Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaroo anaˈe i ta te varua e parau maira

E faaroo anaˈe i ta te varua e parau maira

E faaroo anaˈe i ta te varua e parau maira

“E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê [parau] i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere, ia haapehao ê i te pae atau e te pae aui.”—ISAIA 30:21; MN.

1, 2. Nafea Iehova i paraparau ai i te taata i te roaraa o te aamu?

 O TE motu o Porto Rico te pu o te ratio hiˈo fetia hoê anaˈe parabole rahi roa ˈˈe e te aravihi roa ˈˈe i te apo mai o te ao atoa nei. E mau ahuru matahiti to te mau aivanaa tiaturi-noa-raa e apo mai i te tahi mau poroi no ǒ mai i te mau mea e ora ra i rapaeau i te fenua, ma te faaohipa i teie mauhaa i te rahi. Aita râ taua mau poroi ra i tae aˈenei mai. Te mea huru ê râ, te vai ra te mau poroi maramarama maitai no rapaeau mai i te ao o te taata ta tatou paatoa e nehenehe e fanaˈo i te mau taime atoa—ma te ore e faaohipa i te mau mauhaa aravihi roa. No ǒ mai te reira i te hoê Tumu teitei aˈe i te tahi mea no rapaeau i te fenua manaˈo-noa-hia. O vai te Tumu o taua mau parau faaara ra, e o vai ma te fanaˈo ra i te reira? Eaha ta te mau poroi e parau ra?

2 E rave rau aamu to roto i te Bibilia o te faatia ra i te mau taime i faaroo ai te taata i te mau poroi no ǒ mai i te Atua ra. I te tahi taime, na te mau melahi e tavini ra ei vea a te Atua, e haapuroro ra i taua mau poroi ra. (Genese 22:11, 15; Zekaria 4:4, 5; Luka 1:26-28) E toru taime te faarooraahia te reo iho o Iehova. (Mataio 3:17; 17:5; Ioane 12:28, 29) Ua paraparau atoa te Atua na roto i te mau peropheta taata, mea rahi o ratou tei papai i tei faauruahia ia ratou e parau. I teie mahana, tei ia tatou nei te Bibilia, tae noa ˈtu i taua mau parau faaara ra e rave rahi tei papaihia, e te mau haapiiraa a Iesu e a ta ˈna mau pǐpǐ. (Hebera 1:1, 2) Te faatae mau maira Iehova i te mau haamaramaramaraa i ta ˈna mau taata i poiete.

3. Eaha te fa o te mau poroi a te Atua, e eaha te titauhia ra ia tatou?

3 Aita teie mau poroi faauruahia atoa no ǒ mai i te Atua ra e faaite ra i te mau mea atoa no nia i te ao materia. Te tuuhia ra te tapao i nia i te mau mea faufaa aˈe, o te ohipa i nia i to tatou oraraa i teie mahana e i mua nei. (Salamo 19:7-11; Timoteo 1, 4:8) Maoti te reira e faaite mai ai o Iehova i to ˈna hinaaro e e aratai ai oia ia tatou. E ravea te reira e tupu ai te mau parau a te peropheta Isaia: “E na to outou tariˈa e faaroo i te hoê [parau] i muri mai ia outou, i te na ôraa e, Teie te eˈa: e na reira i te haere, ia haapehao ê i te pae atau e te pae aui.” (Isaia 30:21; MN) Aita Iehova e faahepo ra ia faaroo tatou i ta ˈna “parau.” Tei ia tatou noa te peeraa i te aratairaa a te Atua e te haereraa na to ˈna eˈa. No reira te mau Papai e aˈo mai ai ia faaroo tatou i te mau parau faaara no ǒ mai ia Iehova ra. I roto i te buka Apokalupo, e hitu taime te faaitoitoraahia e ‘faaroo i ta te varua e parau.’—Apokalupo 2:7, 11, 17, 29; 3:6, 13, 22.

4. Mea tano anei ia manaˈo e e paraparau roa mai te Atua mai te raˈi mai i to tatou nei tau?

4 I teie mahana, aita Iehova e paraparau roa maira ia tatou mai te raˈi mai. E tae noa ˈtu i te tau Bibilia, mea varavara teie mau aparauraa hau aˈe i te natura, i te tahi taime e mau senekele te faaarearaa. I te roaraa o te aamu, mea pinepine aˈe Iehova i te paraparau e to ˈna nunaa na roto i te tahi mau ravea. Mai te reira ïa i to tatou nei tau. E hiˈo mai tatou e toru ravea e paraparau mai ai Iehova ia tatou i teie mahana.

“Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa”

5. Eaha te ravea aparauraa matamua a Iehova i teie mahana, e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira?

5 Te ravea aparauraa matamua i rotopu i te Atua e te taata, o te Bibilia ïa. E mea faaurua te reira e te Atua, e e nehenehe tatou e faufaahia i te reira. (Timoteo 2, 3:16, MN) I roto i te Bibilia, ua pue noa te hiˈoraa o te mau taata i faaohipa i to ratou tiamâraa e maiti e faaroo i te reo o Iehova aore ra eita. Te faahaamanaˈo maira taua mau hiˈoraa ra no te aha mea faufaa ia faaroo i ta te varua o te Atua e parau ra. (Korinetia 1, 10:11) E paari ohie atoa to roto i te Bibilia, o te horoa maira i te mau aˈoraa i te mau taime e tia ˈi ia tatou ia rave i te mau faaotiraa i roto i te oraraa. Mai te mea ra e to muri mai te Atua ia tatou, e faahiti ra i roto i to tatou tariˈa i teie mau parau: “Teie te eˈa: e na reira i te haere.”

6. No te aha te Bibilia e hau aˈe ai i te tahi atu mau papai atoa?

6 No te faaroo i ta te varua e parau ra i roto i te mau api o te Bibilia, e tia ia tatou ia taio tamau i te reira. E ere te Bibilia i te hoê noa buka matauhia tei papai-maitai-hia, hoê o te mau buka e rave rahi e vai ra i teie mahana. Mea faauruahia te Bibilia e te varua e to roto te mau manaˈo o te Atua. Te na ô ra te Hebera 4:12 [MN] e: “Mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupu-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te [nephe] e te [varua], e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te [mafatu] ra.” A taio ai tatou i te Bibilia, e ô roa te mau mea i papaihia i roto i to tatou mau manaˈo hohonu e mau hinaaro mai te hoê ˈoˈe, o te faaite mai i nia i teihea faito e au ai to tatou oraraa i te hinaaro o te Atua.

7. No te aha mea faufaa roa ia taio i te Bibilia, e eaha te pinepineraa e faaitoitohia ˈi tatou e taio?

7 E nehenehe “te manaˈo e te opua o te mafatu” e taui a mairi ai te tau e a faaruru ai tatou i te mau mea oaoa e te mau fifi i roto i te oraraa. Ia ore tatou e haapii tamau i te Parau a te Atua, e ore to tatou mau manaˈo, mau haerea, e mau manaˈo horuhoru e tuati faahou i te mau faaueraa tumu no ǒ mai i te Atua ra. No reira te Bibilia e aˈo mai ai: “E imi maite ia outou iho i to outou faaroo; e hiˈopoa maite ia outou iho.” (Korinetia 2, 13:5) No te tamau i te faaroo i ta te varua e parau maira, e tia ia tatou ia pee i te aˈoraa e taio i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa.—Salamo 1:2.

8. Eaha te mau parau a te aposetolo Paulo e tauturu mai ia hiˈopoa tatou ia tatou iho no nia i te taioraa i te Bibilia?

8 Teie te hoê faahaamanaˈoraa faufaa no te feia taio Bibilia: A rave i te taime e navai no te apo mai i ta outou e taio ra! No te pee i te aˈoraa e taio i te Bibilia i te mau mahana atoa, eita tatou e hinaaro e taio ru noa e rave rahi pene ma te ore e taa i ta tatou e taio ra. Mai te peu e mea faufaa roa ia taio tamau i te Bibilia, eiaha ïa tatou e hinaaro noa e pee i te hoê porotarama; ia hinaaro mau râ tatou e haapii no nia ia Iehova e ta ˈna mau opuaraa. I roto i teie tuhaa, mea maitai ïa ia faaohipa tatou i teie mau parau a te aposetolo Paulo e hiˈopoa ia tatou iho. Teie ta ˈna i papai i to ˈna mau hoa Kerisetiano: “No reira vau i tuu ai i tau turi i raro i te aro o te Metua o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, ia tia ia ˈna . . . ia parahi te Mesia i roto i to outou [mafatu] i te faaroo; e ia aˈahia outou e ia tumuhia i te hinaaro, ia ite outou e te feia moˈa atoa ra, i te aano, e te maoro, e te hohonu, e te teitei; ia ite i te aroha o te Mesia, o te ore roa e taea i te ite ra, ia faaîhia outou e ia tae i te î atoa a te Atua ra.”—Ephesia 3:14, 16-19; MN.

9. Nafea tatou e faahotu ai e e haapuai ai i to tatou hinaaro e haapii no nia ia Iehova?

9 Parau mau, e ere i te mea au na vetahi pae o tatou e taio, area vetahi ê atu ra, oia ïa. Noa ˈtu râ to tatou iho naturaraa, e nehenehe tatou e faahotu e e haapuai i to tatou hinaaro e haapii no nia ia Iehova. Ua faataa te aposetolo Petero e e tia ia tatou ia hiaai maite i te ite i te Bibilia, e ua faˈi oia e e tia ia faahotu tatou i taua hiaai ra. Ua papai oia e: “Ia hiaai maite outou, mai te tamarii fanau apî, i te û anoi-ore-hia ra i te parau, ia paari outou i te reira.” (Petero 1, 2:2) Mea faufaa roa ia haavî ia tatou iho no te “hiaai maite” e haapii i te Bibilia. Mai ta tatou e nehenehe e faahiaamu i te hoê maa apî i muri aˈe i te tamataraa i te reira e rave rahi taime, e nehenehe to tatou huru i mua i te taioraa e te haapiiraa e maitai mai ia haavî tatou ia tatou iho ia matau tatou i te reira.

Te “maa i te hora mau ra”

10. O vai “te tavini haapao maitai e te paari,” e nafea Iehova e faaohipa ˈi ia ratou i teie mahana?

10 Ua faataa o Iesu i te tahi atu ravea ta Iehova e faaohipa ra no te paraparau mai ia tatou i teie mahana, i roto i te Mataio 24:45-47. I reira, te parau ra oia no nia i te amuiraa Kerisetiano faatavaihia i te varua—“te tavini haapao maitai e te paari” i maitihia no te horoa i te “maa” pae varua “i te hora mau ra.” Ei taata taitahi, e “mau rave ohipa, MN” te mau melo o teie pǔpǔ na Iesu. Te fanaˈo ra ratou e te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu,” i te faaitoitoraa e te aratairaa. (Apokalupo 7:9; Ioane 10:16) Te mahiti ra te rahiraa o teie maa i te hora mau ra i roto i te mau papai neneihia, mai Te Pare Tiairaa, te A ara mai na!, e te tahi atu â mau buka. Te operehia ra te maa pae varua hau i roto i te mau oreroraa parau e mau faahiˈoraa i te mau tairururaa e te mau putuputuraa a te amuiraa.

11. Nafea tatou e farii ai i ta te varua e parau maira na roto i “te tavini haapao maitai e te paari”?

11 Te horoa ra “te tavini haapao maitai e te paari” i te mau haamaramaramaraa no te haapaari i to tatou faaroo e no te haapii i to tatou puai feruriraa. (Hebera 5:14) No te taatoaraa te mau aˈoraa ia nehenehe te taata taitahi e faaau ia ˈna iho. I tera e tera taime, e horoa-atoa-hia mai te mau aˈoraa no nia i te tahi mau hiroa taa ê o to tatou haerea. Eaha to tatou huru e tia ˈi ia faaroo mau tatou i ta te varua e parau ra na roto i te pǔpǔ o te tavini? Te pahono ra te aposetolo Paulo e: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou.” (Hebera 13:17) Parau mau, e mau tane tia ore anaˈe te mau aratai. Tera râ, te oaoa ra Iehova i te faaohipa i ta ˈna mau tavini taata, noa ˈtu e mea tia ore ratou, no te aratai ia tatou i roto i teie anotau hopea.

Te aratairaa no ǒ mai i to tatou haava manaˈo

12, 13. (a) Eaha ˈtu â te pu o te aratairaa ta Iehova i horoa mai? (b) Eaha te ohiparaa maitai a te haava manaˈo e tae noa ˈtu i nia i te feia aita to ratou e ite mau i te Parau a te Atua?

12 Ua horoa mai Iehova i te tahi atu pu o te aratairaa—to tatou haava manaˈo. Ua poiete oia i te taata ma te ite i te haava i te mea maitai e te mea ino. E tuhaa te reira o to tatou naturaraa. I roto i ta ˈna rata i to Roma, ua faataa te aposetolo Paulo e: “Te feia o te mau nunaa aita ta ratou e ture, te rave nei ratou ia au i te natura i te mau mea o te ture, teie feia, noa ˈtu e aita ta ratou e ture, ua riro ratou ei ture no ratou iho. O ratou iho te faaite ra e ua papaihia te tumu o te ture i roto i to ratou mafatu, e na to ratou haava manaˈo e riro ei ite no ratou e, i rotopu i to ratou iho mau manaˈo, e faahapahia ratou aore ra e faatia-atoa-hia.”—Roma 2:14, 15, MN.

13 E nehenehe te feia e rave rahi te ore e matau ia Iehova, e rave i nia i te tahi faito e ia tuati to ratou mau manaˈo e ta ratou mau ohipa i te mau faaueraa tumu a te Atua no nia i te mea maitai e te mea ino. Mai te mea ra e te faaroo ra ratou i te hoê reo mǎrû i roto mai e aratai ra ia ratou na te eˈa maitai. Mai te peu e e parau mau te reira no te feia aita i ite papu i te Parau a te Atua, e tia roa ˈtu â ïa i taua reo i roto mai ra ia paraparau i te mau Kerisetiano mau! Papu maitai e e nehenehe te hoê haava manaˈo Kerisetiano i haamaitaihia e te hoê ite mau i te Parau a te Atua e o te ohipa ia au i te varua moˈa o Iehova, e horoa mai i te aratairaa e nehenehe e tiaturihia.—Roma 9:1.

14. Nafea te hoê haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia e tauturu mai ai ia pee tatou i te aratairaa a te varua o Iehova?

14 E nehenehe te hoê haava manaˈo maitai, i haapiihia e te Bibilia, e faahaamanaˈo mai i te eˈa ta te varua e hinaaro ra e na reira tatou i te haere. I te tahi mau taime, aita te mau Papai e aita atoa ta tatou mau buka Bibilia e tatara maitai ra i te hoê tupuraa taa ê ta tatou paha e farerei ra. E nehenehe râ to tatou haava manaˈo e haapuroro mai i te hoê faaararaa, ia ara tatou i te hoê haerea o te nehenehe e faaino ia tatou. I roto i taua mau tupuraa ra, ia ore tatou e tâuˈa i te mau faaueraa a to tatou haava manaˈo, e tapao faaite ïa e aita tatou e tâuˈa ra i ta te varua o Iehova e parau ra. I te tahi aˈe pae, ma te haapii i te turui i nia i to tatou haava manaˈo Kerisetiano haapiihia, e rave ïa tatou i te mau faaotiraa paari noa ˈtu e aita i papaihia te tahi mau aratairaa taa maitai. Mea faufaa roa râ ia haamanaˈo tatou e aita anaˈe e faaueraa tumu, e faatureraa, aore ra e ture no ǒ mai i te Atua ra, e ere i te mea tano ia faahepo i te mau hoa Kerisetiano ia farii i te mau manaˈo o to tatou iho haava manaˈo, no nia i te mau mea e au ia ratou.—Roma 14:1-4; Galatia 6:5.

15, 16. Na te aha e faaino i to tatou haava manaˈo, e nafea tatou e ape ai i te reira?

15 E ô maitai te hoê haava manaˈo mâ haapiihia e te Bibilia no ǒ mai i te Atua ra. (Iakobo 1:17) E tia râ ia paruru tatou i teie ô i te mau mana iino ia ohipa maitai te reira ei ravea parururaa i te pae morare. Ia pee tatou i te mau peu, mau tutuu, e mau ohipa matauhia i ǒ tatou nei aita e tuati ra i te mau ture a te Atua, e nehenehe to tatou haava manaˈo e ino e e ore e aratai ia tatou na te eˈa maitai. Eita paha e noaa ia tatou i te hiˈopoa i te mau mea ma te tano e e nehenehe tatou e riro i te manaˈo hape e mea maitai iho â te hoê ohipa ino.—A hiˈo i te Ioane 16:2.

16 Ia tamau noa tatou i te ore e tâuˈa i te mau faaararaa a to tatou haava manaˈo, e mǎrû roa to ˈna reo e tae noa ˈtu i te taime e etaeta ˈi tatou aore ra e ore ai e huru ê faahou i te pae morare. Ua faahiti te papai salamo i taua mau huru taata ra ia ˈna i parau e: “E mea ite ore to ratou [mafatu] mai te toâhua ra.” (Salamo 119:70; MN) E erehia vetahi pae aita e tâuˈa ra i te mau faaitoitoraa a to ratou haava manaˈo, i te aravihi i te feruri ma te tano. Aita faahou ratou e arataihia ra e te mau faaueraa tumu a te Atua e eita ratou e nehenehe e rave i te mau faaotiraa e tano. No te ape i taua huru tupuraa ra, e tia ia tatou ia tâuˈa i te mau aratairaa a to tatou haava manaˈo Kerisetiano tae noa ˈtu te mau mea haihai ia hiˈohia.—Luka 16:10.

E oaoa tei faaroo e tei haapao

17. A faaroo ai tatou i ‘te parau i muri mai ia tatou’ e a tâuˈa ˈi tatou i to tatou haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia, nafea tatou e haamaitaihia ˈi?

17 A pee ai tatou i te hiˈoraa e faaroo i ‘te parau i muri mai ia tatou’—e horoahia ra e te mau Papai e te tavini haapao maitai e te paari—e a pee ai tatou i te mau faahaamanaˈoraa a to tatou haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia, e haamaitai mai Iehova ia tatou maoti to ˈna varua. E na te varua moˈa e faaaravihi atu â ia tatou no te apo mai e te maramarama i ta Iehova e parau maira.

18, 19. Nafea tatou e faufaahia ˈi i te aratairaa a Iehova i roto i ta tatou taviniraa e to tatou oraraa atoa?

18 E horoa atoa mai te varua o Iehova i te puai no te faaruru i te mau huru tupuraa fifi ma te paari e te itoito. Mai te hiˈoraa o te mau aposetolo, e nehenehe te varua o te Atua e faaara i to tatou puai feruriraa e e tauturu mai ia tatou ia ohipa e ia paraparau noa ia au i te mau faaueraa tumu Bibilia. (Mataio 10:18-20; Ioane 14:26; Ohipa 4:5-8, 13, 31; 15:28) Ia amuihia te varua o Iehova e ta tatou iho mau tutavaraa, e manuïa ïa tatou i te rave i te mau faaotiraa faufaa i roto i te oraraa, e e itoitohia tatou i te tapea maite i taua mau faaotiraa ra. Ei hiˈoraa, te manaˈo ra paha outou e taui i to outou huru oraraa ia rahi atu â to outou taime no te mau mea pae varua. Aore ra e tia paha ia outou ia maiti i te tahi mau mea faufaa o te taui i to outou oraraa, mai te imiraa i te hoê hoa e faaipoipo, te feruriraa i te hoê ohipa i pûpûhia mai, aore ra te hooraa mai i te hoê fare. Maoti i te vaiiho e na to tatou mau manaˈo taata horuhoru e turai ia rave tatou i te mau faaotiraa, e tia ia faaroo tatou i ta te varua o te Atua e parau ra e e faaau atu tatou i nia i ta ˈna aratairaa.

19 Te mauruuru mau nei tatou i te mau faahaamanaˈoraa maitatai e te mau aˈoraa ta te mau hoa Kerisetiano, tae noa ˈtu te mau matahiapo, e horoa maira. Eiaha râ tatou e tiaturi noa ia vetahi ê no te faaite mai i te mau mea. Mai te peu e ua ite tatou eaha te haerea paari e pee e eaha te mau tauiraa e tia ia tatou ia rave i nia i to tatou huru e haerea ia mauruuru mai te Atua, e na reira ïa tatou. Ua parau Iesu e: “E ao to outou, e te feia i ite i teie nei mau parau, ia haapao outou i taua parau ra.”—Ioane 13:17.

20. Eaha te haamaitairaa e fanaˈohia e te feia e faaroo i ‘te parau i muri mai ia ratou’?

20 Papu maitai, no te ite nafea te Atua e mauruuru mai ai, aita e faufaa ia faaroo te mau Kerisetiano i te hoê reo mau mai te raˈi mai, aore ra ia haere mai te hoê melahi e farerei ia ratou. Te fanaˈo ra ratou i te Parau a te Atua i papaihia e te aratairaa î i te here a ta ˈna pǔpǔ faatavaihia i nia i te fenua. Ia faaroo maite ratou i teie ‘parau i muri mai ia ratou’ e ia pee ratou i te aratairaa a to ratou haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia, e manuïa ïa ratou i te raveraa i te hinaaro o te Atua. E ite mau â ïa ratou ia tupu te tǎpǔ a te aposetolo Ioane: “O tei haapao . . . i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:17.

Faahaamanaˈoraa poto

• No te aha Iehova e paraparau ai i ta ˈna mau taata i poiete?

• Nafea tatou e faufaahia ˈi i te hoê porotarama taioraa Bibilia tamau?

• Nafea tatou ia pahono i te aratairaa a te pǔpǔ o te tavini?

• No te aha eiaha tatou e tâuˈa ore i te mau faaueraa a te hoê haava manaˈo i haapiihia e te Bibilia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

Aita e faufaa te mau mauhaa aravihi roa ia fanaˈo te taata i te poroi no ǒ mai i te Atua ra

[Faaiteraa i te tumu]

Courtesy Arecibo Observatory/David Parker/Science Photo Library

[Hohoˈa i te api 15]

Te paraparau maira Iehova ia tatou na roto i te Bibilia e te arai o “te tavini haapao maitai e te paari”