pene 21, tei reira te tahi atu faahitiraa o teie parau i roto i te Bibilia. I ǒ nei â, e tauturu mai te taaraa i te tupuraa mau. E piti pene na mua ˈˈe, i roto i te Apokalupo pene 19, e ite tatou e te faataahia ra te hoê tamaˈi na roto i te taipe oraora mau—e ere râ i te hoê tamaˈi i rotopu i te mau nunaa i riri. I te hoê pae, te vai ra “Te Parau a te Atua, MN.” Te hoê ïa tiaraa ta outou paha i ite e e au ia Iesu Mesia. (Ioane 1:1, 14) Tei te raˈi oia, e te faataa ra teie orama ia ˈna ma ta ˈna mau nuu o te raˈi. E aro ratou ia vai? Te faahiti ra te pene i “te mau arii,” “te mau tapena,” e te taata tiaraa rau, “to te feia rii, e to te feia rarahi ra.” E tupu teie tamaˈi i te mahana o Iehova e tae maira, ia haamouhia te ino. (Tesalonia 2, 1:6-10) E haamata te pene i muri mai, te Apokalupo pene 20, na roto i te faataaraa i te ruuruuraa o te “ophi tahito ra, oia hoi te Diabolo ra, o Satani.” Te faanaho ra te reira e ia hiˈopoa tatou i te Apokalupo pene 21.

20. Ia au i te Apokalupo 21:1, eaha te tauiraa rahi i mua nei?

20 E haamata te aposetolo Ioane na roto i teie mau parau anaanatae rahi: “Ite atura vau i te raˈi apî e te fenua apî; ua mou hoi tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua; e aore aˈera e miti.” Ia au i ta tatou i ite i roto i te Isaia pene 65 e te Petero 2 pene 3, e nehenehe tatou e papu e e ere ïa te auraa e e monohia te mau raˈi mau e to tatou palaneta, e te mau moana hohonu i nia iho. Mai ta te mau pene na mua ˈtu i faaite, e faaorehia te feia iino e to ratou feia faatere, e tae noa ˈtu i te faatere itea ore ra o Satani. Oia, te mea e tǎpǔhia ra i ǒ nei, o te hoê ïa faanahoraa apî o te mau mea no te taata atoa i nia i te fenua.

21, 22. Te haapapu maira Ioane i teihea mau haamaitairaa, e eaha te auraa e horoihia te roimata?

21 E papu noa ˈtu â te reira a haere noa ˈtu ai tatou i mua i roto i teie parau tohu faahiahia. Te parau ra te hopea o te irava 3 no nia i te tau ei pihai iho ai te Atua i te taata, e haapao maitai mai ai oia i te taata e rave ra i to ˈna hinaaro. (Ezekiela 43:7) Te parau faahou ra Ioane i roto i te mau irava 4 e 5 e: “E na te Atua [ra o Iehova] e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra. E ua parau maira tei parahi i nia i te terono ra, Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei. E ua parau maira oia ia ˈu, A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.” E parau tohu faaitoito mau â teie!

22 E haafaahiahia anaˈe i ta te Bibilia e tohu ra. ‘E horoi te Atua i to ratou roimata atoa.’ E ere iho â ïa i te mau roimata matauhia o te tamâ i to tatou mata o te huru ê haere noa, e ere atoa i te mau roimata o te oaoaraa. E ere, te mau roimata ta te Atua e horoi, e mau roimata ïa i faatupuhia e te mauiui, te inoino, te pepe, e te pohe. Nafea tatou e papu ai i te reira? Inaha, e ite tatou e ua taaihia teie tǎpǔ faahiahia a te Atua i ‘te pohe, te oto, te mihi, e te mauiui o te ore roa.’—Ioane 11:35.

23. Te haapapu ra te parau tohu a Ioane i te hopea o teihea mau huru tupuraa?

23 Aita anei te reira e haapapu ra e e ore te mariri ai taata, te maˈi o te roro, te maˈi mafatu, e tae noa ˈtu te pohe? O vai i roto ia tatou aita i erehia i te hoê taata here no te maˈi, te ati purumu aore ra te tahi atu ati? Te tǎpǔ ra te Atua i ǒ nei e e ore roa te pohe, e tapao faaite ïa e eita te mau tamarii atoa e fanauhia mai i reira e paari noa mai a ruau atu ai—e a pohe atu ai i te pae hopea. Te auraa atoa o teie parau tohu, oia hoi aita faahou e maˈi o Alzheimer, e ivi paruparu, e mariri ai taata o te uaua iˈo, e glaucome, e tae noa ˈtu te mau cataracte—e farerei-pinepine-hia e te mau ruhiruhia.

24. Nafea “te raˈi apî e te fenua apî” e riro ai ei haamaitairaa, e eaha ta tatou e tuatapapa i mua nei?

24 E farii iho â ïa outou e e iti mai te oto e te mihi ia ore te pohe, te ruhiruhiaraa, e te mau maˈi. Teie râ, eiaha ïa no nia i te veve o te haaparuparu roa i te taata, te maferaraa i te tamarii, e te paetahiraa teimaha no te huru oraraa o te taata aore ra te huru o te iri? Ia tamau noa teie mau mea—i parare roa hoi i teie mahana—eita ïa e ore te oto e te mihi. No reira, eita te oraraa i raro aˈe i “te raˈi apî e te fenua apî” e haapeapeahia e teie mau tumu o te mauiui. Auê ïa tauiraa e! Ua ite mai râ tatou e toru noa o na faahitiraa e maha i “te raˈi apî e te fenua apî” i roto i te Bibilia. Te vai ra ˈtu â o tei taaihia i ta tatou i hiˈopoa mai e o te haapapu no te aha tatou e tiai ru ai i te taime e te ravea e faatupu ai te Atua i ta ˈna i tǎpǔ e ‘faaapî i te mau mea atoa.’ E tuatapapahia taua parau tohu ra e te auraa o te reira no to tatou oaoaraa i roto i te tumu parau i mua nei.

[Nota i raro i te api]

^ Te huri nei te hoê Bibilia (The New English Bible) i te Salamo 96:1 mai teie: “A himene i te FATU, te mau taata atoa i nia i te fenua.” Te taio nei tatou i roto i te tahi atu huriraa (The Contemporary English Version) e: “Te mau taata atoa i nia i teie fenua, a himene i te mau arueraa i te FATU.” Te tuati ra ïa te reira i te faataaraa e na roto i te “fenua apî,” te faahiti ra o Isaia i te nunaa o te Atua i hoˈi i to ratou fenua.

Eaha ta outou e haamanaˈo ra?

• Eaha na hiˈoraa e toru o te parau tohu Bibilia no nia i “te raˈi apî e te fenua apî”?

• Eaha te tuhaa a te mau ati Iuda i tahito ra i roto i te tupuraa o “te raˈi apî e te fenua apî”?

• Mai ta Petero i faahiti, eaha te mau tupuraa i taahia no “te raˈi apî e te fenua apî”?

• Nafea te Apokalupo pene 21 e faaite mai ai i te hoê oraraa oaoa no a muri aˈe?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Mai ta Iehova i tohu, ua faanaho Kuro e ia hoˈi te mau ati Iuda i to ratou fenua i te matahiti 537 H.T.T.