Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ao apî—E tae anei outou?

Te ao apî—E tae anei outou?

Te ao apî—E tae anei outou?

“Aita ˈtu e maitai i taua mau mea ra, maori râ ia oaoa te taata e ia hamani maitai i te oraraa nei. O te reira ra, ua amu anaˈe te taata i te maa e ua inu i te pape, e ua rave oia i te maitai no ta ˈna ra ohipa, e mea ho-mai-hia mai ïa e te Atua.”—KOHELETA 3:12, 13.

1. No te aha tatou e tiaturi ai e e oraraa maitai aˈe to a muri aˈe?

 MEA rahi te taata e manaˈo ra e mea etaeta e mea ino te Atua Mana hope. E parau mau râ nau irava i nia nei o ta outou e ite i roto i ta ˈna Parau faauruahia. E tano te reira i te mea ra e e “Atua oaoa” oia e ua tuu oia i to tatou mau metua matamua i roto i te hoê paradaiso i te fenua nei. (Timoteo 1, 1:11; Genese 2:7-9) Ia maimi tatou eaha te huru o te oraraa a muri aˈe ta te Atua e tǎpǔ ra no to ˈna nunaa, eita tatou e maere i te ite i te mau tupuraa o te hopoi mai i te oaoa mure ore.

2. Eaha te tahi mau mea ta outou e tiai nei?

2 I roto i te tumu parau na mua ˈtu, ua tuatapapa mai tatou e toru o na faahitiraa tohu e maha a te Bibilia i “te raˈi apî e te fenua apî.” (Isaia 65:17) Ua papaihia hoê o taua mau parau tohu e tiaturihia ra i roto i te Apokalupo 21:1. Te faaite maira te mau irava i muri iho i te tau e haamaitai roa ˈi te Atua Mana hope i te mau huru tupuraa i nia i te fenua. E faaore oia i te roimata o te oto. E ore te taata e pohe faahou no te ruhiruhiaraa, te maˈi, aore ra te mau ati. E ore roa te oto, te mihi e te mauiui. Auê ïa tiaturiraa faahiahia mau e! Ua papu anei râ ia tatou e e tupu te reira, e eaha te faahopearaa o taua tiaturiraa ra i nia ia tatou i teie nei â?

Te mau tumu e tiaturi ai tatou

3. No te aha tatou e tiaturi ai i te mau tǎpǔ Bibilia no nia i te tau a muri aˈe?

3 A tapao na i ta te Apokalupo 21:5 e parau atoa ra. Te faahiti ra te irava i te Atua e parahi ra i nia i to ˈna terono i te raˈi, o te na ô ra e: “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei.” Mea maitai aˈe teie tǎpǔ a te Atua i te hoê parau no te tiamâraa o te nunaa, te hoê tabula o te mau tiaraa no teie tau, aore ra te hoê hiaai o te taata no a muri aˈe. E parau teie e nehenehe mau â e tiaturihia a te Atua ta te Bibilia e parau “te ore e tia ia haavare.” (Tito 1:2) E taa ia matou mai te peu e te manaˈo nei outou e faaea noa i ǒ nei a oaoa noa ˈi i teie tiaturiraa au mau e a turui ai i nia i te Atua. Aita râ tatou e titauhia ra ia faaea. Mea rahi â ta tatou e haapii no nia i te huru o to tatou oraraa no a muri aˈe.

4, 5. Eaha te mau parau tohu Bibilia i tuatapapa-ê-na-hia o te haapapu i to tatou tiaturi i te tupu i mua nei?

4 A feruri na i ta te tumu parau na mua ˈtu i haamatara no nia i te parau tǎpǔ Bibilia o te raˈi apî e te fenua apî. Ua tohu Isaia i taua faanahoraa apî ra, e ua tupu ta ˈna parau tohu i to te mau ati Iuda hoˈiraa i to ratou fenua e haamau-faahou-raa i te haamoriraa mau. (Ezera 1:1-3; 2:1, 2; 3:12, 13) Te reira noa anei râ ta te parau tohu a Isaia i haamatara? Aita roa ˈtu! E tupu atoa te mau mea ta ˈna i tohu i nia i te hoê faito rahi aˈe i te hoê tau atea roa, a muri aˈe. No te aha tatou e na reira ˈi i te parau? Ua ite papu tatou i te reira no ta tatou e taio ra i roto i te Petero 2, 3:13 e te Apokalupo 21:1-5. Te haamatara ra taua mau irava ra i te raˈi apî e te fenua apî o te hopoi mai i te mau haamaitairaa na te mau Kerisetiano na te ao atoa nei.

5 Mai tei tapaohia na mua ˈtu, e maha taime to te Bibilia faahitiraa i te parau ra “te raˈi apî e te fenua apî.” Ua tuatapapa mai tatou e toru o te reira e ua noaa mai te mau faaotiraa faaitoito. Te tohu papu maira te Bibilia e e faaore te Atua i te ino e te tahi atu mau tumu o te mauiui e i reira oia e haamaitai atu ai i te taata i roto i ta ˈna faanahoraa apî i tǎpǔhia.

6. Eaha ta te maha o te parau tohu no nia i “te raˈi apî e te fenua apî” e tohu ra?

6 E hiˈopoa mai tatou i teie nei i te faahitiraa e toe ra o te parau ra “te raˈi apî e te fenua apî,” i roto i te Isaia 66:22-24: “Mai te raˈi apî nei hoi, e te fenua apî ta ˈu e hamani, e vai tamau mai i mua ia ˈu nei, te na reira maira Iehova; e vai tamau mai â to outou huaai, e to outou iˈoa. E riro hoi mai te marama apî e tae noa ˈtu i te tahi marama apî, e mai te sabati e tae noa ˈtu i te tahi sabati; o te haerea mai ïa o te taata atoa a haamori ai i mua i tau aro, te parau maira Iehova. E haere hoi ratou i te atea ê, hiˈo ai i te mau tino o te mau taata i faarue mai ia ˈu. E ore hoi to ratou tuˈa e pohe, e to ratou auahi e ore e tinaihia; e riro hoi ratou ei riariaraa na te taata atoa.”

7. No te aha tatou e parau ai e e tupu te Isaia 66:22-24 i te mau mahana e tae maira?

7 Ua tupu teie parau tohu i nia i te mau ati Iuda i hoˈi faahou e faaea i to ratou fenua, tera râ, e tupuraa rahi â to te reira. E tupu te reira e rave rahi matahiti i muri aˈe i te papairaahia te piti o te rata a Petero e te buka Apokalupo, no te mea te faahiti ra te reira i te ‘raˈi e te fenua apî’ a muri aˈe. E nehenehe tatou e tiai i te tupuraa rahi e te taatoa o te reira i roto i te faanahoraa apî. E hiˈo mai tatou i te tahi mau huru tupuraa ta tatou e nehenehe e tiaturi e e ite tatou.

8, 9. (a) Nafea te nunaa o te Atua e “vai tamau” noa ˈi? (b) Eaha te auraa o te parau tohu e e haamori te mau tavini ia Iehova “mai te marama apî e tae noa ˈtu i te tahi marama apî, e mai te sabati e tae noa ˈtu i te tahi sabati”?

8 Ua faaite te Apokalupo 21:4 e e ore roa te pohe. E au maite te mau irava i roto i te Isaia 66 i te reira. E nehenehe tatou e ite i roto i te irava 22 e ua taa ia Iehova e e ere te raˈi apî e te fenua apî no te hoê taime poto noa. Oia atoa, e vai noa to ˈna mau taata; e “vai tamau” noa ratou i mua ia ˈna. E nehenehe tatou e tiaturi i te reira no ta te Atua i rave aˈena no to ˈna nunaa maitihia. Ua faaruru te mau Kerisetiano mau i te mau hamani-ino-raa taehae mau, tae noa ˈtu i te mau tutavaraa uˈana mau e faaore roa ia ratou. (Ioane 16:2; Ohipa 8:1) Teie râ, tae noa ˈtu te mau enemi puai roa o te nunaa o te Atua, mai te Emepera Roma o Néron e o Adolf Hitler, aita i noaa ia ratou i te faaore i te feia haapao maitai i te Atua i mairihia i to ˈna iˈoa. Ua paruru Iehova i te amuiraa o to ˈna nunaa, e ua papu ia tatou e e tamau noa oia i te faaora ia ratou.

9 Oia atoa, e vai tamau noa te feia e haapao maitai i te Atua ei melo o te fenua apî, te totaiete o te feia haamori mau i roto i te ao apî, ei taata taitahi, no te mea ïa te haamori ra ratou i te Atua Poiete o te mau mea atoa. E ere i te hoê haamoriraa i te tahi noa mau taime aore ra mea rave haere noa. E titau te Ture a te Atua i horoahia na Iseraela na roto ia Mose, i te tahi mau ohipa haamoriraa i te mau avaˈe atoa, i te avaˈe apî, e i te mau hebedoma atoa, i te mahana Sabati. (Levitiko 24:5-9; Numera 10:10; 28:9, 10; Paraleipomeno 2, 2:4) No reira, te tohu ra te Isaia 66:23 i te haamoriraa tamau e te tuutuu ore i te Atua, i tera e tera hebedoma e i tera e tera avaˈe. Eita te oreraa e tiaturi i te Atua e te haavarevare i te pae faaroo e ite-faahou-hia i reira. “O te haerea mai ïa o te taata atoa a haamori ai i mua” ia Iehova.

10. No te aha outou e tiaturi ai e e ore roa te ao apî e haapeapea-tamau-hia e te feia iino?

10 Te haapapu maira te Isaia 66:24 e eita roa ˈtu te hau e te parau-tia o te fenua apî e haamǎtaˈuhia. Eita te feia iino e haapeapea i te reira. A haamanaˈo na e ia au i te Petero 2, 3:7, te mea e vai ra i mua oia ïa “te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore.” Te feia e tae i to ratou hopea, o te feia paieti ore ïa. Eita te feia ino ore e roohia i te ati, mai te ite-pinepine-hia i roto i te mau tamaˈi a te taata, i reira te feia huiraatira i roohia i te ino e rahi aˈe ai i to te faehau. Te haapapu maira te Haava Rahi e e riro to ˈna mahana ei poheraa o te feia paieti ore.

11. Ia au ia Isaia, eaha te tupu i nia i te feia atoa e faarue i te Atua e ta ˈna haamoriraa?

11 E ite te feia parau-tia e ora mai e e parau mau te parau tohu a te Atua. Te tohu ra te irava 24 e e riro te mau “tino o te mau taata i faarue mai” ia Iehova ei haapapuraa o ta ˈna haavaraa. E huru ê rii paha vetahi i te paraparau oraora a Isaia. Tera râ, te haamatara noa ra oia i te hoê tupuraa o te aamu. I rapaeau mai i te patu o te oire tahito o Ierusalema, te vai ra te haapueraa pehu e i te tahi taime e hurihia ˈtu te tino o te feia ohipa ino i haapohehia o te ore e au ia hunahia ma te tura. * I reira, eita e maoro e pau te pehu e taua mau tino ra, i te tuˈa e te auahi ama. Papu maitai, ua haamatara Isaia i teie faahohoˈaraa no te faaite i te faahopearaa o te haavaraa a Iehova i nia i te feia ohipa ino.

Ta ˈna i tǎpǔ

12. Eaha ˈtu â ta Isaia e faaite ra no nia i te ora i roto i te ao apî?

12 Te faaite maira te Apokalupo 21:4 i te tahi mau mea o te ore roa i roto i te faanahoraa apî e tae maira. Teie râ, eaha te itehia i reira? Mai te aha te huru o te oraraa? E noaa anei te tahi haapapuraa e nehenehe e tiaturihia? Oia mau. Te faataa atea ra te Isaia pene 65 i te mau huru tupuraa ta tatou e fanaˈo mai te peu e e farii Iehova ia ora tatou ia hamani oia i te pae hopea i te raˈi apî e te fenua apî. Eita te feia e haamaitaihia i te ora mure ore i roto i te fenua apî e ruhiruhiahia a pohe atu ai. Te haapapu maira te Isaia 65:20 e: “E ore e itea te aruaru i mure noa te aho i reira; e te taata paari aore i hope maitai to ˈna pue mahana: o tei tae i te matahiti hoê hanere ra a pohe ai ra, e parauhia ïa, o te tamaiti iti; e te taata rave hara tei tae i te matahiti hoê hanere ra; e parauhia ïa, o te tuhihia.”

13. Nafea te Isaia 65:20 e haapapu mai ai e e ore te nunaa o te Atua e haamǎtaˈuhia?

13 I te tupuraa matamua o te reira i nia i te nunaa o Isaia, aita te mau aiû o te fenua i haamǎtaˈuhia. Aita e enemi i haere mai, mai ta to Babulonia i rave i te hoê taime, no te hopoi ê i te mau aiû apî roa aore ra no te faaore i te mau tane i to ratou matahiti maitai roa ˈˈe. (Paraleipomeno 2, 36:17, 20) I roto i te faanahoraa apî e tae maira, e vai ino ore noa te taata, ma te ore e haamǎtaˈuhia, ma te nehenehe e fanaˈo i te oraraa. Ia maiti te hoê taata i te orure i te Atua, eita oia e vaiihohia ia ora noa. E faaore Iehova ia ˈna. Eaha ïa mai te peu e hoê hanere matahiti to te taata e maiti i te rave i te hara? E pohe ïa oia ei “tamaiti iti” eita râ e fanaˈo i te ora mure ore.—Timoteo 1, 1:19, 20; Timoteo 2, 2:16-19.

14, 15. Ia au i te Isaia 65:21, 22, eaha te tahi mau ohipa anaanatae mau ta outou e tiai ra?

14 Maoti i te haapao atu nafea te taata rave hara e faaorehia ˈi, te faataa ra Isaia i te huru oraraa e itehia i roto i te ao apî. A tamata na i te feruri e tei roto outou i te faahohoˈaraa ta Isaia e faataa ra. Te mea ta to outou feruriraa e ite na mua, o te mau mea paha i taaihia ia outou iho. O te reira ta Isaia e haamatara ra i roto i te mau irava 21 e 22: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata, e vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani.”

15 Mai te peu e aita outou i ite i te patu i te fare aore ra aita outou i rave aˈenei i te ohipa faaapu, te na ô ra paha ïa te parau tohu a Isaia e e haapiihia outou. Eita anei ïa outou e hinaaro ia haapiihia outou e te feia haapii aravihi e te ite, peneiaˈe e te feia tapiri o te horoa i te hoê rima tauturu? Aita o Isaia e parau ra e e haamaramarama aano anei to to outou fare o te matara noa ma te mau paruru, ia nehenehe outou e fanaˈo i te haumǎrû o te mataˈi no te pae rua ma, aore ra e haamaramarama hiˈo o te opani noa e na reira outou ia mataitai i te mau tauiraa o te tau. E opua anei outou i to outou fare ma te tafare oeoe ia tahe maitai te ûa e te hiona? Aore ra e au i te ahuaraˈi o to outou vahi te tafare parahurahu—mai te hoê o to te pae Hitia o te râ no Ropu—te hoê tafare i reira outou e nehenehe ai e putuputu e to outou utuafare no te amu i te maa maitatai e no te tauaparau?—Deuteronomi 22:8; Nehemia 8:16.

16. No te aha outou e manaˈo ai e mea oaoa mau te ao apî?

16 Mea faufaa aˈe te iteraa e te vai ra to outou nohoraa, i te iteraa i te reira mau faataaraa. O outou iho te fatu—eiaha mai teie mahana peneiaˈe na outou i rohi i te patu e ia oti na vetahi ê e fanaˈo. Te parau atoa ra te Isaia 65:21 e na outou e tanu e e amu i te maa. Papu maitai, te haapoto ra te reira i te huru tupuraa. E oaoa roa outou i ta outou mau rohiraa, te faahopearaa o ta outou iho mau ohipa. E e na reira outou i te roaraa o te hoê oraraa roa—“mai te mau mahana o te raau nei.” E tuati mau te reira i te faataaraa o ‘te faaapîraa i te mau mea atoa nei’!—Salamo 92:12-14.

17. Eaha te tǎpǔ faaitoito mau â no te mau metua?

17 Mai te peu e e metua outou, e putapû to outou mafatu i teie mau parau: “E ore hoi ratou e ohipa faufaa ore noa; e ore ratou e faafanau i te tamarii [no te haapeapearaa]: e tamarii hoi ratou na tei haamaitaihia mai e Iehova: ratou, e ta ratou atoa ra mau tamarii. E riro hoi, hou ratou e tiaoro mai ai, te faatia ra vau; e te parau noa maira ratou, te faaroo ra vau.” (Isaia 65:23, 24; MN) Ua ite aˈena anei outou iho i te mauiui i te ‘faafanauraa i te tamarii no te haapeapearaa’? Aita e faufaa na tatou e tabula i te anairaa fifi e roohia e te mau tamarii o te faatupu i te haapeapearaa o te mau metua e o vetahi ê. E ua ite atoa tatou i te mau metua o te haapao noa i to ratou toroa, ta ratou mau ohipa, aore ra mau faaanaanataeraa e mea iti roa to ratou taime e horoa i ta ratou mau tamarii. Area o Iehova ra, te haapapu maira ïa e e faaroo e e aupuru oia i to tatou mau hinaaro atoa, e te reira hou tatou e ani atu ai.

18. No te aha outou e manaˈo ai e e au outou i te mau animala i roto i te ao apî?

18 Ia feruri outou i ta outou e nehenehe e fanaˈo i roto i te ao apî, a feruri i te tupuraa ta te parau tohu a te Atua e vauvau ra: “O te luko e te pinia mamoe hoê â amu-atoa-raa; e amu hoi te liona i te aihere mai te puaatoro atoa ra: area te ophi o te repo ta ˈna maa. E ore ratou e hauti, e aore roa e mea e pohe ia ratou, i tau mouˈa moˈa atoa ra e ati noa ˈˈe, te parau maira Iehova.” (Isaia 65:25) Ua tamata te tahi mau taata peni hohoˈa i te peni i teie tupuraa, e ere râ te reira i te hoê noa ohipa rimaî hamanihia ma te aravihi rahi. E riro mai teie tupuraa ei mea mau. E itehia te hau i rotopu i te taata, e apiti-atoa-hia e te hau e te mau animala. E rave rahi feia tuatapapa i te ora e feia e au i te animala o te haamâuˈa i te mau matahiti maitai roa ˈˈe o to ratou oraraa no te haapii no nia i te tahi mau huru animala aore ra hoê noa huru animala aore ra amaa. Taa ê roa ˈtu i te reira, a feruri na i te mea ta outou e nehenehe e haapii ia ore te animala e mǎtaˈu faahou i te taata. I reira e nehenehe atoa outou e tapiri atu i pihai iho i te mau manu e te mau animala nainai o te faaea i roto i te uru raau—e hiˈopoa, e haapii mai, e e au atu ia ratou. (Ioba 12:7-9) E e nehenehe outou e na reira ma te ore e haamǎtaˈuhia e te taata aore ra te animala, e ere hoi i te mea atâta. Te na ô ra Iehova e: “E ore ratou e hauti, e aore roa e mea e pohe ia ratou, i tau mouˈa moˈa atoa ra e ati noa ˈˈe.” E tauiraa rahi mau ïa ia faaauhia i ta tatou e ite ra i teie mahana!

19, 20. No te aha te nunaa o te Atua e taa ê ai i te rahiraa o te taata i teie mahana?

19 Ia au i tei faahitihia na mua ˈtu, eita ta te taata e nehenehe e tohu i te tau a muri aˈe ma te tano, noa ˈtu te rahi o te haapeapearaa no nia i te mileniuma apî. E rave rahi ïa teie e inoino nei, tei arepurepu te feruriraa, aore ra teie e hepohepo nei. Ua papai o Peter Emberley, taata faatere o te hoê haapiiraa tuatoru no Kanada, e: “E rave rahi [taata paari] teie e faaruru nei i te mau uiraa tumu o te oraraa nei. O vai au? Eaha mau na ta ˈu e tutava nei i te rave? Eaha te tufaa ta ˈu e vaiiho na te ui i muri nei? Te aro nei ratou i te afaraa o to ratou oraraa no te faanahonaho e no te horoa i te hoê auraa i to ratou oraraa.”

20 Ua taa ia outou no te aha o te reira te huru tupuraa o te rahiraa. Te imi ra paha ratou i te fanaˈo i te oraraa na roto i te mau faaanaanataeraa manaˈo. Aita râ ratou i ite eaha ta te tau a muri aˈe e hopoi maira, no reira e au ra e teie noa nei te oraraa e aita ˈtu. A faaau na i to outou oraraa i to ratou ia au i ta tatou i tuatapapa iho nei. Ua ite outou e i roto i te raˈi apî e te fenua apî i tǎpǔhia e Iehova, e nehenehe tatou e hiˈo haere e e parau ma te aau mehara e, ‘Oia mau, ua faaapî te Atua i te mau mea atoa nei!’ Auê ïa tatou i te oaoa e!

21. Eaha te tuhaa e au te Isaia 65:25 i te Isaia 11:9?

21 E ere i te faateoteoraa ia feruri tatou ia tatou iho e ora ra i roto i te ao apî a te Atua. Te titau maira oia ia tatou ia haamori ia ˈna ma te parau mau i teie nei e ia faaineine no te ora i te tau i reira ‘ratou e ore ai e hauti, e aore roa e mea e pohe ia ratou, i to ˈna mouˈa moˈa atoa e ati noa ˈˈe.’ (Isaia 65:25) Ua ite anei râ outou e na mua rii aˈe ua faaohipa Isaia i te hoê â faataaraa e ua faahiti atoa oia i te hoê mea faufaa ia fanaˈo mau â tatou i te ao apî? Te na ô ra te Isaia 11:9 e: “E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”

22. Na roto i ta tatou tuatapaparaa i na parau tohu Bibilia e maha, eaha ta tatou e faaoti hua ˈtu â e rave?

22 “Te ite ia Iehova.” Ia faaapî te Atua i te mau mea atoa nei, e fanaˈo te mau taata haamaitaihia o te fenua nei i te ite papu ia ˈna e i to ˈna hinaaro. E ere i te ite-noa-raa i te mau animala i hamanihia. I ta ˈna atoa râ Parau faauruahia. A feruri na, ei hiˈoraa, i ta outou i haapii na roto i te hiˈopoaraa i na parau tohu e maha noa e faahiti ra i “te raˈi apî e te fenua apî.” (Isaia 65:17; 66:22; Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:1) Ua tano mau â outou i te taio i te Bibilia i te mau mahana atoa. E peu matauhia anei te reira e outou? Mai te peu e eita, eaha te tahi mau tauiraa ta outou e nehenehe e rave ia taio outou i te mau mahana atoa i te tahi tuhaa o te mau parau a te Atua? E ite outou e, taa ê atu i te tiai-noa-raa i te ao apî, e fanaˈo outou i te oaoa rahi i teie nei â, mai te papai salamo ra.—Salamo 1:1, 2.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te Étude perspicace des Écritures, buka 1, api 972, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Nafea outou ia pahono?

• No te aha tatou e parau ai e te tohu ra te Isaia 66:22-24 i te mea e vai ra i mua?

• I rotopu i te mau mea i tohuhia i roto i te Isaia 66:22-24 e te Isaia 65:20-25, eaha mau ta outou e tiai ra?

• Eaha te mau tumu e tiaturi ai outou i to outou oraraa a muri aˈe?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Ua tohu o Isaia, Petero, e Ioane i te tahi mau tuhaa o “te raˈi apî e te fenua apî”