Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia tamahanahanahia outou i roto i te puai o Iehova

Ia tamahanahanahia outou i roto i te puai o Iehova

Ia tamahanahanahia outou i roto i te puai o Iehova

“I rotopu i to ˈu nei manaˈo tapitapi i roto ia ˈu nei, na to haamahanahana e faaoaoa mai i tau [aau].”—SALAMO 94:19; MN.

NO TE feia atoa e hiaai nei i te tamǎrûraa, te vai ra te mau parau tamahanahana i roto i te Bibilia. E ere ïa i te mea maere ia parau te buka ra The World Book Encyclopedia e “ehia rahiraa taata tei imi i te tamahanahanaraa, te tiaturiraa, e te aratairaa i roto i te Bibilia i te mau taime fifi e te papu ore.” No te aha?

No te mea na to tatou Atua Poiete î i te here, “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana,” o te ‘haamahanahana mai ia tatou i to tatou mau pohe atoa’ i faaurua mai i te Bibilia. (Korinetia 2, 1:3, 4) O Oia ‘te Atua no ˈna te mahanahana.’ (Roma 15:5) Ua faaite Iehova i te hiˈoraa na roto i te horoaraa mai i te ravea tauturu no tatou pauroa. Ua tono mai oia i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, te Mesia ra o Iesu, i te fenua nei e horoa mai i te tiaturiraa e te tamahanahanaraa. Ua haapii mai Iesu e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) Te faataa ra te Bibilia ia Iehova mai te hoê “o tei tauturu mai ia tatou i tera mahana, i tera mahana! o taua Atua nei to tatou ora.” (Salamo 68:19) E nehenehe te feia e mǎtaˈu i te Atua e parau ma te tiaturi e: “Ua tuu vau ia Iehova ei muâ ia ˈu; tei tau rima atau oia, e ore au e aueue.”—Salamo 16:8.

Te faaite ra teie mau irava Bibilia i te here rahi o te Atua ra o Iehova no tatou te taata. Mea papu maitai e te hinaaro mau ra oia—e e nehenehe ta ˈna—e horoa i te tamahanahanaraa rahi e e tamǎrû i to tatou mau mauiui i te mau taime ati. “Te horoa nei oia i te itoito no te matapouri; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra.” (Isaia 40:29) Nafea ïa tatou e tamahanahanahia ˈi i roto i te puai o Iehova?

Te huru tamǎrû o te tapitapi o Iehova

Ua papai te papai salamo e: “E tuu oe i ta oe hopoia ia Iehova ra, e na ˈna oe e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.” (Salamo 55:22) Oia, te anaanatae nei te Atua ra o Iehova i te fetii taata. Ua tamahanahana te aposetolo Petero i te mau Kerisetiano no te senekele matamua: “Oia [te Atua] hoi te tiai [aore ra tapitapi] mai ia outou.” (Petero 1, 5:7) Ua haapapu Iesu Mesia e e haafaufaa te Atua i te taata a na ô ai e: “E ere anei taipae manu rii i hoohia i na asario e piti nei? e aita te hoê i taua na manu ra i moe i te Atua. E ua hope atoa te rouru o to outou mau upoo na i te taiohia. Eiaha hoi outou e mǎtaˈu; e rahi to outou maitai i to te manu.” (Luka 12:6, 7) No to tatou faufaa rahi i te Atua, e tapao roa oia i te mau mea rii atoa no nia ia tatou. Ua ite oia i te tahi mau mea aita tatou iho i ite no te mea e anaanatae rahi roa oia ia tatou taitahi.

I to ˈna iteraa e te anaanatae ra Iehova ia ˈna iho, ua mahanahana roa Svetlana, te vahine faaturi apî i faahitihia i roto i to mua ˈtu tumu parau. Te opua ra oia e haapohe ia ˈna iho a farerei ai oia i te mau Ite no Iehova. I muri iho, ua farii oia i te hoê haapiiraa Bibilia o tei tauturu ia ˈna ia ite ia Iehova mai te hoê ihotaata mau o te anaanatae i to ˈna maitairaa. Ua putapû to ˈna aau e ua turaihia oia ia taui i to ˈna huru oraraa e ia pûpû ia ˈna iho no te Atua. Maoti atoa te reira i noaa ˈi ia Svetlana te hiˈo-maitai-raa ia ˈna iho ta ˈna e hinaaro ra no te haere i mua noa ˈtu to ˈna mau fifi e no te hiˈo i te oraraa ma te manaˈo maitai. “Ua papu roa ia ˈu,” o ta ˈna ïa e parau nei i teie nei “e eita roa ˈtu Iehova e faarue ia ˈu. Ua itea mai ia ˈu e e parau mau tei papaihia i roto i te Petero 1, 5:7. Te na ô ra te reira e: ‘E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia [Iehova]; oia hoi te tiai mai ia outou.’”

E tamahanahana te tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia

Te hoê ravea taa ê e horoa mai ai te Atua i te tamahanahanaraa, mea na roto ïa i ta ˈna Parau i papaihia, te vai ra hoi te hoê tiaturiraa faahiahia roa no a muri aˈe i roto. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.” (Roma 15:4) Ua haapapu maitai Paulo i te taairaa i rotopu i te tiaturiraa e te tamahanahanaraa i to ˈna papairaa e: “E ia haamahanahana mai . . . te Atua to tatou Metua ra, o tei aroha mai ia tatou nei, e ua horoa mai hoi i te oaoa mure ore, e te tiaturiraa maitai i to ˈna ra aroha mau, ia haamahanahana mai i to outou aau, e ia haapapu hoi ia outou i te mau parau e te mau ohipa maitatai atoa ra.” (Tesalonia 2, 2:16, 17) I roto i teie “tiaturiraa maitai,” te vai ra te oraraa tia roa, te oaoa, e te mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso.—Petero 2, 3:13.

Ua faaitoito teie tiaturiraa papu e te hanahana ia Laimonis, te paruparu taero ava i faahitihia i roto i to mua ˈtu tumu parau. I to ˈna taioraa i te mau papai niuhia i nia i te Bibilia a te mau Ite no Iehova, ua oaoa oia i te haapiiraa no nia i te ao apî faaterehia e te Basileia o te Atua, i reira oia e nehenehe ai e faaora-roa-hia. I roto i te Bibilia, ua taio oia i teie tǎpǔ hanahana no nia i te faaora-semeio-raa: “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.” (Isaia 35:5, 6) No te faaineine no te oraraa i roto i taua Paradaiso ra, ua rave o Laimonis i te mau tauiraa rahi. Ua fariu ê oia i te ava taero. Aita i ore, ua itehia to ˈna tauiraa e to ˈna feia tapiri e to ˈna mau hoa. Te faatere ra oia i teie nei tau haapiiraa Bibilia a tufa ˈi e vetahi ê i te tamahanahanaraa ta te tiaturiraa Bibilia e horoa.

Te ohipa a te pure

Ia mauiui to tatou mafatu no te tahi tumu, e noaa mai te tamahanahanaraa na roto i te pureraa ia Iehova. E nehenehe te reira e faaore i ta tatou faateimaharaa. I roto i ta tatou mau taparuraa, e tamahanahanahia tatou ia haamanaˈo tatou i te tahi mau mea i papaihia i roto i te Parau a te Atua. Ua riro te salamo roa roa ˈˈe o te Bibilia mai te hoê pure nehenehe roa. Ua himene te taata i papai i te reira e: “Te manaˈo nei au i ta oe ra faaauraa parau tahito, e Iehova, e ua haamahanahana vau ia ˈu iho.” (Salamo 119:52) I roto i te mau taime fifi roa, ia tupu iho â râ te hoê maˈi, e pinepine aita e ravea ohie noa e au i te mau mea atoa. Ma to tatou iho puai, aita paha tatou e ite ra e fariu râ ihea. E rave rahi tei ite mai e, ua oti anaˈe i te ravehia te mau mea atoa e maraa i te taata, e tamahanahanaraa rahi te fariuraa i nia i te Atua e, i te tahi taime, ua noaa mai te ravea manaˈo-ore-hia.—Korinetia 1, 10:13.

Ua itea mai ia Pat, tei faahoro-oioi-hia i te piha ru o te hoê fare maˈi, i teie huru tamahanahana o te pure. I muri aˈe i to ˈna maitairaa mai, ua parau oia e: “Ua pure au ia Iehova e ua haapii mau â vau i te vaiiho i to ˈu ora i roto i to ˈna rima, a tiaturi ai e e rave oia ia au i to ˈna hinaaro. I te roaraa o taua taime ra, ua vai hau noa vau; te ite ra vau i te hau a te Atua i faahitihia i roto i te Philipi 4:6, 7.” Auê teie mau irava i te tamahanahana mau ia tatou paatoa e! Te faaitoito maira Paulo ia tatou e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.”

Te varua moˈa o te tamahanahana

I te po hou oia a pohe ai, ua haapapu maitai Iesu i ta ˈna mau aposetolo e fatata roa oia i te faarue mai ia ratou. Ua horuhoru e ua oto aˈera ratou. (Ioane 13:33, 36; 14:27-31) Ma te ite e e hinaaro â ratou i te tamahanahanaraa, ua tǎpǔ aˈera Iesu e: “Na ˈu hoi e ani atu i te Metua ra, e na ˈna e horoa mai i te tahi [“taata tauturu,” MN] [aore ra taata tamahanahana] ia outou, ia parahi mau oia e a muri noa ˈtu i ǒ outou nei.” (Ioane 14:16; nota i raro i te api) Te faahiti ra Iesu i te varua moˈa o te Atua. Taa ê atu i te tahi mau mea, ua tamahanahana te varua o te Atua i te mau aposetolo i roto i te mau tamataraa e ua haapuai ia ratou no te tamau i te rave i te hinaaro o te Atua.—Ohipa 4:31.

Ua fatata roa te tane a Angie i te pohe no te hoê ati purumu ino, ua manuïa râ o Angie i te faarururaa i te hepohepo e te mauiui o to ˈna huru tupuraa. Eaha tei tauturu ia ˈna? Te parau nei oia e: “Ahiri e aita te tauturu o te varua moˈa o Iehova, eita ta matou e nehenehe e faaruru i ta matou i farerei e e vai puai noa. Ua itea mau â te puai o Iehova i roto i to matou paruparu, e ua riro oia ei haapuraa etaeta i roto i to matou taime ati.”

Te hoê huitaeae tamahanahana

Noa ˈtu eaha te huru tupuraa o te hoê taata i roto i te oraraa, noa ˈtu eaha te mau mauiui e tupu mai, e itea mai ia ˈna te tamahanahanaraa i roto i te huitaeae e vai ra i roto i te amuiraa a Iehova. E horoa teie huitaeae i te tauturu i te pae varua na te feia e amui mai i roto ia ratou. I reira, e itea mai e te taata te hoê pǔpǔ hoa î i te here o te haapeapea e te tamahanahana, o te ineine e o te hinaaro i te tauturu e te tamǎrû ia vetahi ê i te mau taime ati.—Korinetia 2, 7:5-7.

E haapiihia te mau melo o te amuiraa Kerisetiano ia ‘hamani maitai i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.’ (Galatia 6:10) E turai te haapiiraa niuhia i nia i te Bibilia ia ratou ia faaite i te aroha taeae e te here te tahi i te tahi. (Roma 12:10; Petero 1, 3:8) E faaitoitohia te mau taeae e mau tuahine pae varua i roto i te amuiraa ia faaite i te huru maitai, e te tamahanahana e te aau aroha.—Ephesia 4:32.

Ua ite mai Joe e o Rebecca, tei ere i ta raua tamaiti i roto i te ati pohe, i teie tamahanahanaraa a te mau melo o te amuiraa Kerisetiano. Te parau nei raua e: “Ua tauturu mai Iehova e ta ˈna amuiraa î i te here ia mâua i roto i to mâua taime fifi. Ua tae mai te mau hanere tareta, rata, e ua taˈi noa te niuniu. I reira to mâua taaraa e mea faufaa mau â te huitaeae. I te taime aita mâua e taa faahou ra e nafea râ i roto i teie ati, e rave rahi amuiraa no teie vahi tei haere mai e tauturu, a afai mai ai i te maa e a tamâ ˈi i te fare.”

Ia tamahanahanahia outou

Ia tupu te mataˈi puai o te tamataraa e ia tamau noa te ûa mau ore o te hepohepo, ua ineine te Atua i te horoa i te paruru o te tamǎrû. Mai teie to te hoê salamo faataaraa ia ˈna ei haapuraa o te tamahanahana: “E tapoˈi oia ia oe i to ˈna ra huruhuru, e e ora oe i raro aˈe i to ˈna pue pererau.” (Salamo 91:4) E nehenehe teie e faahohoˈa i te hoê aeto. O te hohoˈa ïa o te hoê manu o te ite i te mea atâta e o te vauvau i to ˈna pererau e paruru i to ˈna mau fanauˈa. Ma te hoê auraa aano atu â, e riro Iehova ei Paruru mau no te feia atoa e imi i te haapuraa ia ˈna ra.—Salamo 7:1.

Ia hinaaro outou e haapii hau atu â no nia i te Atua, to ˈna huru, ta ˈna mau opuaraa, e to ˈna aravihi i te tamahanahana, te titauhia ra outou e haapii i ta ˈna Parau. E oaoa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia outou i roto i teie tutavaraa. Oia, e nehenehe outou atoa e tamahanahanahia i roto i te puai o Iehova!

[Hohoˈa i te api 7]

E nehenehe te tiaturiraa no a muri aˈe i niuhia i nia i te Bibilia e horoa i te tamahanahanaraa