Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faatae te oraraa utuafare oaoa ia vetahi ê i te Atua ra

E faatae te oraraa utuafare oaoa ia vetahi ê i te Atua ra

Te faatia ra te feia poro i te Basileia

E faatae te oraraa utuafare oaoa ia vetahi ê i te Atua ra

UA HAAMAITAI Iehova ia Iosepha maoti te hoê paari rahi e te ite maite. (Ohipa 7:10) Ei faahopearaa, “e parau maitai [to Iosepha aravihi] ia Pharao, e to ˈna atoa ra mau taata.”—Genese 41:37.

I teie mahana atoa, te horoa ra Iehova na to ˈna nunaa i te aravihi e te ite maite maoti ta ratou haapiiraa Bibilia. (Timoteo 2, 3:16, 17) E faatupu teie paari e te ite maite i te hotu maitai ia faaohipahia te mau aˈoraa niuhia i nia i te Bibilia. Pinepine e ‘mea maitai to ratou haerea maitai i mua i te feia e hiˈopoa ra i te reira,’ mai ta te mau tupuraa i muri nei no Zimbabwe mai e faaite ra.

• E mau Ite no Iehova te feia tapiri o te hoê vahine. Noa ˈtu e aita oia e au ra i te mau Ite, te haafaahiahia ra oia i to ratou haerea, to ratou oraraa utuafare iho â râ. Ua hiˈopoa oia e e mau taairaa maitai roa to te tane e ta ˈna vahine, e mea faaroo ta raua mau tamarii. Ua tapao iho â râ oia e te here mau ra te tane i ta ˈna vahine.

Te hoê tiaturiraa matauhia i roto i te tahi mau peu tumu Afirika, oia hoi e mai te peu te here ra te hoê tane i ta ˈna vahine, e tia i te vahine ia faaohipa i te raau tahutahu no te “faahaehaa” ia ˈna. No reira, ua haafatata ˈtu te vahine i te Ite e ua ui ia ˈna e: “E nehenehe anei oe e horoa mai na ˈu i te raau tahutahu ta oe i horoa na ta oe tane ia here atoa mai ta ˈu tane ia ˈu mai ta oe tane ia oe?” Ua pahono te Ite e: “Ah, e, e horoa ˈtu vau te reira na oe ananahi avatea.”

I te mahana i muri iho, ua haere te tuahine e farerei i to ˈna taata tapiri e ta ˈna “raau tahutahu.” Eaha ïa taua mea ra? O te Bibilia ïa e te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore. I muri aˈe i to ˈna hiˈopoaraa i te mau haamaramaramaraa i roto i te buka ra Te ite i te tumu parau ra “Te faatupuraa i te hoê utuafare o te faahanahana i te Atua,” ua parau oia i te vahine e: “Teie ta mâua ta ˈu tane ‘raau tahutahu’ e faaohipa ra no te ‘faahaehaa’ ia mâua e no reira e mea here roa mâua ia mâua.” Ua haamatahia te hoê haapiiraa Bibilia, e ua haere oioi te vahine i mua e tae roa ˈtu i te pûpûraa ra ia ˈna no Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape.

• Eita e piti pionie taa ê tei tonohia i te hoê amuiraa iti fatata i te otia i te pae apatoerau hitia o te râ no Zimbabwe e no Mozambique e haere na te mau fare a piti aˈenei hebedoma te maoro. No te aha? No te mea ua haere mai te taata ia raua ra no te faaroo eaha te parauhia ra. Te faatia ra te hoê o raua mea nafea te reira i te tupuraa: “Ua tere atu mâua 15 kilometera no te faatere i te hoê haapiiraa Bibilia utuafare tahebedoma e te hoê taata e anaanatae ra. E ere i te mea ohie no mâua ia tae i taua vahi ra. E tia ia mâua ia taavae i te haere na te vahi vari, e ia na roto i te mau anavai pape pue o te tae roa hoi i to mâua arapoa. E titauhia ia mau maitai to mâua ahu e te mau tiaa i nia i to mâua upoo, ia na roto i te anavai, e i muri iho, ia omono faahou i te ahu i te tahi aˈe pae.

“Ua maere roa te feia tapiri e anaanatae ra i to mâua itoito. I rotopu i te feia o tei haapao mai, te vai ra te aratai o te faanahonahoraa faaroo o te fenua iho. Ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: ‘E hinaaro anei outou e riro ei taata itoito mai teie nau taata apî Ite no Iehova?’ I te mahana i muri iho, ua haere mai e rave rahi o ta ˈna mau pǐpǐ i to mâua fare no te aniani no te aha mâua e onoono rahi ai. Hau atu, i te roaraa e piti hebedoma, ua rahi roa te feia ratere i ǒ mâua e aita ˈtura to mâua e taime faahou no te faaineine i ta mâua iho maa!”

Te hoê o te mau taata i haere i te fare o te mau pionie i roto e piti hebedoma te maoro, o te aratai haapaoraa ïa. A feruri na i te oaoa o te mau pionie a farii ai oia i te hoê haapiiraa Bibilia i te fare!