Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hiˈo ra anei outou i te feia haavî mai ta Iehova hiˈoraa?

Te hiˈo ra anei outou i te feia haavî mai ta Iehova hiˈoraa?

Te hiˈo ra anei outou i te feia haavî mai ta Iehova hiˈoraa?

Mea maoro to te taata umereraa e faahanahanaraa i te mau aito, o te faaite ra i te puai e te itoito rahi i te pae tino. O Héraclès, aore ra Hercule mai tei matauhia e to Roma, te hoê aito o te aai i Heleni i tahito ra.

E AITO rahi tuiroo roa o Héraclès, o ˈna te taata aro puai roa ˈˈe. Ia au i te aai, e afa atua oia, e tamaiti na te atua Heleni ra o Zeus, e na Alcmène, te hoê metua vahine taata. Ua haamata ta ˈna mau ohipa faahiahia e aiû noâ hoi oia i roto i te roˈi tamarii. I to te hoê ruahine pohehae tonoraa e piti ophi rahi e haapohe ia ˈna, ua uumi o Héraclès ia raua. I muri aˈe, ua apiti oia i roto i te mau aroraa, ua haapau i te mau mea riaria, e ua aro i te pohe no te faaora i te hoê hoa vahine. Ua vavahi atoa oia i te mau oire, ua mafera i te mau vahine, ua turai i te hoê tamaroa na nia mai i te hoê pare, e ua taparahi pohe i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii.

Noa ˈtu e e ere oia i te hoê taata mau, ua faahitihia te taata o te aai ra o Héraclès mai mutaa iho mai â i roto i te mau aamu o te mau fenua i tahito ra i matauhia e to Heleni. Ua haamori to Roma ia ˈna mai te hoê atua; ua pure te feia tapihoo e te mau ratere ia ˈna no te ani i te faufaa rahi e te paruru i mua i te ati atâta. Ua riro roa te manaˈo o te taata ehia tausani matahiti i te maoro i te mau aamu o ta ˈna mau ohipa tuiroo.

Te tumu o te aai

E niu papu mau anei to te mau aamu o Héraclès e vetahi atu mau aito o te aai? E, i roto i te hoê auraa. Te faahiti ra te Bibilia i te hoê tau, i te omuaraa o te aamu o te taata, a hahaere ai te mau “atua” e te mau “afa atua” i nia i te fenua.

Teie ta Mose i papai no nia i taua tau ra: “E rahi roa aˈera te taata i nia i te fenua nei, e ta ratou mau tamahine i te fanauraa, ua hiˈo aˈera te tamarii a te Atua [mau] ra i te mau tamahine a te taata nei, e te maitai ra; ua rave ihora ratou i ta ratou i hinaaro ra ei vahine.”—Genese 6:1, 2; MN.

E ere taua mau “tamarii a te Atua mau” ra i te taata, e mau tamarii melahi ratou na te Atua. (A hiˈo i te Ioba 1:6; 2:1; 38:4, 7.) Te faatia ra te taata papai Bibilia ra o Iuda e aita te tahi mau melahi “i haapao i to ratou iho toroa ra, faarue ihora râ i to ratou parahiraa.” (Iuda 6) Aore ra, ua faarue ratou i to ratou parahiraa i faataahia i roto i te faanahonahoraa a te Atua i nia i te raˈi no te mea ua hinaaro aˈe ratou e faaea i te mau vahine nehenehe i nia i te fenua. Te parau atoa ra Iuda e e au teie mau melahi orure hau i te mau taata i Sodoma e Gomora, o tei ‘rave i te peu taiata e te hinaaro tia ore.’—Iuda 7.

Aita te Bibilia e horoa ra i te mau parau rii atoa no nia i te mau ohipa a teie mau melahi faaroo ore. Teie râ, te faataa ra te mau aai i tahito ra o Heleni e o te tahi atu vahi e e rave rahi atua e ruahine tei hahaere na rotopu i te taata, ma te ite-mata-hia aore ra eita. I to ratou raveraa i te tino taata, mea haviti roa ratou. E tamaa, e inu, e taoto, e e rave ratou i te peu taatiraa i te pae tino ratou ratou iho e e te taata atoa. Noa ˈtu e ua manaˈo-noa-hia e mea moˈa e mea pohe ore ratou, e haavare, e faahema, e tatamaˈi, e aro, e rama e e mafera ratou. Te faahohoˈa ra paha taua mau aai ra, noa ˈtu i roto i te hoê huru faanehenehehia e te tavirihia, i te mau huru tupuraa hou te Diluvi tei faahitihia i roto i te buka Bibilia Genese.

Te mau aito, te mau taata tuiroo i mutaa iho

Ua taati te mau melahi faaroo ore i rave i te tino taata e te mau vahine, e ua fanau maira te mau vahine i te mau tamarii. E ere i te mau tamarii matauhia. E mau Nephilim ratou, e afa taata e afa melahi. Te na ô ra te faatiaraa a te Bibilia e: “E aito haapao atâ [Nephilim] tei te fenua nei i taua anotau ra. E a muri aˈera, ia rave hoi te tamarii a te Atua i te mau tamahine a te taata ra, fanau ihora ta ratou tamarii tamaroa, e riro atura ratou ei aito, e feia tui roo ïa i tahito ra.”—Genese 6:4; MN.

Te auraa mau o te taˈo Hebera no te parau ra “nephilim” oia ïa “feia faatopa,” o te faatopa ia vetahi ê, aore ra o te turai ia vetahi ê ia topa, na roto i te mau ohipa haavî. No reira, e ere i te mea maere ia parau atoa te faatiaraa a te Bibilia e: “Ua î te fenua i te [haavîraa uˈana].” (Genese 6:11; MN) Ua tia roa te mau afa atua o te aai, mai ia Héraclès e ia Gilgamesh, te aito no Babulonia, i te mau Nephilim.

A tapao na e te parauhia ra e e mau “aito” e e “feia tui roo” te mau Nephilim. Aita te mau Nephilim e anaanatae ra i te turu i te roo o Iehova mai te taata parau-tia ra o Noa, i ora i taua tau atoa ra. Te haapao noa ra ratou i to ratou iho roo e hanahana. Na roto i te mau ohipa puai, i ravehia ma te feaa ore ma te haavî e te haamanii i te toto, ua noaa ia ratou te roo ta ratou i nounou i roto i te ao paieti ore e haaati ra ia ratou. O ratou te mau aito rahi i to ratou tau—mǎtaˈuhia, faaturahia, e te pau ore ia hiˈohia.

Noa ˈtu e mea tuiroo te mau Nephilim e to ratou mau metua tane melahi faufau i mua i te aro o te mau taata o to ratou tau, e ere roa ˈtu ratou i te mau taata tuiroo i mua i te aro o te Atua. E huru oraraa au ore roa to ratou. No reira te Atua i faautua ˈi i te mau melahi i hiˈa. Teie ta te aposetolo Petero i papai: “Aore te Atua i faaherehere i te mau melahi i rave i te hara ra, tapea ˈtura râ ia ratou i te fifi ra o te pouri i te po ia vaiihohia e ia tae i te haavaraa; e aore i faaherehere i to te ao nei i tahito ra, faaora ihora râ ia Noa i te taata i aˈo i te parau-tia ra, o te toovau ïa i te feia i faaorahia ra, a hopoi mai ai oia i te diluvi i teie nei ao paieti ore ra.”—Petero 2, 2:4, 5.

I te Diluvi rahi, ua rave faahou mai te mau melahi orure hau i to ratou tino varua e hoˈi atura ma te haama i te ao varua. Ua faautua te Atua ia ratou ma te opani ia ratou eiaha e rave faahou i te mau tino taata. Ua mou pauroa te mau Nephilim, te mau tamarii hau aˈe i te taata a te mau melahi faaroo ore. O Noa e to ˈna utuafare anaˈe tei ora mai i te Diluvi.

Te feia tuiroo i teie mahana

I teie mahana, aita te mau atua e te mau afa atua e hahaere faahou ra i nia i te fenua. Noa ˈtu râ, ua rahi roa te haavîraa uˈana. Te faahanahanahia ra te feia tuiroo i teie mahana i roto i te mau buka, te mau hohoˈa teata, te afata teata, e te upaupa. Eita roa ˈtu ratou e manaˈo e fariu i te tahi atu papariˈa, e here i to ratou mau enemi, e imi i te hau, e faaore i te hara, aore ra e haapae i te haavîraa uˈana. (Mataio 5:39, 44; Roma 12:17; Ephesia 4:32; Petero 1, 3:11) Eita, te faahanahanahia ra te mau aito i teie nei tau no to ratou puai e to ratou ite i te aro, e tahoo, e e faahoˈi i te haavîraa uˈana na roto i te haavîraa uˈana ˈtu â. *

Aita te manaˈo o te Atua no nia i taua mau taata ra i taui mai te tau o Noa mai â. Aita Iehova e faahiahia ra i te feia mea au na ratou te haavîraa uˈana e e ere atoa ta ratou mau ohipa tuiroo i te mea arearea no ˈna. Ua himene te papai salamo e: “Te hiˈopoa maira Iehova i te feia parau-tia e te feia ino atoa, e te feia atoa e au i te haavîraa uˈana, ua riri roa Ta ˈna nephe ia ratou.”—Salamo 11:5, MN.

Te hoê huru puai taa ê

O tei taa ê roa i te mau aito haavî, o te taata tuiroo roa ˈˈe ïa i ora aˈenei, o Iesu Mesia, e taata hau oia. I nia i te fenua, “aita” a ˈna “haavîraa uˈana” i rave. (Isaia 53:9, MN) I te haereraa mai to ˈna mau enemi e haru ia ˈna i roto i te ô i Getesemane, e ˈoˈe ta ta ˈna mau pǐpǐ. (Luka 22:38, 47-51) E nehenehe hoi ta ratou e aro atu no te tamata i te paruru ia ˈna ia ore oia ia tuuhia ˈtu i te rima o te mau ati Iuda.—Ioane 18:36.

Inaha, ua rave te aposetolo Petero i ta ˈna ˈoˈe no te paruru ia Iesu, ua na ô râ Iesu ia ˈna e: “A oomo i to ˈoˈe i roto i te vehî; o te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Mataio 26:51, 52) Oia mau, e faahotu te haavîraa uˈana i te haavîraa uˈana, mai ta te aamu o te taata i faaite pinepine. Taa ê atu i te ravea e paruru ia ˈna maoti te mau mauhaa, e ravea paruru ê atu â ta Iesu. Ua parau oia i muri iho ia Petero e: “Aita oe i manaˈo e, e tia noa ia ˈu ia tau i tau Metua i teie nei, e na ˈna e horoa mai i te melahi e ia ahuru noa ˈtu te legeona e ia piti tiahapa e ia rahi atu â?”—Mataio 26:53.

Aita oia i faaohipa i te haavîraa uˈana aore ra i te paruru a te mau melahi, ua vaiiho râ Iesu ia haruhia oia e te feia e haapohe ia ˈna. No te aha? Hoê tumu, oia hoi ua ite oia e aita i tae atura i te taime e faaore ai to ˈna Metua i te raˈi i te ohipa ino i nia i te fenua. Maoti i te haapao i te reira, ua tiaturi Iesu ia Iehova.

E ere teie i te hoê huru paruparu, e huru puai rahi râ i roto ia ˈna. Ua faaite Iesu i te faaroo puai e e faatitiaifaro Iehova i te mau mea i te taime e na roto i te ravea Ta ˈna i faataa. No to ˈna auraro, ua faateiteihia Iesu i te hoê tiaraa tuiroo i muri noa mai ia Iehova. Teie ta te aposetolo Paulo i papai no nia ia Iesu: “Ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe i [nia i te pou haamauiuiraa] ra. I faateitei roa ˈtu ai te Atua ia ˈna, e ua horoa hoi i te iˈoa i hau ê roa i te mau iˈoa atoa nei no ˈna; ia tuu te mau turi atoa i raro, to te raˈi, to nia i te fenua e to raro aˈe i te fenua, i te iˈoa o Iesu ra; e ia faˈi te mau vaha atoa, e o Iesu Mesia te Fatu, e hanahana ˈtu te Atua Metua ra.”—Philipi 2:8-11; MN.

Te tǎpǔ a te Atua e faaore i te haavîraa uˈana

Te niu ra te mau Kerisetiano mau i to ratou oraraa i nia i te hiˈoraa o Iesu e ta ˈna mau haapiiraa. Aita ratou e umere ra aore ra e pee ra i te mau taata tuiroo haavî no teie nei ao. Ua ite ratou e i te taime i faataahia e te Atua, e haamou-roa-hia taua mau taata ra, mai te feia ino i te tau o Noa ra.

O te Atua te Poiete o te fenua e o te huitaata nei. O ˈna atoa te Arii parau-tia. (Apokalupo 4:11) Mai te peu e e tiaraa haamanahia to te hoê haava taata e rave i te mau faaotiraa i te pae haavaraa, e mana rahi atu â ïa to te Atua no te na reira. Na to ˈna faatura i ta ˈna mau faaueraa tumu parau-tia e to ˈna here i te feia e here ra ia ˈna, e turai ia ˈna ia faaore i te ino e te feia atoa e rave ra i te reira.—Mataio 13:41, 42; Luka 17:26-30.

E faatupu te reira i te hau o te vai maoro i nia i te fenua, te hau i niu-papu-hia i nia i te titiaifaro e te parau-tia. Ua faaite-atea-hia te reira i roto i te parau tohu matau-maitai-hia no nia ia Iesu Mesia: “Ua fanau mai hoi te hoê tǎmǎ na tatou, ua horoahia mai te hoê tamaiti na tatou; ei nia i to ˈna ra tapono te hau vai ai: e mairihia to ˈna iˈoa, ia Hau ê, e Aˈo, te Atua puai, te Metua no te ui a muri atu, te Arii no te hau. E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea; e mana hoi oia i nia i te terono o Davida, e i nia i to ˈna ra basileia ei haamau e ei faaitoito i te reira, ma te parau au e te parau-tia i teie nei e a muri noa ˈtu: na te itoito e Iehova sabaota teie e rave.”—Isaia 9:6, 7.

No te hoê tumu papu maitai ïa e pee ai te mau Kerisetiano i te aˈoraa faauruahia mea maoro aˈenei: “Eiaha oe e feii i te taata [haavî uˈana], eiaha e haere na ta ˈna ra mau eˈa. E mea faufau hoi na Iehova te feia mârô ra, tei te feia parau-tia ra ta ˈna parau moe.”—Maseli 3:31, 32; MN.

[Nota i raro i te api]

^ Te faahohoˈa pinepine ra te mau taata haavî i roto i te mau hauti video e te mau hohoˈa teata science-fiction e rave rahi, i teie mau huru iino haavî uˈana roa ˈtu â.

[Parau iti faaôhia i te api 29]

TE FAAHANAHANAHIA RA TE MAU AITO I TEIE NEI TAU NO TO RATOU PUAI E TO RATOU ITE I TE FAAHOˈI I TE HAAVÎRAA UˈANA NA ROTO I TE HAAVÎRAA UˈANA ˈTU Â

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 26]

Alinari/Art Resource, NY