Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faahotu anaˈe i te faaroo i te parau tohu a te Atua!

E faahotu anaˈe i te faaroo i te parau tohu a te Atua!

E faahotu anaˈe i te faaroo i te parau tohu a te Atua!

“Tei ia tatou atoa te parau a te mau peropheta tia rahi roa ˈtura.”—PETERO 2, 1:19.

1, 2. Eaha te parau tohu matamua roa i papaihia aˈenei, e eaha te hoê o te mau uiraa i hiti mai?

 O IEHOVA te Tumu o te parau tohu matamua roa i papaihia aˈenei. I muri aˈe i to Adamu raua o Eva hararaa, ua na ô te Atua i te ophi e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to [huero], e to ˈna ra [huero]; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:1-7, 14, 15; MN) E mau senekele te mairi hou a taa-maitai-roa-hia ˈi taua parau tohu ra.

2 Te pûpû maira taua parau tohu matamua ra i te hoê tiaturiraa mau no te huitaata hara nei. Ua faataa te mau Papai i muri aˈe i te Diabolo ra o Satani mai te “ophi tahito” ra. (Apokalupo 12:9) O vai râ te Huero tǎpǔhia a te Atua?

Te maimiraa i te Huero

3. Nafea to Abela faahoturaa i te faaroo i te parau tohu matamua?

3 Taa ê atu i to ˈna metua tane, ua faaohipa te taata paieti ra o Abela i te faaroo i te parau tohu matamua. Ua taa maitai ia Abela e e tia ia haamaniihia te toto no te tapoˈi i te hara. No reira, ua turai aˈera te faaroo ia ˈna ia pûpû i te hoê tusia animala o te fariihia e te Atua. (Genese 4:2-4) Te vai noa ra râ te ihotaata o te Huero tǎpǔhia ei parau aro.

4. Eaha ta te Atua i tǎpǔ ia Aberahama, e eaha ta te reira i faaite no nia i te Huero tǎpǔhia?

4 Fatata e 2 000 matahiti i muri aˈe i te tau o Abela, ua tǎpǔ o Iehova i te patereareha Aberahama teie parau tohu: “E haamaitai rahi roa vau ia oe na, e faarahi au i to huaai; mai te fetia o te raˈi ra . . . E maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai.” (Genese 22:17, 18) Na roto i taua mau parau ra, ua taaihia o Aberahama i te tupuraa o te parau tohu matamua. Ia au i te reira, e fa mai te Huero o te haamou i te mau ohipa a Satani, i roto i te ihotatau o Aberahama. (Ioane 1, 3:8) “Aita hoi [Aberahama] i feafeau atu ma te faaroo ore i tei parauhia mai e te Atua ra” e aita atoa te tahi atu mau ite no Iehova hou te Kerisetianoraa tei ‘ore i noaa tei parauhia mai.’ (Roma 4:20, 21; Hebera 11:39) Aita, ua tapea maite ratou i te faaroo i te parau tohu a te Atua.

5. I nia ia vai te tupuraa te tǎpǔ a te Atua no nia i te Huero, e no te aha outou e na reira ˈi i te pahono?

5 Ua faataa te aposetolo Paulo o vai te Huero tǎpǔhia i to ˈna papairaa e: “O Aberahama e tana huaai tei parauhia mai taua maitai ra. Aore oia i na ô e, To mau huaai, mai te mea e, e rave rahi; ei to huaai râ, mai te mea e, hoê roa, oia hoi te Mesia nei.” (Galatia 3:16) Te Huero e maitai ai te mau nunaa atoa, e ere ïa te huaai atoa o Aberahama. Aita te mau tamarii a ta ˈna tamaiti ra o Isemaela e a ta ˈna mau tamaiti a Ketura, i ravehia no te haamaitai i te huitaata nei. E na roto mai te Huero o te haamaitairaa i ta ˈna tamaiti ra o Isaaka e ta ˈna mootua ra o Iakoba. (Genese 21:12; 25:23, 31-34; 27:18-29, 37; 28:14) Ua parau o Iakoba e e auraro “to te mau fenua” ia Silo no te opu o Iuda, tera râ, ua taotiahia te Huero i muri aˈe i nia i te ihotatau o Davida. (Genese 49:10; Samuela 2, 7:12-16) Ua tiai te mau ati Iuda no te senekele matamua i te hoê taata o te haere mai ei Mesia. (Ioane 7:41, 42) E ua tupu te parau tohu a te Atua no nia i te Huero i nia i ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia.

Te fa maira te Mesia!

6. (a) Nafea tatou ia maramarama i te parau tohu o na 70 hebedoma? (b) Anafea e nafea to Iesu ‘faaotiraa i te hara’?

6 Ua papai te peropheta Daniela i te hoê parau tohu faufaa roa no nia i te Mesia. I te matahiti matamua a Dariu no Medai, ua ite oia e ua fatata te vai-ano-raa o Ierusalema e 70 matahiti i te hope. (Ieremia 29:10; Daniela 9:1-4) Te pure ra o Daniela, ua haere maira te melahi o Gaberiela e faaite maira e ‘e hitu ahuru hebedoma i haapaohia ei faaotiraa i te hara.’ E tâpû-ê-hia te Mesia i ropu i te 70raa o te hebedoma. Ua haamata na “hitu ahuru hebedoma matahiti” i te matahiti 455 H.T.T., i to te arii Aretehasaseta no Peresia ‘tuuraa i te parau e patu faahou ia Ierusalema.’ (Daniela 9:20-27; Moffatt; Nehemia 2:1-8) E fa mai ïa te Mesia e 7 hebedoma e e 62 hebedoma i muri aˈe. Ua haamata teie 483 matahiti i te matahiti 455 H.T.T. e ua hope i te matahiti 29 T.T., i reira to Iesu bapetizoraahia e to te Atua faatavairaa ia ˈna ei Mesia. (Luka 3:21, 22) Ua ‘faaoti’ Iesu “i te hara” na roto i te horoaraa i to ˈna ora ei taraehara i te matahiti 33 T.T. (Mareko 10:45) E mau tumu papu anaˈe teie e faahotu ai tatou i te faaroo i te parau tohu a te Atua! *

7. Maoti te mau Papai, a faataa nafea to Iesu faatupuraa i te parau tohu no nia i te Mesia.

7 Maoti te faaroo i te parau tohu a te Atua e taa ˈi ia tatou o vai te Mesia. O na parau tohu e rave rahi no nia i te Mesia i faahitihia i roto i te mau Papai Hebera, mea rahi tei faaau-roa-hia ia Iesu e te feia papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano. Ei hiˈoraa: Ua fanauhia o Iesu e te hoê paretenia i Betelehema. (Isaia 7:14; Mika 5:2; Mataio 1:18-23; Luka 2:4-11) Ua tiihia oia i Aiphiti, e ua haapohehia te mau aiû i muri aˈe i to ˈna fanauraa. (Ieremia 31:15; Hosea 11:1; Mataio 2:13-18) Ua amo o Iesu i ta tatou mau hara. (Isaia 53:4; Mataio 8:16, 17) Mai tei tohuhia, ua haere oia i roto ia Ierusalema na nia i te hoê fanauˈa asini. (Zekaria 9:9; Ioane 12:12-15) Ua tupu te mau parau a te papai salamo i muri aˈe i to Iesu patǐtǐraahia i nia i te raau, i to te mau faehau tufaraa i to ˈna ahu no ratou e to ratou mairi-kelero-raa i to ˈna pereue. (Salamo 22:18; Ioane 19:23, 24) Aita atoa te mau ivi o Iesu i ofatihia e ua patiahia oia, ia au i tei tohuhia. (Salamo 34:20; Zekaria 12:10; Ioane 19:33-37) Te tahi mau hiˈoraa noa teie o te mau parau tohu no nia i te Mesia ta te mau papai Bibilia faauruahia e te Atua i faaau ia Iesu. *

E arue anaˈe i te Arii ra te Mesia!

8. O vai To te mau mahana tahito ra, e nafea te parau tohu i roto i te Daniela 7:9-14 i te tupuraa?

8 I te matahiti matamua a Belesazara, te arii no Babulonia, ua faatae Iehova i te hoê taoto e te tahi mau orama faahiahia mau i ta ˈna peropheta o Daniela. Ua ite na mua te peropheta e maha puaa rarahi. Ua faahohoˈa te melahi a te Atua ia ratou i na ‘maha arii,’ te auraa ra e te faataipe ra ratou i te mau hau o te ao atoa te tahi i muri i te tahi. (Daniela 7:1-8, 17, MN) Ua ite o Daniela i muri iho ia Iehova, “To te mau mahana tahito ra,” e parahi ra ma te hanahana i nia i te hoê terono. Ua faautua ino roa oia i te mau puaa, ua rave oia i to ratou mana e ua haapohe i te maha o te puaa. I muri aˈe, ua horoahia te mana mure ore i “te hoê mai te Tamaiti a te taata ra” no te faatere i “te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa.” (Daniela 7:9-14) E parau tohu faahiahia mau teie no nia i te faateronoraa o “te Tamaiti a te taata,” o Iesu Mesia, i nia i te raˈi i te matahiti 1914!—Mataio 16:13.

9, 10. (a) Eaha ta te mau tuhaa rau o te tii o te taoto i faataa? (b) Nafea outou e faataa ˈi i te tupuraa o te Daniela 2:44?

9 Ua ite o Daniela e “tei” te Atua “te tuu i te mau arii i raro, e tei ia ˈna hoi te haamau i taua mau arii ra.” (Daniela 2:21) Ma te faaroo ia Iehova, te ‘Faaite mai i te mau parau moe,’ ua tatara te peropheta i te auraa o te taoto o te hoê tii rahi a Nebukanesa, te arii no Babulonia. Te faataa ra to ˈna mau tuhaa rau i te tiaraa mai e te hiˈaraa o te mau hau o te ao atoa mai ia Babulonia, Medai Peresia, Heleni, e Roma. Ua faaohipa atoa te Atua ia Daniela no te faataa poto i te mau ohipa e tupu na te ao atoa i to tatou nei tau e i muri aˈe.—Daniela 2:24-30.

10 “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra,” ia au i te parau tohu, “e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” (Daniela 2:44) I te hoperaa “to te Etene anotau” i te matahiti 1914, ua haamau te Atua i te Basileia i nia i te raˈi o te Mesia te Arii. (Luka 21:24; Apokalupo 12:1-5) Maoti te mana o te Atua e tâpûhia ˈi te “ofai” i roto i te “mouˈa” o te mana arii o te ao atoa o te Atua. I Aramagedo, e tairi taua ofai ra i te tii e e faahuˈahuˈa roa. Ei mouˈa o te faatere i “te ao atoa nei,” e vai te Basileia o te Mesia e a muri noa ˈtu.—Daniela 2:35, 45; Apokalupo 16:14, 16. *

11. E faaiteraa te faahuru-ê-raa o Iesu i te aha, e eaha te faahopearaa o taua orama ra i nia ia Petero?

11 A haamanaˈo noa ˈi oia i to ˈna Basileia, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O te tahi pae i teie nei feia e tia mai nei, e ore ïa e ite i te pohe, e ite ai ratou i te Tamaiti a te taata i te taeraa mai i to ˈna ra basileia.” (Mataio 16:28) E ono mahana i muri aˈe, ua aratai o Iesu ia Petero, Iakobo, e ia Ioane i nia i te hoê mouˈa teitei i reira to ˈna faahuru-ê-raahia i mua ia ratou. A tapoˈi ai te hoê ata anaana i te mau aposetolo, ua na ô aˈera te Atua e: “O tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna; a faaroo ia ˈna.” (Mataio 17:1-9; Mareko 9:1-9) Auê ïa faaiteraa i te hanahana o te Basileia o te Mesia e! E ere i te mea maere ia faahiti Petero i taua orama faahiahia ra e ia parau oia e: “Tei ia tatou atoa te parau a te mau peropheta tia rahi roa ˈtura i teie nei.”—Petero 2, 1:16-19. *

12. No te aha teie te taime no te faaite i to tatou faaroo i te parau tohu a te Atua?

12 E au ra e “te parau a te mau peropheta,” e ere noa ïa te mau parau tohu no nia i te Mesia i roto i te mau Papai Hebera, oia atoa râ te parau a Iesu e e haere mai oia “ma te mana e te hanahana rahi.” (Mataio 24:30) Na te faahuru-ê-raa i haapapu i te parau tohu no nia i te haereraa mai hanahana o te Mesia ma te mana i roto i te Basileia. E fatata roa, ia fa mai oia ma te hanahana, e haamouhia te feia aita to ratou e faaroo e e haamaitaihia te feia i faahotu i te faaroo. (Tesalonia 2, 1:6-10) Te haapapu ra te tupuraa o te mau parau tohu Bibilia e teie te “anotau hopea.” (Timoteo 2, 3:1-5, 16, 17; Mataio 24:3-14) Ei Faatupu Rahi i te haavaraa a Iehova, ua ineine noa o Mikaela, oia hoi o Iesu Mesia, i te haamou i teie faanahoraa ino o te mau mea i te “ati rahi.” (Mataio 24:21; Daniela 12:1) No reira, teie mau â te taime no te faaite e e faaroo to tatou i te parau tohu a te Atua.

E tapea maite anaˈe i te faaroo i te parau tohu a te Atua

13. Eaha te nehenehe e tauturu mai ia tapea maite tatou i to tatou here no te Atua e ia oraora noa to tatou faaroo i ta ˈna parau?

13 Papu maitai, ua oaoa roa tatou i to tatou haapii-matamua-raa no nia i te mau tupuraa o te parau tohu a te Atua. Teie râ, ua iti mai anei to tatou faaroo e to tatou here mai reira mai? Ia ore roa ˈtu tatou e riro mai te mau Kerisetiano i Ephesia i ‘faarue i to ratou here matamua.’ (Apokalupo 2:1-4, MN) Noa ˈtu e ehia maororaa to tatou taviniraa ia Iehova, e nehenehe atoa tatou e na reira ia ore tatou e ‘mata i te imi i te basileia o te Atua e ta ˈna parau-tia’ no te haapue i te mau taoˈa i nia i te raˈi. (Mataio 6:19-21, 31-33) Na te haapiiraa Bibilia tuutuu ore, te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e te ohipa pororaa itoito i te Basileia e tauturu mai ia tapea maite tatou i to tatou here no Iehova, no ta ˈna Tamaiti, e to tatou hinaaro i te mau Papai. (Salamo 119:105; Mareko 13:10; Hebera 10:24, 25) E maoti te reira e oraora noa ˈi to tatou faaroo i te parau a te Atua.—Salamo 106:12.

14. Nafea te mau Kerisetiano faatavaihia e haamauruuruhia ˈi no to ratou faaroo i te parau tohu a Iehova?

14 Mai te parau tohu a te Atua i tupu i mutaa ihora, e nehenehe tatou e faahotu i te faaroo i te mea i tohuhia no a muri aˈe. Ei hiˈoraa, e tupuraa mau i teie nei te vairaa mai o te Mesia ma te hanahana i roto i te Basileia, e ua ite te mau Kerisetiano faatavaihia aita i taiva e tae noa ˈtu i te pohe, i te tupuraa o te tǎpǔ i tohuhia: “Te riro ia ˈna te re ra, e faaamu ïa vau ia ˈna i te raau ra o te ora, e tia i rotopu i te paradaiso a te Atua ra.” (Apokalupo 2:7, 10; Tesalonia 1, 4:14-17) E horoa Iesu na teie mau taata i noaa te re, te haamaitairaa taa ê e ‘amu i te raau o te ora’ i roto i “te paradaiso a te Atua” i nia i te raˈi. Ia faatiahia mai ratou e na roto ia Iesu Mesia, e noaa ia ratou te pohe-ore-raa e te tahuti-ore-raa no ǒ mai ia Iehova ra, ‘te Arii hau mure ore, te pohe ore, te itea ore ia hiˈo ra, e te Atua’ hoê. (Timoteo 1, 1:17; Korinetia 1, 15:50-54; Timoteo 2, 1:10) Auê ïa haamauruururaa faahiahia mau no to ratou here mure ore i te Atua e to ratou faaroo aueue ore i ta ˈna parau tohu!

15. I nia ia vai ma i niuhia ˈi te “fenua apî,” e o vai ma to ratou mau hoa?

15 I muri iti noa ˈˈe i to te feia faatavaihia haapao maitai i pohe, faatia-faahou-raahia i roto i “te paradaiso a te Atua” i nia i te raˈi, ua faatiamâhia mai te toea o te Iseraela pae varua i nia i te fenua mai ia ‘Babulonia Rahi’ mai, te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei. (Apokalupo 14:8; Galatia 6:16) Na ratou ïa i haamau i te niu o “te fenua apî.” (Apokalupo 21:1) “E fenua” tei fanauhia mai, e ua haapapuhia te reira i roto i te hoê paradaiso pae varua e ruperupe ra e ati aˈe te fenua i teie mahana. (Isaia 66:8) I reira hoi te mau hoa e rave rahi e au i te mamoe o te Iseraela pae varua e tairuru ai i teie nei, “i te mau mahana hopea ra.”—Isaia 2:2-4; Zekaria 8:23; Ioane 10:16; Apokalupo 7:9.

Te oraraa no a muri aˈe o te huitaata i roto i te parau tohu a te Atua

16. Eaha te tiaturiraa o te feia taiva ore e turu ra i te feia faatavaihia?

16 Eaha te tiaturiraa o te feia taiva ore e turu ra i te feia faatavaihia? Te faahotu atoa ra ratou i te faaroo i te parau tohu a te Atua, e te tiaturi ra ratou e faaea i nia i te fenua paradaiso. (Luka 23:39-43) I reira ratou e inu ai i “te hoê pape ora tahe” faufaa roa e e ora ˈi i ‘te rauere o te mau tumu raau’ i tanuhia na te mau hiti pape. (Apokalupo 22:1, 2) Mai te peu e tera to outou tiaturiraa faahiahia, ia tamau noa ïa outou i te faaite i te hoê here hohonu no Iehova e te faaroo i ta ˈna parau tohu. Ia tia atoa outou i rotopu i te feia e ite i te oaoa otia ore o te ora mure ore i nia i te fenua paradaiso.

17. Eaha ˈtu â te mau haamaitairaa ia ora tatou i nia i te fenua paradaiso?

17 Eita e noaa i te taata tia ore ia faataa roa mai te aha te oraraa i nia i te fenua paradaiso i mua nei, te faaite maira râ te parau tohu a te Atua i te mau haamaitairaa e pue noa i reira no te feia auraro. Ia faatere te Basileia anaˈe o te Atua e ia tupu to ˈna hinaaro i nia i te fenua mai tei te raˈi atoa, aita hoê aˈe taata atâta—aita atoa te mau animala—e ‘hauti e e rave ino.’ (Isaia 11:9; Mataio 6:9, 10) Na te feia haehaa e parahi i te fenua, e “e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” (Salamo 37:11) Eita te taata e pohe faahou i te poia, no te mea “e riro hoi e maa sitona [e rave rahi] tei te fenua [e e hotu rahi te maa] i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.” (Salamo 72:16; MN) E ore te roimata o te oto e tahe faahou. E ore te maˈi, e tae noa ˈtu te pohe. (Isaia 33:24; Apokalupo 21:4) A feruri na—aita e taote, aita e raau, aita e fare maˈi aore ra e fare rapaauraa i te maˈi feruriraa, aita e hunaraa. Auê ïa haamaitairaa faahiahia mau e!

18. (a) Eaha tei haapapuhia ˈtu ia Daniela? (b) Eaha te “kelero” a Daniela?

18 Aita e taata pohe faahou i roto i te mau apoo, inaha e faatiahia mai ratou. Tei te taata parau-tia ra o Ioba taua tiaturiraa ra. (Ioba 14:14, 15) Oia atoa te peropheta Daniela, no te mea ua horoa ˈtu te melahi a Iehova ia ˈna ra teie haapapuraa tamahanahana: “E haere râ oe e tae noa ˈtu i te hopea: e faaearaa hoi to oe, e [tia mai] hoi oe i to oe kelero ia tae i te hopea o te mau mahana ra.” (Daniela 12:13; MN) Ua tavini o Daniela i te Atua ma te haapao maitai e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. I teie nei, te faafaaea ra oia i roto i te pohe, tera râ, e “tia mai” oia i “te tia-faahou-raa o te feia parau-tia ra” i roto i te Faatereraa Mileniuma a te Mesia. (Luka 14:14) Eaha te “kelero” a Daniela? Ia au i te parau tohu a Ezekiela o te tupu i roto i te Paradaiso, e fanaˈo te mau melo atoa o te nunaa o Iehova i te hoê vahi, tae noa ˈtu te fenua i vahi-maitai-hia e i tufahia ma te nahonaho. (Ezekiela 47:13–48:35) No reira, e fanaˈo o Daniela i te hoê vahi i roto i te Paradaiso, e ere noa râ te fenua noa ta ˈna kelero. To ˈna atoa parahiraa i roto i te opuaraa a Iehova.

19. Eaha te titauhia no te ora i roto i te Paradaiso i nia i te fenua?

19 E o outou ïa e ta outou kelero? Ia faahotu outou i te faaroo i te Parau a te Atua, te Bibilia, papu maitai ïa e e hinaaro rahi outou e ora i roto i te Paradaiso i nia i te fenua. Te feruri atoa ra paha outou e to reira outou, e fanaˈo ra i te mau haamaitairaa e rave rahi, e haapao ra i te fenua, e e farii ra ma te oaoa i tei pohe. Inaha, na te taata te Paradaiso. Ua poiete te Atua i na taata matamua no te ora i roto i taua huru vahi ra. (Genese 2:7-9) E te hinaaro ra oia e ia ora te feia auraro e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso. E ohipa anei outou ia au i te mau Papai, ia nehenehe outou e tia ˈtu i rotopu i te mau miria taata o te ora i te pae hopea i nia i te fenua Paradaiso? E nehenehe outou e ô atu i reira ia here mau outou i to tatou Metua i te raˈi, o Iehova, e ia tapea maite outou i te faaroo i te parau tohu a te Atua.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te pene 11 o te buka Prêtons attention à la prophétie de Daniel! e “Soixante-dix semaines” i roto i te buka Étude perspicace des Écritures, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

^ A hiˈo i te buka “Toute Écriture est inspirée de Dieu et utile,” mau api 343-344, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

^ A hiˈo i te pene 4 e te 9 o te buka Prêtons attention à la prophétie de Daniel!

^ A hiˈo i te tumu parau ra “E haapao anaˈe i te parau tohu a te Atua,” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 2000.

Nafea outou ia pahono?

• Eaha te parau tohu matamua, e o vai te Huero tǎpǔhia?

• Eaha vetahi mau parau tohu no nia i te Mesia tei tupu i nia ia Iesu?

• Nafea te Daniela 2:44, 45 e tupu ai?

• Eaha te oraraa no a muri aˈe o te feia auraro, ia au i te parau tohu a te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Te tiaturi ra anei outou e e ora outou i roto i te Paradaiso i nia i te fenua?