Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E taeae anaˈe outou atoa na”

“E taeae anaˈe outou atoa na”

“E taeae anaˈe outou atoa na”

“Eiaha e titau ia parauhia [outou], ia Rabi; hoê roa hoi a outou orometua, . . . e e taeae anaˈe outou atoa na.”—MATAIO 23:8.

1. Eaha te tumu parau e au ia tatou ia hiˈopoa?

 “O VAI te au aˈe ia ˈna te tura, te hoê mitionare aore ra te hoê rave ohipa i te Betela?” o ta te hoê ïa vahine Kerisetiano no te hoê fenua i Hitia o te râ i ui ma te ino ore i te hoê mitionare i Auteralia. Te hinaaro ra oia e ite o vai te tia ia faatura-hau-aˈe-hia, te hoê mitionare no te tahi fenua ěê mai aore ra te hoê tavini no taua noâ vahi ra e rave ra i te ohipa i te amaa a te Taiete Watch Tower. Ua maere roa te mitionare i taua uiraa ino ore ra e faaite ra i te hoê taˈere o te haafaufaa rahi i te tiaraa. No roto mai râ te uiraa o vai te mea rahi aˈe i te hinaaro e ite eaha te tiaraa o te taata i roto i te nanairaa o te mana.

2. Nafea tatou ia hiˈo i to tatou mau hoa haamoriraa?

2 E ere roa ˈtu teie haapeapearaa i te mea apî. Ua mârô tamau atoa na te mau pǐpǐ a Iesu o vai te mea rahi roa ˈˈe. (Mataio 20:20-24; Mareko 9:33-37; Luka 22:24-27) No roto atoa ratou i te hoê taˈere o te haafaufaa rahi i te tiaraa, oia hoi to te haapaoraa ati Iuda o te senekele matamua. Ma te manaˈo i te hoê totaiete mai tera, ua aˈo Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Eiaha e titau ia parauhia [outou], ia Rabi; hoê roa hoi a outou orometua, o te Mesia; e e taeae anaˈe outou atoa na.” (Mataio 23:8) “E faatupu” te hoê tiaraa faaroo mai te “Rabi,” oia hoi “Orometua,” i te teoteo e te manaˈo e rahi aˈe ia vetahi ê i roto i te taata e noaa te reira ia ratou, e te feii e te manaˈo e iti aˈe i roto i te feia eita; e eita roa ˈtu te huru feruriraa taatoa o te reira e au i te ‘haehaa e vai ra i roto i te Mesia,’” o ta te aivanaa Bibilia ïa o Albert Barnes i tapao. Oia mau, eita te mau Kerisetiano e parau atu i te mau tiaau i roto ia ratou e “e Matahiapo Mea,” a rave ai i te taˈo ra “matahiapo” mai te hoê tiaraa faatietie. (Ioba 32:21, 22) I te tahi aˈe pae, e faatura te mau matahiapo o te ora ia au i te huru tumu o te aˈoraa a Iesu i te tahi atu mau melo o te amuiraa, mai ia Iehova e faatura i te feia haamori taiva ore e ia Iesu Mesia e faatura i te mau pǐpǐ taiva ore.

Te hiˈoraa o Iehova e o Iesu

3. Nafea to Iehova faaturaraa i ta ˈna i poiete ei varua?

3 Noa ˈtu e o Iehova te “Teitei” roa ˈˈe, ua faatura oia i ta ˈna i poiete mai te matamua mai â na roto i te faaôraa ia ratou i roto i ta ˈna mau ohipa. (Salamo 83:18) I to ˈna poieteraa i te taata matamua, ua tuu Iehova i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i roto i te opuaraa ei “rave ohipa aravihi.” (Maseli 8:27-30, MN; Genese 1:26) Ua titau atoa Iehova i ta ˈna mau melahi i te raˈi e horoa i to ratou manaˈo no nia i te ravea e haamou ai i te arii ino ra o Ahaba i To ˈna faaotiraa e na reira.—Te mau arii 1, 22:19-23.

4, 5. Nafea Iehova e faatura ˈi i ta ˈna i poiete ei taata?

4 Te faatere ra Iehova ei Fatu Rahi roa ˈˈe o te ao taatoa. (Deuteronomi 3:24) Aita e faufaa ia ui oia i te manaˈo o te taata. E faahaehaa râ oia ia ˈna iho e paraparau atu e e tâuˈa ˈtu ia ratou. Ua himene te hoê papai salamo e: “O vai tei au i to tatou Atua ia Iehova? o tei teitei e ua parahi i te raˈi teitei. Te tuu haehaa nei râ oia i te hiˈoraa mai i raro i nia i te mau raˈi, e i nia atoa i te fenua. Te faateitei nei oia i tei haehaa ra no raro mai i te repo ra.”—Salamo 113:5-8.

5 Hou oia a haamou ai ia Sodoma e ia Gomora, ua faaroo Iehova i te mau uiraa a Aberahama e ua haamâha oia i to ˈna hiaai i te parau-tia. (Genese 18:23-33) Noa ˈtu e ua ite aˈena Iehova i te faahopearaa o te mau aniraa a Aberahama, ua faaroo noa oia ia Aberahama ma te faaoromai e ua farii i ta ˈna haaferuriraa.

6. Eaha te faahopearaa o to Iehova faaturaraa i to Habakuka faahitiraa i te hoê uiraa?

6 Ua faaroo atoa Iehova ia Habakuka tei ui e: “[Mai te aha] te maoro, e Iehova, o ta ˈu tiaororaa, e aore oe i faaroo mai!” Ua manaˈo anei Iehova e e patoiraa i to ˈna mana teie uiraa? Aita, ua manaˈo oia e mea tano iho â te mau ui-maere-raa a Habakuka, e no reira, ua faaite oia i ta ˈna opuaraa e faatia i to Kaladaio e faatupu i te haavaraa. Ua haapapu atu oia i te peropheta e “e tae mau mai” teie haavaraa i tohuhia. (Habakuka 1:1, 2, 5, 6, 13, 14; 2:2, 3; MN) Na roto i te tâuˈa-maite-raa ˈtu i te haapeapearaa a Habakuka e te pahonoraa ˈtu ia ˈna, ua faatura Iehova i te peropheta. Ei faahopearaa, ua oraora faahou mai nei te peropheta i ahoaho na e ua oaoa mai nei ma te tiaturi roa i te Atua o to ˈna faaoraraa. Te itehia ra te reira i roto i te buka a Habakuka i faauruahia o te haapuai i to tatou tiaturi ia Iehova i teie mahana.—Habakuka 3:18, 19.

7. No te aha e mea faufaa te ohipa ta Petero i rave i te Penetekose 33 T.T.?

7 O Iesu Mesia te tahi atu hiˈoraa maitai o te faaturaraa ia vetahi ê. Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ‘o tei huna ia ˈu i mua i te aro o te taata nei, e huna atoa vau ia ˈna i mua i te aro o tau Metua.’ (Mataio 10:32, 33) I te po râ a haavarehia ˈi oia, ua faarue ta ˈna mau pǐpǐ atoa ia ˈna, e ua huna te aposetolo Petero ia ˈna e toru taime. (Mataio 26:34, 35, 69-75) Ua hiˈo Iesu i mua ˈtu â i te huru rapaeau e ua tapao oia i te mau manaˈo hohonu roa ˈˈe o Petero, i to ˈna tatarahapa hohonu. (Luka 22:61, 62) E 51 noa mahana i muri aˈe, ua faatura te Mesia i te aposetolo tei tatarahapa na roto i te fariiraa e na ˈna e tia no na pǐpǐ 120 i te mahana Penetekose e e faaohipa i te matamua o “te mau taviri o te basileia.” (Mataio 16:19; Ohipa 2:14-40) Ua horoahia te hoê ravea na Petero e ‘faafariu mai e faaitoito i to ˈna mau taeae.’—Luka 22:31-33.

Faaturaraa i te mau melo o te utuafare

8, 9. No te faatura i ta ˈna vahine, nafea te hoê tane e nehenehe ai e pee ia Iehova e ia Iesu?

8 Mea maitai ia pee te mau metua ia Iehova e ia Iesu Mesia ia faaohipa ratou i te mana no ǒ mai i te Atua ra. Ua aˈo Petero e: “Oia atoa hoi outou, e te mau tane, e parahi [i ta outou mau vahine] ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra.” (Petero 1, 3:7) A feruri na e te rave ra outou i te hoê farii porcelaine haviti, papu maitai e parari haere noa aˈe i te farii raau. Eita anei outou e haapao maitai atu â? E nehenehe te hoê tane e na reira na roto i te peeraa ia Iehova, a faaroo ai i te mau manaˈo o ta ˈna vahine ia faaoti oia i te mau tumu parau utuafare. A haamanaˈo na e ua rave Iehova i te taime no te tauaparau e o Aberahama. No to ˈna huru tia ore, eita paha te hoê tane e ite i te taatoaraa o te tumu parau. E ere anei ïa i te haerea paari ia faatura oia i ta ˈna vahine na roto i te tâuˈa-maite-raa ˈtu i to ˈna manaˈo?

9 I te mau fenua mea mau hohonu maitai te mana o te tane, e tia i te hoê tane ia haamanaˈo e mea titauhia paha i ta ˈna vahine ia faaruru i te hoê fifi rahi no te faaite i to ˈna mau manaˈo hohonu roa ˈˈe. A pee i te huru taairaa o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ, ei tuhaa o te pǔpǔ o ta ˈna vahine faaipoipo no a muri aˈe, a tia noa ˈi oia i te fenua nei. Ua here oia ia ratou, a haapao maitai ai i to ratou mau otia i te pae tino e varua hou ratou a faahiti ai i to ratou mau hinaaro. (Mareko 6:31; Ioane 16:12, 13; Ephesia 5:28-30) Hau atu â, a rave i te taime no te hiˈopoa eaha ta ta outou vahine e rave ra no outou e to outou utuafare, e a faaite i to outou mauruuru na roto i te parau e te ohipa. Ua mauruuru, ua haapopou e ua haamaitai Iehova e Iesu atoa i te feia i au ia ratou te reira. (Te mau arii 1, 3:10-14; Ioba 42:12-15; Mareko 12:41-44; Ioane 12:3-8) I muri aˈe i to ta ˈna tane riroraa mai ei Ite no Iehova, ua parau te hoê vahine Kerisetiano no Hitia o te râ e: “I matau na ta ˈu tane i te haere na mua ˈˈe ia ˈu e toru aore ra e maha taahiraa avae a vaiiho ai e na ˈu e amo i te mau mea atoa. I teie nei, e amo oia i te mau pute e e faaite mai oia i te mauruuru no te mau mea ta ˈu e rave ra i te fare!” E tauturu rahi atoa te hoê parau haamauruuru haavare ore ia ite ta outou vahine i to ˈna faufaa.—Maseli 31:28.

10, 11. Eaha ta te mau metua e nehenehe e haapii mai na roto i te hiˈoraa maitai o Iehova i to ˈna ohiparaa e te nunaa Iseraela orure hau?

10 Ia haapao outou i ta outou mau tamarii, ia hinaarohia iho â râ te aˈoraa, e tia i te mau metua ia pee i te hiˈoraa o te Atua. “Ua [faaara noa] hoi Iehova ia Iseraela, e ia Iuda” e fariu mai i to ratou mau haerea ino, ua “[faaetaeta noa râ ratou i to ratou aˈî].” (Te mau arii 2, 17:13-15; MN) “Ua haapaia” atoa te mau ati Iseraela “ia ˈna, e ua haavare ia ˈna i to ratou arero.” Mea rahi te mau metua o te manaˈo paha e te na reira ra ta ratou mau tamarii i te tahi mau taime. Ua “faaooo” te mau ati Iseraela “i te Atua” e ua aa ˈtu ia ˈna, a haamauiui atu ai ia ˈna. O Iehova râ, “no te î i te aroha, ua faaore aˈera i ta ratou hara, e aore aˈera i rave pohe roa ia ratou.”—Salamo 78:36-41.

11 Ua taparuparu atoa Iehova i te mau ati Iseraela e: “E tena na, e faatiatia na tatou i te parau . . . ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona.” (Isaia 1:18) Noa ˈtu e aita Iehova i hape, ua titau oia i te nunaa orure hau e haere mai e faatitiaifaro i te mau mea. E hiˈoraa maitai mau teie e tia i te mau metua ia pee ia haapao ratou i ta ratou mau tamarii! Ia titau te huru tupuraa i te reira, a faatura ˈtu ia ratou na roto i te faarooraa ˈtu i ta ratou faatiaraa i te tumu parau, e a haaferuri atu ia ratou no nia i te tumu e tia ˈi ia ratou ia taui.

12. (a) No te aha e tia ˈi ia ape tatou i te faatura rahi aˈe i to tatou mau tamarii ia Iehova? (b) Eaha te titauhia no te faatura i to tatou mau tamarii ia aˈo tatou ia ratou?

12 Parau mau, i te tahi mau taime, e hinaaro te mau tamarii i te mau aˈoraa teimaha. Eiaha te mau metua ia riro mai ia Eli, tei ‘tamau i te faatura rahi aˈe i to ˈna mau tamarii ia Iehova.’ (Samuela 1, 2:29) Teie râ, e hinaaro te feia apî e ite i te tumu î i te here o te faatitiaifaroraa. E tia ia ratou ia ite e te here mau ra to ratou mau metua ia ratou. Te aˈo ra Paulo i te mau metua tane e: “Eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari [i roto i] te aˈo [e te mau faaararaa a Iehova].” (Ephesia 6:4; MN) I roto i te faaohiparaa i te mana ei metua, te haamatarahia ra i ǒ nei te hinaaro ia faatura te metua tane i te mau tamarii na roto i te oreraa e faariri ia ratou no to ˈna huru etaeta roa. Oia, no te haafaufaa i te tura o te mau tamarii, e titauhia i te mau metua te taime e te tutavaraa, e hoona râ te mau haapaeraa atoa i te mau faahopearaa o te na reiraraa.

13. Eaha te manaˈo o te Bibilia no nia i te ruhiruhia i roto i te hoê utuafare?

13 Te faaturaraa i te mau melo o te utuafare, e hau atu ïa i te faaturaraa i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii. “Ia ruhiruhia outou, a faaroo i ta outou mau tamarii,” o ta te hoê ïa parau paari Tapone e parau ra. Te manaˈo o taua parau paari ra, oia hoi eiaha te mau metua ruhiruhia e faaohipa hua i to ratou mana ei metua e e tia ia ratou ia tâuˈa ˈtu i te mea ta ta ratou mau tamarii tei paari mai e parau ra. E au i te mau Papai ia faatura te mau metua i ta ratou mau tamarii na roto i te horoaraa ˈtu i te hoê tariˈa faaroo, eiaha râ te mau tamarii ia pee i te hoê haerea faatura ore i nia i te mau melo paari aˈe o te utuafare. “Eiaha e vahavaha i to metua vahine, ia ruhiruhia ra,” o ta te Maseli 23:22 ïa e parau ra. Ua faaau atu te arii Solomona ia ˈna iho i teie maseli e ua faatura i to ˈna metua vahine i to ˈna haereraa ˈtu ia ˈna ra e ani i te hoê mea. Ua rave Solomona e ia tuuhia te hoê terono i te pae atau o to ˈna iho e ua faaroo i ta to ˈna metua vahine ruhiruhia, o Bate-seba, e hinaaro ra e parau atu ia ˈna.—Te mau arii 1, 2:19, 20.

14. Nafea tatou e nehenehe ai e faatura i te mau melo ruhiruhia o te amuiraa?

14 I roto i to tatou utuafare pae varua aano atu â, e tano maitai ia “na mua” tatou i te faatura i te mau melo ruhiruhia o te amuiraa. (Roma 12:10, MN) Eita paha ta ratou e nehenehe faahou e rave mai ta ratou i rave na na mua ˈˈe, e te inoino ra paha ratou no te reira. (Koheleta 12:1-7) I te hoê mahana, ua faaite te hoê Ite ruhiruhia faatavaihia o tei tarava noa i nia i te roˈi i te fare maˈi, i to ˈna inoino: “Te hinaaro nei au e pohe oioi noa e nehenehe atu ai e haamata faahou i te ohipa.” E nehenehe to tatou mauruuru e to tatou faatura e tauturu i teie feia ruhiruhia. Ua faauehia to Iseraela: “E tia oe i nia i mua i te aro o te upoo teatea, e faatura oe i te taata tahito.” (Levitiko 19:32) A faaite i te haapao maitai na roto i te raveraa e ia ite te feia ruhiruhia e mea hinaarohia e te mauruuruhia ra ratou. E nehenehe te parau ra ‘e tia i nia’ e au i te parahiraa i raro a faaroo atu ai ia faatia ratou i ta ratou i rave tau matahiti aˈenei. E faatura te reira i te ruhiruhia e e taoˈahia to tatou iho oraraa pae varua.

‘I te faaturaraa ˈtu, ia na mua outou’

15. Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave no te faatura i te mau melo o te amuiraa?

15 E maitaihia te mau melo o te amuiraa ia horoa te mau matahiapo i te hiˈoraa maitai no ratou. (Petero 1, 5:2, 3) Noa ˈtu e ua tomo ta ratou tabula ohipa, e rave te mau matahiapo haapao maitai i te taime no te haafatata ˈtu i te feia apî, te mau upoo utuafare, te mau metua vahine otahi, te mau metua vahine e te mau ruhiruhia, te farerei ra anei teie mau taata i te fifi aore ra aita. E faaroo atu te mau matahiapo i te mea ta te mau melo o te amuiraa e hinaaro ra e parau e e haapopou atu no tei noaa ia ratou i te rave. Te pee ra te hoê matahiapo ite i te hiˈo o te haapopou i te hoê taeae aore ra te hoê tuahine, ia Iehova, mea au hoi na ˈna ta ˈna i poiete i te fenua nei.

16. No te aha e tia ˈi ia hiˈo tatou i te mau matahiapo oia atoa vetahi ê i roto i te amuiraa ei feia e au ia ratou te faatura?

16 Na roto i te peeraa ia Iehova, te horoa ra te mau matahiapo i te hiˈoraa maitai i te faaohiparaa i te aˈoraa a Paulo: “Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae ra; i te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi, [ia na mua outou].” (Roma 12:10; MN) Mea fifi aˈe paha no te mau matahiapo e faaea ra i te mau fenua e haafaufaa rahi te taata i te tiaraa. Ei hiˈoraa, i te hoê fenua i Hitia o te râ, e piti taˈo no te parau e “taeae,” e tiaraa te hoê e te tahi, mea au noa ïa. Tae roa mai aita i maoro aˈenei, e parau atu te mau melo o te amuiraa i te mau matahiapo e te feia paari aˈe ma te rave i te taˈo tiaraa, a rave ai i te taˈo au noa no vetahi ê. Ua faaitoitohia râ ratou e rave i te taˈo au noa i te mau taime atoa no te mea, mai ta Iesu i parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ, “e taeae anaˈe outou atoa na.” (Mataio 23:8) Noa ˈtu e e ere i te mea taa ê mai teie i te tahi atu mau fenua, e tia ia tatou paatoa ia ara i te hinaaro o te taata e faataa ê i te mau pǔpǔ totiale.—Iakobo 2:4.

17. (a) No te aha e tia ˈi ia riro te mau matahiapo ei feia mea ohie ia haafatata ˈtu? (b) Nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e pee ia Iehova ia haapao atu ratou i te mau melo o te amuiraa?

17 Parau mau, ua faaitoito mai Paulo e “[tataipiti] i te faatura ˈtu” i te tahi mau matahiapo e au te reira ia ratou, e mau taeae noâ râ hoi ratou. (Timoteo 1, 5:17; MN) Mai te peu e e nehenehe ia tatou ‘e haafatata noa ˈtu i te terono o te aroha mau ra’ o te Arii o te Ao taatoa, eita anei e nehenehe ia tatou e haafatata ˈtu i te mau matahiapo o te titauhia ia pee ia Iehova? (Hebera 4:16; Ephesia 5:1) E nehenehe te mau tiaau e faito e mea ohie anei ratou ia haafatatahia ˈtu na roto i te hiˈoraa mea pinepine anei vetahi ê i te haere mai ia ratou ra e imi i te aˈoraa aore ra e horoa i te manaˈo. A haapii mai na roto i te huru e faaô ai Iehova ia vetahi ê i roto i ta ˈna mau opuaraa. E faatura oia ia vetahi ê na roto i te opereraa i te mau hopoia. Noa ˈtu e e au ra e eita e nehenehe e faaohipa i te mau manaˈo e horoahia ra e te tahi atu Ite, e tia i te mau matahiapo ia haafaufaa i te haapeapearaa e faaitehia ra. A haamanaˈo na nafea to Iehova haapaoraa ˈtu i te mau uiraa hohonu a Aberahama e te mau piiraa ahoaho a Habakuka.

18. Nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e pee ia Iehova ia faatitiaifaro ratou i te feia e hinaaro ra i te tauturu?

18 E hinaaro mau â te tahi mau hoa Kerisetiano i te faatitiaifaroraa. (Galatia 6:1) Teie râ, mea faufaa ratou na Iehova, e au ia ratou te faatura. “Ia faatura mai te taata e aˈo maira ia ˈu, e anaanatae iho â vau i te haafatata ˈtu ia ˈna,” o ta te hoê ïa Ite i parau. E huru maitai to te taata ia aˈohia ratou ma te faatura ˈtu. E titauhia paha te taime roa ˈtu â, mea ohie aˈe râ i te hoê taata tei hapa ia farii i te aˈoraa i hinaarohia ia faaroohia ratou. A haamanaˈo na nafea to Iehova haaferuriraa i to Iseraela ehia rahiraa taime no to ˈna aau aroha ia ratou. (Paraleipomeno 2, 36:15; Tito 3:2) Ia horoahia te aˈoraa ma te rave i te parahiraa o te tahi e ma te aroha atoa ˈtu, e putapû te aau o te feia e hinaaro ra i te tauturu.—Maseli 17:17; Philipi 2:2, 3; Petero 1, 3:8.

19. Nafea tatou ia hiˈo i te feia e ore e tiaturi mai te mau Kerisetiano?

19 E au atoa to tatou faaiteraa i te faatura i te feia e riro mai paha ei taeae pae varua no tatou a muri aˈe. Mea taere paha taua feia ra i te farii i ta tatou poroi i teie nei, mea titauhia râ ia faaoromai tatou ia ratou e ia farii i to ratou tura ei taata. “Aita roa” Iehova “i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) Eiaha anei tatou e pee i te manaˈo o Iehova? Ia feruri tatou i te mau taata atoa, e nehenehe tatou e ineine noa i te poro mai te peu e e tamata noa tatou i te faahoa. Parau mau, e ape iho â ïa tatou i te huru faahoaraa o te faatupu i te mea atâta i te pae varua. (Korinetia 1, 15:33) Teie râ, e faaite tatou i te “hamani maitai,” ma te ore e vahavaha i te taata o te ore e tiaturi mai ia tatou.—Ohipa 27:3.

20. E tia i te hiˈoraa o Iehova e o Iesu Mesia ia turai ia tatou ia aha?

20 Oia, e hiˈo Iehova e Iesu Mesia ia tatou taitahi ei taata e au ia faaturahia. Ia haamanaˈo noa tatou nafea raua e ohipa ˈi e ia na mua atoa tatou i te faatura ˈtu te tahi i te tahi. E ia haamanaˈo noa tatou i te mau parau a to tatou Fatu o Iesu Mesia: “E taeae anaˈe outou atoa na.”—Mataio 23:8.

Nafea outou ia pahono?

• Nafea outou ia hiˈo i te mau hoa haamoriraa?

• Nafea te hiˈoraa o Iehova e o Iesu e turai ai ia outou ia faatura ia vetahi ê?

• Nafea te mau tane e te mau metua e nehenehe ai e faatura ia vetahi ê?

• Ia hiˈo te mau matahiapo i te mau hoa Kerisetiano ei taeae no ratou, e turai te reira ia ratou ia nafea i te ohipa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

A faatura i ta outou vahine ma te mau parau haamauruuru

[Hohoˈa i te api 18]

A faatura i ta outou mau tamarii na roto i te faarooraa ˈtu ia ratou

[Hohoˈa i te api 18]

A faatura i te mau melo o te amuiraa