Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaite ra anei outou ia outou iho ia vetahi ê?

Te faaite ra anei outou ia outou iho ia vetahi ê?

Te faaite ra anei outou ia outou iho ia vetahi ê?

‘Eita vau e haapao eaha to te taata manaˈo!’ I roto i te hoê taime riri aore ra inoino, peneiaˈe e faahiti outou i teie mau parau mǎtaˈu ore. Teie râ, a topa rii mai ai te haapaariraa, ua haapeapea paha outou. No te aha? No te mea te haapao mau ra te rahiraa o tatou to vetahi ê manaˈo ia tatou.

OIA mau, e tia ia tatou ia haapao i te manaˈo hohonu o vetahi ê. Ei Kerisetiano e ei tavini faatoroahia na te Atua ra o Iehova, e tia iho â ia tatou ia anaanatae ma te au i to vetahi ê manaˈo ia tatou. “Ei hiˈoraa” hoi tatou “na to te ao.” (Korinetia 1, 4:9) I roto i te Korinetia 2, 6:3, 4 [MN], te ite ra tatou i te aˈoraa papu a te aposetolo Paulo: “Aore roa i tuu i te turoriraa i te taata atoa, ia ore ia faainohia [ta tatou taviniraa]: te faaite hua nei râ matou ia matou iho e e rave ohipa na te Atua i te mau mea atoa nei.”

Eaha ra te auraa e faaite tatou ia tatou iho ia vetahi ê? Te auraa anei e faateitei tatou ia tatou iho aore ra e huti tatou i te ara-maite-raa rahi i nia ia tatou iho e to tatou mau aravihi? Eita. E titau râ te reira i te faaohiparaa i te mau parau o te Petero 1, 2:12 [MN]: “Ia maitai [to] outou [haerea] i rotopu i te mau Etene . . . ia hiˈo râ ratou i ta outou [ohipa] maitai, ia haamaitai ratou i te Atua.” E faaite te mau Kerisetiano ia ratou iho na roto i te vaiihoraa i to ratou haerea ia paraparau no ratou iho! I te pae hopea, e arue te reira, eiaha ia tatou, i te Atua râ. Noa ˈtu râ, e nehenehe atoa to tatou faaiteraa ia tatou iho ia vetahi ê e haamaitai ia tatou iho. E hiˈopoa anaˈe e toru tuhaa e nehenehe ai te reira e tano no outou.

Ei hoa faaipoipo no a muri aˈe

Ei hiˈoraa, e rave anaˈe i te parau o te faaipoiporaa. E ô te reira no ǒ mai i te Atua ra o Iehova, “no ˈna hoi te iˈoa i mairihia i te fetii atoa, to te raˈi, e to te ao atoa nei.” (Ephesia 3:15) Peneiaˈe, e hinaaro outou e faaipoipo i te hoê mahana. Mai te peu e tera iho â, i nia i teihea faito e faaite ai outou ia outou iho ei hoa faaipoipo no a muri aˈe? Oia, eaha to outou iho roo ei tane aore ra ei vahine Kerisetiano taa noa?

I roto i te tahi mau fenua, ei haapeapearaa rahi te reira no te mau utuafare. Ei hiˈoraa, i Ghana, ia opua e piti taata e faaipoipo, e peu matauhia no na hoa e faaipoipo ia faaara i to raua mau metua. I to ratou aˈe pae, e faaara teie mau metua i te tahi atu mau melo utuafare. I muri iho, e haamata te utuafare o te tane i te titorotoro no nia i te roo o te vahine i to ˈna vahi faaearaa. Ia papu i na metua e e tano teie vahine, e faaara raua i te utuafare o te vahine i te opuaraa a ta raua tamaiti e faaipoipo i te tamahine. I teie nei, e hiˈopoa te utuafare o te vahine i te roo o te tane hou a faatia ˈi i te faaipoiporaa. No reira, te na ô ra te hoê parau paari no Ghana e, “A aniani i te feia o tei ite hou outou e faaipoipo ai.”

Eaha ïa no te mau fenua Tooa o te râ ma, i reira te taata e faatia-pinepine-hia ˈi ia maiti i to ratou iho hoa faaipoipo? I reira atoa, e haerea paari ia imi te hoê tane aore ra vahine Kerisetiano feruriraa paari i te hoê faaiteraa haavare ore no ǒ mai i te feia o tei matau maitai i te hoê hoa faaipoipo no a muri aˈe, mai te mau metua aore ra mau hoa paari. Ia au i te buka ra Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare, e nehenehe te hoê vahine apî e uiui e: “‘Eaha te roo o teie taata? O vai ma to ˈna mau hoa? E faaite anei oia i te hitahita ore? Eaha to ˈna huru i nia i te feia ruhiruhia? Mai te aha te huru o to ˈna utuafare metua? Eaha to ˈna auraa e o ratou? Eaha to ˈna huru no nia i te moni? E taata taero ava anei oia? E huru ê ohie anei o ˈna, e te haavî uˈana atoa? Eaha ta ˈna mau hopoia i roto i te amuiraa, e nafea o ˈna i te amoraa i te reira? E nehenehe anei au e faatura hohonu ia ˈna?’—Levitiko 19:32; Maseli 22:29; 31:23; Ephesia 5:3-5, 33; Timoteo 1, 5:8; 6:10; Tito 2:6, 7.” *

Oia atoa, e hinaaro te hoê tane e aniani no nia i te hoê vahine Kerisetiano ta ˈna e manaˈo ra e faaipoipo. Ia au i te Bibilia, ua anaanatae o Boaza ia Ruta, te vahine ta ˈna i faaipoipo i muri aˈe. I to Ruta uiraa ˈtu e: “Eaha vau nei i arohahia mai ai e oe, i ite mai ai oe ia ˈu, e vahine ê hoi au nei?” Ua na ô Boaza e: “Ua faaite-hua-hia mai au i to oe hamani maitai.” (Ruta 2:10-12) Oia, aita noa o Boaza iho i ite e e vahine taiva ore o Ruta, te pûpûhia, e te itoito, ua faaite atoa ra vetahi ê i te mau parau maitai no ˈna.

Oia atoa, e taairaa to to outou haerea i nia i te hiˈoraa o vetahi ê ia outou ei hoa faaipoipo e tano. Nafea mau â outou e faaite ai ia outou iho ia vetahi ê i roto i taua tuhaa ra?

Ei taata rave ohipa

Te raveraa ohipa, te tahi atu ïa vahi e nehenehe ai te tapea-maite-raa i te haerea maitai e ohipa no to outou maitai. Mea uˈana te tataˈuraa i te pae o te ohipa. E tihati-pinepine-hia te feia rave ohipa o tei matauhia no to ratou auraro-ore-raa, to ratou tae-tamau-raa i muri aˈe i te hora, e te eiâ. E nehenehe atoa te mau taiete e vaiiho i te feia rave ohipa aravihi no te faaiti mai i te mau haamâuˈaraa. Ia imi te feia i erehia i te ohipa i te mau ohipa apî, e ite paha ratou e titorotoro te mau taiete i to ratou mau paoti ohipa na mua ˈtu no nia i ta ratou ohipa matauhia, to ratou haerea, e aravihi. Ua faaite e rave rahi Kerisetiano ia ratou iho ma te manuïa i te mau paoti ohipa maoti to ratou haerea tura, faaahuraa e au, huru au maitai, e to ratou mau huru maitatai Kerisetiano faahiahia.

Te hoê huru maitai, o te haerea tia ïa—te hoê ta te mau paoti ohipa e rave rahi e haafaufaa rahi ra. Mai te aposetolo Paulo, te hinaaro ra tatou e ‘[faaite i te haerea tia] i te mau mea atoa nei.’ (Hebera 13:18; MN) I roto i te hoê taiete heruraa i Ghana, ua faaitehia te hoê eiâraa. Ua tapea mai te raatira o te fare titiaraa, e Ite hoi, i ta ˈna ohipa area vetahi ê ra, ua tihatihia ïa. No te aha? Ua ite te mau paoti ohipa i to ˈna haerea tia ehia rahiraa matahiti. Ua ite-maitai-atoa-hia ta ˈna ohipa itoito e to ˈna faatura i te feia mana. Oia, ua paruru to ˈna haerea tia i ta ˈna ohipa!

Eaha te tahi atu mau ohipa ta te hoê Kerisetiano e nehenehe e rave no te faaite ia ˈna iho i roto i te matete o te ohipa? A haapii i te faaaravihi ia outou i te mau ohipa atoa e horoahia mai na outou. (Maseli 22:29) A rave i te ohipa ma te itoito e ma te haapao maitai. (Maseli 10:4; 13:4) A faatura i ta outou paoti ohipa e e raatira ohipa. (Ephesia 6:5) Te taeraa mai i te hora, te haerea tia, te aravihi, e te ohipa ma te itoito, e mau huru maitatai ïa ta te mau paoti ohipa e haafaufaa, e e nehenehe taua mau huru maitatai ra e tauturu ia outou ia itea mai te hoê ohipa ia varavara te ohipa.

Mau hopoia taa ê a te amuiraa

I teie nei hau atu i mutaa ihora, e titauhia te mau tane paari ia aratai i te amuiraa Kerisetiano. Eaha te tumu? Ua tohu o Isaia e: “A faatea na i to tiaraa tiahapa; e hopoi i te paruru o to parahiraa i te atea ê.” (Isaia 54:2) Ia au i teie parau tohu, te maraa noâ ra te amuiraa a Iehova na te ao nei.

No reira, mai te peu e e tane Kerisetiano outou, nafea outou e faaite ai ia outou iho ei taata aravihi no te amo i te hoê hopoia i faataahia? A rave na i te hiˈoraa o te taata apî ra o Timoteo. Te faatia ra Luka e “e taata roo maitai” o Timoteo “i te mau taeae i Lusetera e Ikonio.” Oia, maoti to ˈna haerea maitai, ua faaite teie taata apî ia ˈna iho ia vetahi ê i roto e piti oire taa ê. No reira, ua titau manihini Paulo ia Timoteo ia apiti ia ˈna i roto i te taviniraa ratere.—Ohipa 16:1-4.

Nafea te hoê tane i teie mahana e nehenehe ai ‘e hinaaro uˈana i te toroa [tiaau]’ ma te hoê ravea e au i te Atua? Papu maitai e e ere na roto i te titauraa i te hoê nominoraa, na roto râ i te faahoturaa i te mau huru maitatai i te pae varua e titauhia no teie mau hopoia. (Timoteo 1, 3:1-10; MN, 12, 13; Tito 1:5-9) E nehenehe atoa oia e faaite e ‘te hinaaro ra oia i te ohipa maitai’ ma te apiti roa ˈtu â i roto i te ohipa pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 24:14; 28:19, 20) E anaanatae mau te feia e faaite ra ia ratou iho ei tane Kerisetiano haapao maitai i te maitairaa o to ratou mau taeae i te pae varua. E pee ratou i te manaˈo paari a te aposetolo Paulo: “E horoa ˈtu i te taoˈa i te feia moˈa i to ratou ati; e titau â i te hamani maitai i te taata ěê ra.” (Roma 12:13) I te raveraa i teie mau mea, e nehenehe mau â te hoê tane Kerisetiano e ‘faaite ia ˈna iho e rave ohipa oia na te Atua.’

I te mau taime atoa

Te auraa o te faaiteraa ia tatou iho ia vetahi ê, e ere ïa te faahuaraa aore ra te riroraa ei “faarearea taata.” (Ephesia 6:6) I te tanoraa mau, o te faaiteraa ïa ia tatou iho i to tatou Atua Poiete ra o Iehova, ma te pee maite i ta ˈna mau ture e mau faaueraa tumu. Ia haamaitai outou i to outou huru pae varua e ia haapaari i to outou taairaa e te Atua ra o Iehova, e tapao ïa vetahi ê i te hoê maitairaa mai o to outou huru i nia i to outou mau melo utuafare, hoa ohipa, e hoa Kerisetiano. E ite atoa ratou i to outou vai-papu-raa e to outou vai faito, to outou feruriraa maitai, to outou aravihi i te amo i te hopoia, e to outou haehaa. E here e e faatura ratou ia outou e, te mea faufaa roa, e fanaˈo outou i te farii maitai a te Atua ra o Iehova, no te mea e faaite outou ia outou iho ia vetahi ê!

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 19]

E aniani e rave rahi metua ma te paari no nia i te roo o te taata ta ta ratou tamaroa aore ra tamahine e anaanatae ra i te faaipoipo

[Hohoˈa i te api 20]

E faaite te hoê taeae ia ˈna iho no te mau hopoia o te taviniraa ma te manaˈo ia vetahi ê