Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia anaana noa to outou “tiaturiraa o te faaoraraa”!

Ia anaana noa to outou “tiaturiraa o te faaoraraa”!

Ia anaana noa to outou “tiaturiraa o te faaoraraa”!

“Ma te tiaturiraa o te faaoraraa ei taupoo.”—TESALONIA 1, 5:8, MN.

1. Nafea “te tiaturiraa o te faaoraraa” e tauturu ai ia faaoromai tatou?

 E NEHENEHE te tiaturiraa e e faaorahia oia e tauturu i te hoê taata ia faaoromai tae noa ˈtu i roto i te mau tupuraa ino roa ˈˈe. E nehenehe te hoê taata i nia i te hoê paˈepaˈe, i ora mai i te hoê tomoraa pahi, e faaoromai maoro atu â mai te peu e ua ite oia e te fatata maira te tauturu. Oia atoa no te mau tane e te mau vahine faaroo, ua turu te tiaturiraa i “te ora a Iehova” ia ratou i te mau tau fifi e mau tausani matahiti i te maoro, e aita roa ˈtu ratou i inoino i teie tiaturiraa. (Exodo 14:13; Salamo 3:8; Roma 5:5; 9:33) Ua faaau te aposetolo Paulo i “te tiaturiraa o te faaoraraa” i “te taupoo” o te hoê haana tamaˈi pae varua a te hoê Kerisetiano. (Tesalonia 1, 5:8; Ephesia 6:17) Oia, e paruru to tatou tiaturiraa e e faaora te Atua ia tatou i to tatou puai feruriraa, e tauturu mai ia haapao maitai tatou noa ˈtu te ati, te patoiraa, e te faahemaraa.

2. Nafea “te tiaturiraa o te faaoraraa” e riro ai ei hiroa faufaa o te haamoriraa mau?

2 “Te tiaturiraa i te tau no a muri aˈe, e ere ïa i te hoê hiroa o te ao etene,” te ao e haaati ra i te mau Kerisetiano no te senekele matamua, ta te hoê ïa buka ite rahi (The International Standard Bible Encyclopedia) e parau ra. (Ephesia 2:12; Tesalonia 1, 4:13) Teie râ, e hiroa faufaa roa “te tiaturiraa o te faaoraraa” no te haamoriraa mau. Nafea ïa? Na mua, ua taaihia te faaoraraa Iehova i ta ˈna mau tavini i to ˈna iho iˈoa. Ua pure te papai salamo o Asapha e: “A tauturu mai ia matou, e te Atua e ora ˈi matou nei, no te hanahana o to oe ra iˈoa; e faaora mai ia matou.” (Salamo 79:9; Ezekiela 20:9) Hau atu â, no te faatupu i te hoê taairaa maitai e o ˈna, mea faufaa roa te tiaturiraa i te mau haamaitairaa ta Iehova i tǎpǔ. Teie ta Paulo i papai: “Aore e faaroo ra e ore roa oia e mauruuru: o te [haafatata ˈtu] i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6; MN) Ua faataa atoa Paulo e te tumu matamua i haere mai ai Iesu i te fenua nei, no te faaora ïa i te feia tatarahapa. Ua parau oia e: “E parau mau teie, e te au hoi ia fariihia e te taata atoa, e i haere mai te Mesia ra o Iesu i te ao nei e faaora i te feia hara.” (Timoteo 1, 1:15) E ua faahiti te aposetolo Petero i te faaoraraa ei ‘hopea [aore ra, faahopearaa] o to tatou faaroo.’ (Petero 1, 1:9) Papu maitai, mea tano ia tiaturi i te faaoraraa. Tera râ, eaha mau te faaoraraa? E eaha ta te reira e titau ra?

Eaha te faaoraraa?

3. Ua ite te mau tavini a Iehova i mutaa ihora i teihea faaoraraa?

3 I roto i te mau Papai Hebera, i faataahia na te “faaoraraa” mai te tautururaa aore ra te faatiamâraa mai te faaheporaa aore ra te hoê pohe oioi uˈana. Ei hiˈoraa, a parau ai oia e o Iehova te “ora,” ua na ô Davida e: “Te Atua o tau mato . . . Tau pupuniraa; tau ora, o oe te faaora ia ˈu i te hamani ino. E tiaoro vau ia Iehova, e au ia ˈna ia haamaitaihia, e ora ïa vau i tau mau enemi.” (Samuela 2, 22:2-4) Ua ite Davida e e faaroo Iehova i te mau tiaororaa a Ta ˈna mau tavini haapao maitai no te ani i te tauturu.—Salamo 31:22, 23; 145:19.

4. Ua faahotu te mau tavini a Iehova hou te Kerisetianoraa i teihea tiaturiraa o te hoê oraraa no a muri aˈe?

4 Ua atuatu atoa te mau tavini a Iehova hou te Kerisetianoraa i te tiaturiraa o te hoê oraraa no a muri aˈe. (Ioba 14:13-15; Isaia 25:8; Daniela 12:13) Inaha, mea rahi te mau tǎpǔ o te faaoraraa i roto i te mau Papai Hebera, e mau parau tohu ïa o te hoê faaoraraa rahi aˈe—o te aratai i te ora mure ore. (Isaia 49:6, 8; Ohipa 13:47; Korinetia 2, 6:2) I te tau o Iesu, e rave rahi ati Iuda tei tiaturi i te ora mure ore, aita râ ratou i farii ia Iesu mai te ravea e tupu ai to ratou tiaturiraa. Ua parau o Iesu i te mau raatira haapaoraa i to ˈna ra tau e: “Te imi nei outou i te parau i papaihia ra, no te mea te manaˈo na outou e roaa te ora mure ore i reira: o te faaite ïa ia ˈu o taua mau parau ra.”—Ioane 5:39.

5. I te pae hopea, eaha mau na te faaoraraa?

5 Na roto ia Iesu, ua faaite te Atua i te anairaa auraa atoa o te faaoraraa. Mai te tiamâraa mai ïa i te faatereraa a te hara, i te tapea a te haapaoraa hape, i te ao e faaterehia ra e te Satani, i te mǎtaˈu i te taata, e tae noa ˈtu te mǎtaˈu i te pohe. (Ioane 17:16; Roma 8:2; Kolosa 1:13; Apokalupo 18:2, 4) I te pae hopea, no te mau tavini haapao maitai a te Atua, e ere noa te faaoraraa a te Atua i te faatiamâraa mai i te faaheporaa e te ati, oia atoa râ te neheneheraa e fanaˈo i te ora mure ore. (Ioane 6:40; 17:3) Ua haapii Iesu e te faaoraraa no te hoê “nǎnǎ iti,” o to ratou ïa tia-faahou-raa no te ora i nia i te raˈi e te faatere e te Mesia i roto i te Basileia. (Luka 12:32) Te faaoraraa no te toea o te huitaata nei, o te haamau-faahou-raa ïa i te oraraa e te taairaa tia roa e te Atua, ta Adamu raua o Eva i fanaˈo na i roto i te ô i Edene hou raua a hara ˈi. (Ohipa 3:21; Ephesia 1:10) Te ora mure ore i roto i te mau huru tupuraa paradaiso, tera te opuaraa matamua a te Atua no te huitaata nei. (Genese 1:28; Mareko 10:30) Nafea râ e tupu ai te haamau-faahou-raa i taua mau huru tupuraa ra?

Te niu o te faaoraraa—Te hoo

6, 7. Eaha te tuhaa a Iesu i roto i to tatou faaoraraa?

6 E manuïa te faaoraraa mure ore maoti noa te tusia taraehara a te Mesia. No te aha? Te faataa ra te Bibilia e i to Adamu hararaa, ua ‘hoo’ oia ia ˈna iho e tae noa ˈtu i ta ˈna huaai a muri aˈe, o tatou atoa, i te hara—no reira e hinaarohia ˈi te hoê hoo ia fanaˈo te huitaata nei i te hoê tiaturiraa papu. (Roma 5:14, 15; 7:14) Ua faahohoˈahia te mea ra e e horoa te Atua i te hoê hoo no te huitaata atoa nei e te mau tusia animala i raro aˈe i te Ture a Mose. (Hebera 10:1-10; Ioane 1, 2:2) Na te tusia a Iesu i faahope i taua mau faahohoˈaraa tohu ra. Ua faaara te melahi a Iehova hou te fanauraa o Iesu e: “E faaora hoi oia i to ˈna taata i ta ratou hara.”—Mataio 1:21; Hebera 2:10.

7 Ua fanau-semeio-hia o Iesu e te paretenia ra o Maria, e ei Tamaiti a te Atua, aita oia i naeahia e te pohe a Adamu. Maoti te reira e to ˈna haapao maitai tia roa, ua riro to ˈna ora ei ora faufaa no te hoo mai i te huitaata nei i te hara e te pohe. (Ioane 8:36; Korinetia 1, 15:22) Taa ê atu i te mau taata atoa, aita Iesu i faautuahia i te pohe no te hara. Ua opua oia e haere mai i te fenua nei no te “horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mataio 20:28) I to ˈna na reiraraa, e nehenehe o Iesu, i faatiahia mai e i faateronohia i teie nei, e faaora i te feia atoa e faaî ra i te mau titauraa a te Atua.—Apokalupo 12:10.

Eaha te titauhia ia faaorahia tatou?

8, 9. (a) Nafea to Iesu pahonoraa i te uiraa a te hoê raatira apî taoˈa rahi no nia i te faaoraraa? (b) Nafea to Iesu faaohiparaa i taua aparauraa ra no te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ?

8 I te hoê taime, ua ani te hoê raatira apî ati Iseraela mea rahi ta ˈna taoˈa ia Iesu e: “Eaha te tia ia ˈu ia rave e noaa ˈi te ora mure ore?” (Mareko 10:17, MN) Te faaite ra paha ta ˈna uiraa i te manaˈo o te mau ati Iuda i parare i to ˈna ra tau—oia hoi e titau te Atua i te tahi mau ohipa maitatai e na roto i te raveraa i te reira e noaa ˈi i te hoê taata te faaoraraa a te Atua. Peneiaˈe râ e no roto mai taua huru paieti faatia ture noa ra i te mau manaˈo miimii. Eita taua mau ohipa ra e horoa mai i te hoê tiaturiraa papu o te faaoraraa, no te mea eita e noaa i te hoê taata tia ore i te faaau roa ˈtu i nia i te mau ture a te Atua.

9 Ei pahonoraa i te uiraa a te taata, ua faahaamanaˈo noa Iesu ia ˈna e e tia ia ˈna ia faaroo i te mau faaueraa a te Atua. Ua haapapu oioi aˈera te raatira apî ra ia Iesu e ua haapao oia i te reira mai to ˈna apîraa mai â. Ua aroha aˈera Iesu ia ˈna no ta ˈna pahonoraa. Ua na ô atura Iesu ia ˈna e: “Te toe ra te hoê mea ia oe: a haere a hoo atu i ta oe ra e hope roa ˈˈe, a hopoi atu ai na te taata rii, e e taoˈa ta oe i te ao i reira; a haere mai ai, . . . a pee mai ai ia ˈu.” Ua haere atura râ te taata apî ma te oto, “e taoˈa rahi hoi ta ˈna.” Ua faataa atura Iesu i muri iho i ta ˈna mau pǐpǐ e e haafifi te au-hua-raa i te mau taoˈa a teie nei ao ia noaa te faaoraraa. Ua parau atoa oia e eita e noaa i te hoê taata te faaoraraa maoti ta ˈna iho mau tutavaraa. Ua tamǎrû râ Iesu ia ratou e: “E ore roa ïa e tia i te taata, eita râ e ore i te Atua: e tia hoi te mau mea atoa nei i te Atua.” (Mareko 10:18-27; Luka 18:18-23) Nafea te faaoraraa e tupu ai?

10. Eaha te mau titauraa e tia ia tatou ia faaî ia faaorahia tatou?

10 E ô te faaoraraa a te Atua, eita râ te reira e horoa-noa-hia mai tera. (Roma 6:23) Te vai ra te tahi mau titauraa faufaa e tia i te taata taitahi ia faaî ia au ia ratou taua ô ra. Ua parau Iesu e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te [faaohipa i te] faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” E ua na ô atoa te aposetolo Ioane e: “O tei [faaohipa i te] faaroo i te Tamaiti ra e ora mure ore to ˈna; e o tei ore i faaroo i te Tamaiti ra, e ore oia e ite i te ora.” (Ioane 3:16, 36; MN) Papu maitai, te titau ra te Atua i te taata taitahi e tiaturi ra e fanaˈo i te faaoraraa mure ore, ia faaroo e ia auraro oia. E tia i te taata taitahi ia faaoti e farii i te hoo e e pee i te mau taahiraa avae o Iesu.

11. Nafea te hoê taata tia ore e fariihia ˈi e Iehova?

11 I te mea e mea tia ore tatou, e ere to tatou natura e auraro e eita e noaa ia tatou i te auraro ma te tia roa. No reira Iehova i horoa mai ai i te hoê hoo no te tapoˈi i ta tatou mau hara. Noa ˈtu râ, e tia ia tatou ia tutava noa i te ora ia au i te mau raveraa a te Atua. Mai ta Iesu i parau i te raatira apî taoˈa rahi, e tia ia tatou ia haapao i te mau faaueraa a te Atua. Ia na reira tatou, e farii te Atua ia tatou e e oaoa rahi atoa tatou, no te mea ‘e ere ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha’; mea “haumǎrû” râ. (Ioane 1, 5:3; Maseli 3:1, 8) Tera râ, e ere i te mea ohie ia tapea maite i te tiaturiraa o te faaoraraa.

“Ia mârô maite atu i te faaroo”

12. Nafea te tiaturiraa o te faaoraraa e haapuai ai i te hoê Kerisetiano ia patoi i te mau faahemaraa tia ore i te pae morare?

12 Ua hinaaro te pǐpǐ ra o Iuda e papai i te mau Kerisetiano matamua no nia i “te ora tufaa ore.” No te huru tupuraa ino i te pae morare e parare ra, ua tia ˈtura ia ˈna ia aˈo i to ˈna mau taeae “ia mârô maite atu i te faaroo.” Oia, no te fanaˈo i te faaoraraa, eita e navai ia faaohipa noa i te faaroo, ia ati atu i te faaroo Kerisetiano mau, e ia auraro i te mau taime e mea maitai te mau mea atoa. E tia i to tatou taairaa ia Iehova ia puai maitai no te tauturu ia tatou ia patoi i te mau faahemaraa e te mau ohiparaa tia ore i te pae morare. Tera râ, na roto i te mau ohipa faufau roa ino i te pae taatiraa, te faatura-ore-raa i te mana faatere, te mau amahamaharaa, e te mau feaaraa, ua ino te amuiraa no te senekele matamua i te pae feruriraa e te pae morare. No te tauturu ia ratou ia aro i taua mau peu ra, ua aˈo Iuda i te mau hoa Kerisetiano ia haamanaˈo noa i ta ratou fa: “E au mau here e, i te [paturaa] ia outou iho [i nia] i to outou faaroo moˈa rahi ra, e te pureraa ma te [varua moˈa], tamau maite outou i to outou iho [here] i te Atua, i te tiairaa i te aroha o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e tae noa ˈtu i te ora mure ore ra.” (Iuda 3, 4, 8, 19-21; MN) Ua nehenehe te tiaturiraa i te faaoraraa e haapuai ia ratou i roto i ta ratou aroraa ia vai mâ noa ratou i te pae morare.

13. Nafea tatou e faaite ai e ua raeahia ia tatou te tapao o te aroha mau o te Atua?

13 Te titau ra te Atua ra o Iehova e ia pee te feia ta ˈna e faaora i te hoê haerea maitai i te pae morare. (Korinetia 1, 6:9, 10) Ia pee râ tatou i te mau ture morare a te Atua, e ere ïa te auraa e e haava tatou ia vetahi ê. E ere na tatou e faataa i te oraraa mure ore o to tatou taata-tupu. Na te Atua râ e faataa, mai ta Paulo i parau i to Heleni i Ateno: “No te mea ua haapaohia e ana te mahana e haava mai ai oia i to te ao atoa nei ma te parau-tia, i te taata i haapaohia e ana ra”—o Iesu Mesia. (Ohipa 17:31; Ioane 5:22) Ia ora tatou ma te faaroo i te hoo o Iesu, aita ïa e faufaa ia mǎtaˈu tatou i te hoê mahana haavaraa e tae maira. (Hebera 10:38, 39) Te mea faufaa, oia ïa eiaha roa ˈtu tatou e “farii faufaa ore noa i te aroha mau o te Atua,” to tatou faahauraa e o ˈna maoti te hoo, “a ore atu ai e raea te tapao, MN” na roto i te vaiihoraa e ia hema tatou i te manaˈo e te haerea tano ore. (Korinetia 2, 6:1) Hau atu â, na roto i te tautururaa ia vetahi ê ia noaa te faaoraraa, te faaite ra ïa tatou e ua raea ia tatou te tapao o te aroha o te Atua. Nafea tatou e tauturu ai ia ratou?

Te faaiteraa i te tiaturiraa o te faaoraraa

14, 15. O vai ta Iesu i faaue e faaite i te parau apî maitai o te faaoraraa?

14 Ma te faahiti i te peropheta Ioela, ua papai o Paulo e: “Te taata atoa o te tiaoro i te iˈoa o Iehova ra, e ora ïa, MN.” Ua na ô atoa oia i muri iho e: “Eaha râ te taata nei e tia ˈi ia tiaoro atu ia ˈna, i tei ore i faaroohia e ratou ra? e eaha hoi ratou e tia ˈi ia faaroo ia ˈna, i tei ore ratou i ite ia ˈna? e eaha hoi ratou e ite ai i te faaite ore?” I roto tau irava i muri iho, te haamatara ra Paulo e eita te faaroo e tupu noa mai; eita, “na te ite maori e noaa ˈi” te faaroo, te ite i “te parau [no nia i te Mesia].”—Roma 10:13, 14, 17; MN; Ioela 2:32.

15 Na vai e afai i “te parau no nia i te Mesia” i te mau nunaa ra? Ua horoa Iesu i taua ohipa ra na ta ˈna mau pǐpǐ—o tei haapii aˈena i taua “parau” ra. (Mataio 24:14; 28:19, 20; Ioane 17:20) Ia apiti tatou i roto i te ohipa pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ, te rave noa ra ïa tatou i te ohipa ta te aposetolo Paulo i papai, ma te faahiti i teie taime ia Isaia: “O te nehenehe o te avae o te feia i hopoi mai i te parau oaoa o te hau e, o tei hopoi mai i te evanelia o te maitai ra e!” Noa ˈtu e mea rahi te taata aita e farii ra i te evanelia ta tatou e hopoi ra, mea “nehenehe” noa to tatou avae no Iehova.—Roma 10:15; Isaia 52:7.

16, 17. Eaha te fa e piti tuhaa o te ohipa pororaa?

16 Na roto i te raveraa i teie ohipa faauehia, te tupu ra ïa e piti tuhaa faufaa. A tahi, e tia i te evanelia ia porohia ia faahanahanahia te iˈoa o te Atua e ia ite te feia e hinaaro ra i te faaoraraa ihea ratou e fariu tia ˈtu ai. Ua taa ia Paulo teie tuhaa o te ohipa faauehia. Ua na ô oia e: “O ta te Fatu hoi ïa i poroi mai ia matou nei ra, Ua haapaohia oe e au ei tiarǎmǎ no te Etene, ia riro oe ei ora e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” No reira, ei pǐpǐ na te Mesia, e tia ia tatou taitahi ia apiti i roto i te hopoiraa i te poroi o te faaoraraa i te mau taata ra.—Ohipa 13:47; Isaia 49:6.

17 A piti, te haamau ra te pororaa i te evanelia i te niu no te hoê haavaraa parau-tia a te Atua. No nia i taua haavaraa ra, ua parau Iesu e: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana; e e haaputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa ia ratou mai te tiai mamoe e faataa te mamoe i te puaaniho ra.” Noa ˈtu e e tupu te haavaraa e te faataa-ê-raa ‘ia tae mai te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana,’ te horoa ra te ohipa pororaa na te taata i teie mahana i te ravea no te ite o vai ma te mau taeae pae varua o te Mesia e no te haa i te turu ia ratou no to ratou iho faaoraraa mure ore.—Mataio 25:31-46.

A tapea maite i “te ite papu o te tiaturiraa”

18. Nafea to tatou “tiaturiraa o te faaoraraa” e anaana noa ˈi?

18 To tatou apitiraa itoito i roto i te ohipa pororaa, e ravea atoa ïa ia anaana noa to tatou tiaturiraa. Ua papai Paulo e: “Te hinaaro nei matou ia faaite tamau maite â outou atoa i taua itoito na, ia noaa te [ite papu o te tiaturiraa] e tae noa ˈtu i te hopea ra.” (Hebera 6:11; MN) Ia rave ïa tatou taitahi i “te tiaturiraa o te faaoraraa ei taupoo,” a haamanaˈo ai e “aore hoi tatou i haapaohia e te Atua no te pohe, ia noaa râ te ora i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” (Tesalonia 1, 5:8, 9) Ia haafaufaa atoa tatou i te aˈoraa a Petero: “A tatua na i te tauupu o to outou aau, ia itoito, a tiai hua ˈtu ai i te maitai e hopoihia mai no outou.” (Petero 1, 1:13) Te feia atoa e na reira, e ite ïa ratou i to ratou “tiaturiraa o te faaoraraa” ia tupu roa!

19. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i te tumu parau i mua nei?

19 A tiai noa ˈi tatou, nafea tatou ia hiˈo i te taime e toe ra no teie faanahoraa? Nafea tatou e faaohipa ˈi i taua taime ra ia faaorahia tatou e o vetahi ê? E hiˈopoa tatou i teie nau uiraa i roto i te tumu parau i mua nei.

E nehenehe anei outou e faataa?

• No te aha e tia ˈi ia anaana noa to tatou “tiaturiraa o te faaoraraa”?

• Eaha ˈtu â te faaoraraa?

• Eaha te tia ia tatou ia rave no te fanaˈo i te ô o te faaoraraa?

• Eaha ta tatou ohipa pororaa e faatupu ia au i te opuaraa a te Atua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Te faaoraraa, e ere noa ïa te oraraa ˈtu i te haamouraa