Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E turu maite anaˈe i te haapiiraa a te Atua

E turu maite anaˈe i te haapiiraa a te Atua

E turu maite anaˈe i te haapiiraa a te Atua

“E tiaturi ia Iehova ma to [mafatu] atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora [maramarama]. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.”—MASELI 3:5, 6; MN.

1. Nafea tatou e û ai i te ite o te taata mai tei ore i itehia aˈenei?

 I TEIE mahana, fatata e 9 000 vea e operehia nei i te mau mahana atoa na te ao atoa nei. I te mau matahiti atoa, fatata e 200 000 buka apî e neneihia ra i te mau Hau Amui noa. Te manaˈohia ra e i te avaˈe Mati 1998, fatata e 275 mirioni api Web to nia i te Internet. Te parauhia ra e e maraa teie numera i nia i te hoê faito e 20 mirioni api i te avaˈe. Mai tei ore i itehia aˈenei, te fanaˈo ra te taata i te mau haamaramaramaraa no nia i te mau tumu parau rau. Parau mau e e mau vahi maitatai to te reira, ua faatupu râ taua mau haamaramaramaraa rahi roa ra i te mau fifi.

2. Eaha te mau fifi e nehenehe e tupu ia apo mai tatou e rave rahi roa haamaramaramaraa?

2 Ua maamaa-roa-hia te tahi mau taata i te mau haamaramaramaraa, ma te haapao noa i te hoê hiaai mâha ore i te mau parau apî, a ore atu ai e tâuˈa i te mau mea faufaa aˈe. No te tahi atu, o te hoê tuhaa haamaramaramaraa noa tei noaa ia ratou no nia i te tahi mau paeau fifi roa o te ite, e no reira ratou e manaˈo ai e mea aravihi ratou. Ia au i te hoê noa ite taotiahia, e rave paha ratou i te mau faaotiraa faufaa roa o te nehenehe e haamauiui ia ratou aore ra ia vetahi ê. E te vai noa ra te fifi atâta o te mau haamaramaramaraa hape aore ra papu ore. Mea pinepine, aita e ravea papu no te fafa e mea tano e mea faito noa anei te rahiraa haamaramaramaraa.

3. Eaha te mau faaararaa ta te Bibilia e horoa ra no nia i te imiraa i te paari o te taata?

3 Mea ui maere roa te taata, e ere no teie nei. Te itehia ra te mau fifi atâta o te haamâuˈa-rahi-roa-raa i te taime no te imi i te mau haamaramaramaraa faufaa ore aore ra iino i te tau o te arii Solomona. Ua na ô oia e: “Ia faaroo oe, e tau tamaiti, ia ratou: ia tuatapapa i te buka ra aita e faaea ra, e rohirohi hoi te tino ra ia rahi te imi i te parau.” (Koheleta 12:12) E mau senekele i muri aˈe, ua papai te aposetolo Paulo ia Timoteo e: “E haapao maitai i tei tuuhia ˈtu ia oe na, e fariu ê oe i te parau rii paieti ore, aore e faufaa ra, e te parau mârôhia ra i haavarehia e e ite. O tei mauhia e te tahi pae ra, e hahi ê roa aˈenei i te [faaroo] nei.” (Timoteo 1, 6:20, 21; MN) Oia, e tia i te mau Kerisetiano i teie mahana ia ara i te apo faufaa ore noa mai i te mau manaˈo iino.

4. Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou tiaturi ia Iehova e ta ˈna mau haapiiraa?

4 E tia i te nunaa o Iehova ia pee i te Maseli 3:5, 6 [MN]: “E tiaturi ia Iehova ma to [mafatu] atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora [maramarama]. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” Te tiaturiraa ia Iehova, o te haapae-atoa-raa ïa i te mau manaˈo atoa e patoi ra i te Parau a te Atua, noa ˈtu e no roto mai i to tatou iho feruriraa aore ra to to tatou taata-tupu. No te paruru i to tatou huru pae varua, mea faufaa roa ia haapii tatou i to tatou puai feruriraa ia taa ia tatou eaha te mau haamaramaramaraa iino e ia ape i te reira. (Hebera 5:14) E hiˈo mai tatou i te tahi mau pu o taua mau haamaramaramaraa ra.

Te hoê ao e haavîhia ra e Satani

5. Eaha te hoê pu o te mau manaˈo iino, e o vai to muri mai i te reira?

5 Ua riro teie nei ao ei pu haaparareraa i te mau manaˈo iino. (Korinetia 1, 3:19) Ua pure o Iesu Mesia i te Atua no nia i ta ˈna mau pǐpǐ: “Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia [ratou no te varua ino ra].” (Ioane 17:15; MN) Ia au i te aniraa a Iesu e ia paruruhia ta ˈna mau pǐpǐ i “te varua ino” ra, e tapao faaite ïa e te mana ra Satani i nia i te ao. E ere no te mea e e Kerisetiano tatou e paruruhia ïa tatou i te mau ohiparaa iino a teie nei ao. Ua papai Ioane e: “Ua ite hoi tatou e no te Atua tatou, e te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) I teie iho â râ anotau hopea roa, mea tano ia manaˈo e e î roa te ao i te mau haamaramaramaraa iino ia Satani e ta ˈna mau demoni.

6. Nafea te ao o te faaanaanataeraa e nehenehe ai e faatupu i te huru ê ore i te pae morare?

6 A haamanaˈo atoa e e hiˈohia vetahi o teie mau haamaramaramaraa iino ei mea atâta ore. (Korinetia 2, 11:14) A rave na i te hiˈoraa o te ao o te faaanaanataeraa, e ta ˈna mau porotarama e hohoˈa afata teata, te upaupa, e te api neneihia. Mea rahi te parau ra e i roto e rave rahi noa ˈtu â tupuraa, te faaitoito ra te tahi mau huru faaanaanataeraa i te mau peu hairiiri, mai te ohipa taiata, te haavîraa uˈana e te faaohiparaa i te raau taero. E nehenehe te taata e huru ê ia û atu ratou i te hoê huru faaanaanataeraa hairiiri roa i te pae morare. Ia haapine râ te hoê taata i te ite i te reira, eita oia e huru ê faahou. Eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e mea tano aore ra e ere i te mea atâta te mau faaanaanataeraa e faaitoito ra i te mau manaˈo iino.—Salamo 119:37.

7. Teihea huru paari taata o te nehenehe e faaino i to tatou tiaturi i te Bibilia?

7 E hiˈo mai tatou i te tahi atu pu o te haamaramaramaraa o te nehenehe e faaino—te rahiraa manaˈo e operehia ra e te tahi mau aivanaa e feia ite e patoi ra e e parau mau te Bibilia. (A hiˈo i te Iakobo 3:15.) E hohora-pinepine-hia taua mau tumu parau ra i roto i te mau vea rahi e te mau buka matauhia, e e nehenehe te reira e haapiˈo i te tiaturi i te Bibilia. Te faaoru nei te tahi mau taata i te faaiti i te mana o te Parau a te Atua na roto i te mau parau tumu ore aita e hopearaa. Ua tupu te hoê fifi mai teie i te tau o te mau aposetolo, ia au i te mau parau a te aposetolo Paulo: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia ra.”—Kolosa 2:8.

E mau enemi o te parau mau

8, 9. Nafea e itehia ˈi te ohipa apotata i teie mahana?

8 E nehenehe atoa te mau apotata e faaino i to tatou huru pae varua. Ua tohu te aposetolo Paulo e e fa mai te ohipa apotata i rotopu i te feia e faahua parau ra e e Kerisetiano ratou. (Ohipa 20:29, 30; Tesalonia 2, 2:3) Ia au i ta ˈna i parau, i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, ua fa mai te Amuiraa faaroo Kerisetiano na roto i te hoê ohipa apotata rahi. I teie mahana, aita e ohipa apotata rahi e itehia ra i rotopu i te nunaa o te Atua. Tera râ, ua faarue mai te tahi mau taata ia tatou, e ua faaoti vetahi pae e faaino i te mau Ite no Iehova na roto i te haaparareraa i te mau parau haavare e te tano ore. Te haa ra vetahi pae e te tahi atu mau pǔpǔ no te patoi ma te nahonaho i te haamoriraa viivii ore. Ma te na reira, te tia ra ïa ratou i te paeau o te apotata matamua roa, o Satani.

9 Te faaohipa rahi nei te tahi mau apotata e rave rau huru taairaa rahi, tae noa ˈtu i te Internet, no te haaparare i te mau parau haavare no nia i te mau Ite no Iehova. Ei faahopearaa, ia rave te tahi mau taata haavare ore i te mau maimiraa no nia i ta tatou mau tiaturiraa, e nehenehe ratou e û atu i te mau parau i haapararehia e te mau apotata. Ua û atoa te tahi mau Ite ma te opua-ore-hia i teie mau parau iino. Hau atu â, e paraparau atoa te tahi mau apotata i te tahi mau taime i roto i te afata teata aore ra te ratio. Eaha te haerea maitai ta tatou e pee i roto i teie tuhaa?

10. Eaha te haerea paari e pee i mua i te parau i haapararehia a te mau apotata?

10 Ua aˈo te aposetolo Ioane i te mau Kerisetiano eiaha e farii i te mau apotata i ǒ ratou. Ua papai oia e: “Ia haere noa mai te hoê taata orometua ia outou na, e ere teie ta ˈna parau i haapii mai, eiaha e farii atu ia ˈna i roto i to outou mau fare, eiaha e parau atu ia ˈna e, Ia ora na i te haerea. O tei parau atu hoi ia ˈna e, Ia ora na i te haerea, ua amui atoa ˈtu ïa ia ˈna i ta ˈna ra [mau ohipa] iino.” (Ioane 2, 10, 11; MN) E paruru te ore-roa-raa e amuimui e teie mau taata patoi ia tatou i to ratou feruriraa ino. Mea ino ia hiˈo tatou i te mau haapiiraa a te mau apotata na roto i te mau ravea rau o te taairaa apî, mai te mea ra te farii ra tatou i te apotata iho i roto i to tatou fare. Eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho e ia faatopa te ui maere ia tatou i roto i taua haerea ino mau ra!—Maseli 22:3.

I roto i te amuiraa

11, 12. (a) Nohea mai te tahi mau manaˈo iino i roto i te amuiraa i te senekele matamua? (b) Nafea to te tahi mau Kerisetiano ereraahia i te turu maite i te mau haapiiraa a te Atua?

11 E hiˈo mai tatou i te tahi atu pu o te mau manaˈo iino. Eita paha te hoê Kerisetiano pûpûhia e opua e haapii atu i te mau mea haavare, e nehenehe râ oia e faahotu i te peu ra e paraparau ma te feruri ore. (Maseli 12:18) No to tatou huru taata tia ore, e hapa iho â tatou i te tahi mau taime e to tatou arero. (Maseli 10:19; Iakobo 3:8) Papu maitai e i te tau o te aposetolo Paulo ra, te vai ra i roto i te amuiraa tei erehia i te haavî i to ratou arero e tei mârô parau. (Timoteo 1, 2:8) Te vai atoa ra i haapao rahi roa i to ratou iho mau manaˈo e ua tae roa ratou i te mârô i te tiaraa mana o Paulo. (Korinetia 2, 10:10-12) Ua faatupu taua huru feruriraa ra i te mau peapea faufaa ore.

12 I te tahi taime, ua rahi roa taua mau peapea ra ei “mârôraa uˈana no nia i te mau mea faufaa ore,” o tei haapeapea hoi i te hau o te amuiraa. (Timoteo 1, 6:5, MN; Galatia 5:15) Teie ta Paulo i papai no nia i tei faatupu i te reira: “E parau ê ta te hoê taata e haapii ra, aore i au i te parau maitai a to tatou Fatu a Iesu Mesia, e te parau e au i te paieti ra; e teoteo ïa, e te ite ore, ua aoaoa noa i te ui e te mârôraa parau, e tupu ai te feii, e te tamaˈi, e te parau faaino, e te manaˈo ino.”—Timoteo 1, 6:3, 4.

13. Eaha te haerea o te rahiraa o te mau Kerisetiano i te senekele matamua?

13 Auaa râ e i te tau o te mau aposetolo, ua tapea te rahiraa o te mau Kerisetiano i to ratou haapao maitai e ua rohi noa ratou i te faaite i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Ua rohi ratou i te haapao i “te otare e te mau vahine ivi i to ratou ra ati,” ma te ore e haamâuˈa i to ratou taime i roto i te mau mârôraa parau faufaa ore. (Iakobo 1:27) Ua ape ratou i “te mau amuimuiraa iino” tae noa ˈtu i roto i te amuiraa Kerisetiano no te paruru i to ratou huru pae varua.—Korinetia 1, 15:33, MN; Timoteo 2, 2:20, 21.

14. Ia ore tatou e haapao maitai, nafea te horoaraa au noa i te manaˈo te tahi i te tahi e faatupu ai i te mau manaˈo iino?

14 Oia atoa, e ere te mau huru tupuraa i faataahia i roto i te paratarapha 11 i te peu matauhia i roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova i teie mahana. E tia râ ia ite tatou e e nehenehe taua mau aimârôraa faufaa ore ra e tupu. Parau mau, e paraparau iho â tatou i nia i te tahi mau aamu Bibilia aore ra e uiui i nia i te tahi mau hiroa o te ao apî tǎpǔhia aitâ i faaitehia mai. E aita e ino ia horoa e ia rave mai i te mau manaˈo no nia i te tahi mau mea ta te taata taitahi e faaoti, mai te faaahuraa, te faaneheneheraa aore ra te faaanaanataeraa e maitihia. Ia faahepo râ tatou i to tatou iho mau manaˈo e ia inoino tatou ia ore vetahi pae e farii i te reira, e nehenehe te amuiraa e amahamaha no te tahi noa mau mea haihai. E nehenehe te hoê parau haihai atâta ore e riro ei parau ino mau.

E haapao maitai anaˈe i tei tuuhia mai ia tatou

15. E nehenehe ‘te mau parau a te mau demoni’ e faaino ia tatou i te pae varua i nia i teihea faito, e eaha te aˈoraa ta te mau Papai e horoa ra?

15 Teie te faaararaa a te aposetolo Paulo: “Te parau papu maira . . . te [v]arua, e ia tae i te mau tau a muri atu e faarue ai te tahi pae i te faaroo nei, i te faarooraa ˈtu i te mau varua haavare, e te parau o te mau demoni ra.” (Timoteo 1, 4:1) Oia, e haamǎtaˈuraa mau te mau manaˈo iino. Te taa ra ia tatou no te aha Paulo i taparu ai i to ˈna hoa here ra o Timoteo: “E Timoteo e, e haapao maitai i tei tuuhia ˈtu ia oe na, e fariu ê oe i te parau rii paieti ore, aore e faufaa ra, e te parau mârôhia ra i haavarehia e e ite. O tei mauhia e te tahi pae ra, e hahi ê roa aˈenei i te [faaroo] nei.”—Timoteo 1, 6:20, 21; MN.

16, 17. Eaha ta te Atua i tuu mai ia tatou ra, e nafea tatou ia paruru i te reira?

16 Nafea tatou e faufaahia ˈi i teie faaararaa î i te here? Ua horoahia na Timoteo te hoê hopoia—te hoê mea faufaa e tia ia haapaohia e ia paruruhia. Eaha ïa tera hopoia? Te faataa ra o Paulo: “E tapea maitai i te hiroa parau [faaora] ta oe i ite ia ˈu nei ra, ma te faaroo e te hinaaro i te Mesia ra ia Iesu. Taua parau maitai i tuuhia ˈtu ia oe ra, e mau maitai iho ïa i te [varua moˈa] e parahi i roto ia tatou nei ra.” (Timoteo 2, 1:13, 14; MN) Oia, ua tuu-atoa-hia ˈtu ia Timoteo ra te mau “parau faaora,” “te parau e au i te paieti ra.” (Timoteo 1, 6:3) Ia au i teie mau parau, ua faaoti te mau Kerisetiano i teie mahana e paruru i to ratou faaroo e te taatoaraa o te parau mau tei tuuhia ˈtu ia ratou ra.

17 No te haapao maitai i tei tuuhia mai, e tia atoa ia pee tatou i te mau peu maitatai i te pae o te haapiiraa Bibilia e ia tamau noa i te pure, a ‘hamani maitai ai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo.’ (Galatia 6:10; Roma 12:11-17) Te aˈo atoa ra Paulo e: “E tapi . . . i te parau-tia, i te paieti, i te faaroo, i te hinaaro, i te faaoromai, e te mǎrû. Rohi hua oe i te rohiraa maitai ra i te faaroo; [a tapea maite] i te ora mure ore, i parauhia ˈi hoi oe na, e ua faˈi hoi i te faˈiraa parau maitai i mua i te aro o te ite e rave rahi ra.” (Timoteo 1, 6:11, 12; MN) Ia au i te mau parau a Paulo e “rohi hua oe i te rohiraa maitai” e “a tapea maite,” mea maramarama maitai e e tia ia tatou ia faaitoito i te patoi i te mau ohiparaa iino i te pae varua e ia faaoti e na reira.

Mea faufaa te ite maite

18. Nafea tatou e faaite ai i te vai-faito-raa Kerisetiano i nia i te mau haamaramaramaraa a teie nei ao?

18 Parau mau e no te rohi i te rohiraa maitai i te faaroo, e titauhia te ite maite. (Maseli 2:11; Philipi 1:9) Ei hiˈoraa, e ere i te mea tano ia manaˈo ino i te mau haamaramaramaraa atoa a teie nei ao. (Philipi 4:5; Iakobo 3:17) E ere o te taatoaraa o te mau manaˈo taata te patoi ra i te Parau a te Atua. Ua parau Iesu e o te feia maˈi te hinaaro e haere e hiˈo i te hoê taote aravihi—te hoê ohipa o te ao. (Luka 5:31) Noa ˈtu e e ere te ravea rapaauraa i te mea aravihi roa i te tau o Iesu, ua ite oia e te vai ra te tahi mau maitai i roto i te tauturu a te hoê taote. Ia vai faito noa ïa te mau Kerisetiano i teie mahana i te pae o te mau haamaramaramaraa a te ao nei, eita râ ratou e farii i te mea ino no to ratou huru pae varua.

19, 20. (a) Nafea te mau matahiapo e ohipa ˈi ma te ite maite ia tauturu ratou i te feia i paraparau ma te maamaa? (b) Eaha te huru o te amuiraa i nia i te feia e onoono ra i te turu i te mau haapiiraa hape?

19 Mea faufaa roa atoa te ite maite no te mau matahiapo ia haere ratou e tauturu i te feia i paraparau ma te maamaa. (Timoteo 2, 2:7) I te tahi mau taime, e nehenehe te mau melo o te amuiraa e tatamaˈi no nia i te mau mea faufaa ore e te mau parau papu ore. No te paruru i te auhoêraa o te amuiraa, e tia i te mau matahiapo ia tatara oioi i taua mau fifi ra. Eiaha atoa ratou e manaˈo ino i to ratou mau taeae e e faariro vave ia ratou ei mau apotata.

20 Ua faataa Paulo nafea e tia ˈi ia ratou ia tauturu. Teie ta ˈna i parau: “E te mau taeae, noa ˈtu e e hape te hoê taata hou oia e ite ai, o outou tei ia outou ra te mau huru maitatai e titauhia i te pae varua, a tamata i te faatitiaifaro i teie taata na roto i te aau mǎrû.” (Galatia 6:1, MN) A faahiti ai oia i te mau Kerisetiano iho â râ e faaruru ra i te mau manaˈo feaa, ua papai Iuda e: “E aroha ˈtu i te tahi pae, ei haapaoraa ê ïa; e e faaora ˈtu hoi i te tahi pae ma te mǎtaˈu, i te haruraa ia ratou no roto i te auahi.” (Iuda 22, 23) Parau mau, ia onoono te hoê taata i te turu i te mau haapiiraa hape i muri aˈe atoa i to ˈna aˈo-noa-raahia, e tia i te mau matahiapo ia rave i te hoê faaotiraa papu no te paruru i te amuiraa.—Timoteo 1, 1:20; Tito 3:10, 11.

E faaî anaˈe i to tatou feruriraa i te mau mea maitatai

21, 22. Eaha te tia ia maiti tatou, e e faaî tatou i to tatou feruriraa i te aha?

21 Te haapae ra te amuiraa Kerisetiano i te mau parau iino o ‘te aamu mai te maˈi aamu ra.’ (Timoteo 2, 2:16, 17; Tito 3:9) E parau mau iho â no te mau parau e faahohoˈa ra i te “paari” haavarevare o teie nei ao, te haaparareraa parau a te mau apotata, aore ra te mau parau feruri ore i roto i te amuiraa. Mea maitai te hoê hiaai maitai e ite i te mau mea apî, tera râ, e nehenehe tatou e û atu i te mau manaˈo iino ia ui maere rahi roa tatou. Ua ite tatou eaha te mau opuaraa a Satani. (Korinetia 2, 2:11) Ua ite tatou e te tutava rahi nei oia i te haafariu ê ia tatou ia haamarirau tatou i roto i ta tatou taviniraa i te Atua.

22 Ei mau tavini maitatai, e turu maite tatou i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. (Timoteo 1, 4:6) Ia faaohipa ïa tatou ma te paari i to tatou taime na roto i te maitiraa i te mau haamaramaramaraa ta tatou e apo mai. Eita ïa tatou e huru ê ohie noa i te mau parau i haapararehia faauruahia e Satani. Oia, e haamanaˈo noa anaˈe i “te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra.” Ia faaî tatou i to tatou feruriraa e to tatou mafatu i taua mau mea ra, ei pihai iho ïa te Atua o te hau ia tatou.—Philipi 4:8, 9.

Eaha ta tatou i haapii mai?

• Nafea te paari o teie nei ao e nehenehe ai e riro ei haamǎtaˈuraa no to tatou huru pae varua?

• E nafea tatou no te paruru ia tatou i te mau parau apotata iino?

• Teihea mau parau te haapaehia i roto i te amuiraa?

• Nafea te vai-faito-raa Kerisetiano e itehia ˈi i nia i te mau haamaramaramaraa rahi roa i teie mahana?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

Mea rahi te mau vea e buka rahi e patoi ra i ta tatou mau faufaa Kerisetiano

[Hohoˈa i te api 10]

E nehenehe te mau Kerisetiano e horoa i te manaˈo te tahi i te tahi ma te ore e faahepo