Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faaoraraa i nia i te motu o Robinson Crusoé

Faaoraraa i nia i te motu o Robinson Crusoé

Faaoraraa i nia i te motu o Robinson Crusoé

ROBINSON CRUSOÉ, o te hoê ïa o na motu e toru i roto i te Moana Patitifa o te mau motu parauhia Juan Fernández, fatata e 640 kilometera i te atea i te pae miti o Tireni. * Te iˈoa o teie motu e 93 kilometera tuea, no te hoê ïa buka aamu tuiroo no te senekele 18 o Robinson Crusoé, papaihia e te papai buka Beretane o Daniel Dufoe. E au ra ua niuhia teie aamu i nia i te mau mea i tupu i nia ia Alexander Selkirk, no Ekosia, tei faaea i nia i te motu o oia anaˈe fatata e maha matahiti i te maoro.

Te na ô ra te hoê tuhaa o te hoê tapao iri i nia i te motu e: “I teie vahi, i tera mahana e tera mahana e maha matahiti i te maoro, ua imi noa te ihitai Ekosia ra o Alexander Selkirk ma te haapeapea i te poti faaora i nia i te iriatai o te faaora mai ia ˈna i to ˈna ra moemoe.” I te pae hopea, ua faaorahia o Selkirk e ua hopoihia i to ˈna fenua aiˈa, i te hoê ao aita oia e mauruuru faahou ra i teie nei e ua faaea oia o oia anaˈe i roto i to ˈna paradaiso. Te parauhia ra e ua na ô oia e: “E ta ˈu motu here e! Ahiri au i ore roa ˈtu e faarue ia oe!”

A mairi ai te tau, ua faaohipahia ˈtura te motu ei vahi aihuaraau tapearaa, faaeahia e te tahi pae tei rave i te “hara faaroo” i nia i te Ekalesia Katolika. Auê ïa tauiraa rahi e ia faaauhia i te motu paradaiso ta Selkirk i matau na! Te fanaˈo nei râ te feia e noho ra i nia i te motu i teie mahana i te hoê hau aita e itehia ra i te mau vahi e rave rahi o te ao nei. E faaohie te huru oraraa mǎrû, e au iho â i te taˈere o te mau motu e rave rahi, i te haamataraa i te mau aparauraa fatata e te mau taata atoa.

I te tiaraa mau, e 500 taata e faaea i Robinson Crusoé, i te pae rahi râ o te matahiti, e 400 noa taata e faaea noa iho â i nia i te motu. I te hoê pae, no te mea ïa e e faaea te tahi mau metua vahine e ta ratou mau tamarii i nia i te fenua rahi o Tireni no te tau haapiiraa, e e hoˈi ratou i nia i te motu i te tau faaearaa haapiiraa noa no te fanaˈo i te toea o te utuafare.

Noa ˈtu te nehenehe e au i te ô tiare o te mau aua i Robinson Crusoé, te ite ra te tahi feia no te motu i te ereraa i te pae varua e te imi ra ratou i te mau pahonoraa. Ua ite te tahi atu mai te huru ra e te hinaaro ra ratou ia faaorahia ratou i te pae varua.

Te hoê faaoraraa pae varua

Ua haamata teie faaoraraa pae varua i te area 1979. Ua haere te hoê vahine tei haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova i Santiago, i Tireni, i nia i te motu e ua haamata oia i te haapii ia vetahi ê i ta ˈna i haapii. Ia maoro rii, ua haere atu te hoê matahiapo i nia i te motu no te tahi ohipa rapaeau e ua maere roa oia i te iteraa i te hoê pǔpǔ iti feia haapii Bibilia e haere ra i mua i te pae varua ma te tauturuhia e taua vahine ra. I taua tau ra, ua hoˈi faahou te matahiapo i nia i te motu e toru avaˈe i muri aˈe, ua ineine teie vahine haapii Bibilia e e piti vahine ta ˈna i haapii no te bapetizoraa, no reira, ua tiaau te matahiapo i to ratou bapetizoraa. I muri aˈe, ua faaipoipo hoê o teie mau Kerisetiano i bapetizo-apî-hia e ua tamau raua ta ˈna tane i te imi i te tahi atu â feia e hinaaro ra i te faaoraraa pae varua. Ua aratai ta ˈna tane i te paturaa o te Piha riirii a te Basileia o te faaohipa-noa-hia râ e te pǔpǔ iti i nia i te motu. Ia maoro rii, no te tahi mau tumu i te pae faanavairaa faufaa, ua faarue raua i Robinson Crusoé e ua haere i roto i te hoê amuiraa no Tireni no ropu, i reira to raua tamauraa i te tavini ia Iehova ma te itoito.

Ua tupu mǎrû noa te pǔpǔ iti i nia i te motu a faaorahia ˈi te tahi atu i te haapaoraa hape. Teie râ, i te mea e e tia i te mau tamarii haapii ia haere i nia i te fenua rahi no ta ratou haapiiraa teitei, ua topa roa mai te pǔpǔ i te piti tuahine bapetizohia e te hoê potii apî. E rahi mai te pǔpǔ i te tau faaearaa haapiiraa ia hoˈi mai te tahi mau metua vahine i nia i te motu. E faaoraora faahou te reira i na Kerisetiano moemoe e toru e faaea noa i ǒ i te matahiti taatoa. Ei faahopearaa o te ohipa itoito a teie mau tuahine, mea matau-maitai-hia te mau Ite no Iehova i Robinson Crusoé. Parau mau, ua tia mai te tahi feia no te motu e patoi i ta ratou ohipa e ua tamata i te haamǎtaˈu ia vetahi eiaha ratou ia farii i te poroi a te Basileia. Te tamau noa ra râ te mau huero o te parau mau Bibilia i tanuhia i roto i te mau mafatu rotahi i te tupu.

Te haapuairaa i tei faaorahia

Hoê taime i roto i te matahiti, e haere te hoê tiaau ratere i nia i te motu. Mai te aha te huru te haereraa e hiˈo maa Ite i nia i te hoê motu atea? Te faataa ra te hoê tiaau haaati i to ˈna tere matamua i Robinson Crusoé:

“Ua au mau teie tere. Ua haamata te reira i te hora 7 i te poipoi i to mâua faarueraa i Valparaiso e tere atu i te tauraa manureva Cerrillos i Santiago. Ua paiuma mâua i nia i te hoê manureva uta taata nainai e hitu parahiraa. I muri aˈe i te hoê tere e 2 hora e e 45 minuti, ua ite matou i te atea ê i te hoê tupuai mouˈa e puta mai ra i nia ˈˈe i te mau ata. A fatata ˈtu ai matou, ua itehia maira te motu—te hoê pǎpǎ mato rahi mau i ropu i te moana. E au ra e te painu ra oia i nia i te pape aano, mai te hoê pahi i moe i nia i te miti.

“I muri aˈe i te tauraa, ua hopoi te hoê poti ia matou i te oire rii ra. I tera e tera vahi, e faura mai te mau pǎpǎ mato mai roto mai i te miti ei motu iti o te riro ei vahi faafaaearaa no te mau loutre no Juan Fernández. E animala paruruhia te mau loutre no te mea ua topa roa ino to ratou numera. Ua marere taue aˈera te hoê mea na pihai iho i te poti e ua moe faahou atura i roto i te miti. E marara tera, e au to ˈna mau taranihi tifenefene i te mau pererau. E au ra e ua au roa oia i te ouˈa mai i rapae i te pape e haru i te mau manumanu. Teie râ, i te tahi mau taime, e haru-atoa-hia te haru; e nehenehe to ˈna ouˈaraa mai i rapae e huti i te ara-maite-raa o te tahi atu mau animala haru o te ineine i te horomii ia ˈna a tau ai oia i raro.

“I te pae hopea, ua tapae matou i te oire rii o San Juan Bautista (Ioane Bapetizo Peata). Mea huru rahi atoa te taata no te motu e tia ra i nia i te uahu, e tiai ra anei i ta ratou mau ratere aore ra e hiˈo noa ra o vai te tae mai i teie taime. Ua horuhoru roa mâua i te nehenehe o ta mâua e mataitai ra—te mouˈa rahi e te oeoe parauhia El Yunque (te vahi tupairaa), mai te huru ra e ua tapoˈihia e te hoê tapoˈi matie, i muri mai, te hoê raˈi ninamu maramarama e mau pueraa ata uouo na te hiti.

“Ua itea oioi mai ia mâua te hoê pǔpǔ o to mâua mau tuahine Kerisetiano e ta ratou mau tamarii e tiai maira ia mâua i nia i te uahu. E tau faaearaa haapiiraa tera, no reira e rahi aˈe ai te pǔpǔ i te mau taime au. Ia oti te aroha-mahanahana-raa te tahi i te tahi, ua hopoihia mâua i te hoê fare au mau ta mâua e nehenehe e faariro ei nohoraa no mâua e ia hoê hebedoma.

“E hebedoma taa ê tera, e te ite ra mâua e e mairi oioi roa te reira. Mea titauhia ia faaohipa maitai mâua i to mâua taime. I taua mahana ra, i to mâua iho â paiaraa i te tamaa i te avatea, ua haere mâua e hiˈo i te hoê vahine haapii Bibilia o te fatata roa ra i te riro ei tuahine pae varua no tatou e ei melo no te paradaiso pae varua a te Atua. E mata oaoa roa to ˈna, te taiâ rii ra râ oia. Te fatata roa maira hoi ta ˈna fa i tiai-maoro-hia o te bapetizoraa. Ua hiˈopoa mâua i te tahi mau mea faufaa e o oia ia nehenehe oia e faatiahia e riro ei taata poro i te parau apî maitai. I te mahana i muri mai, ua apiti oia i roto i te ohipa pororaa no te taime matamua. I te toru o te mahana, ua haamata mâua i te hiˈopoa i te mau titauraa no te bapetizoraa e o oia. Hou te hebedoma a hope ai, ua bapetizohia oia.

“Ua turu-maitai-hia te mau putuputuraa i faaterehia i taua hebedoma ra, e te hoê faito rahi roa ˈˈe 14 feia i tae mai. I te mau mahana atoa, te vai ra te mau faanahoraa no te taviniraa i tera e tera fare, te mau hoˈi-faahou-raa e farerei, te mau haapiiraa Bibilia, e te mau tere a te tiai mamoe. E faaitoitoraa mau teie no te mau tuahine tei rave i ta ratou ohipa o ratou anaˈe i te roaraa o te matahiti!”

Mea fifi aˈe no te mau tane o te motu ia farii i te parau mau, peneiaˈe no ta ratou ohipa rapaeau teimaha. Te ohipa e ite-rahi-hia, o te haruraa ïa i te mau oura miti, o te titau hoi i te taime rahi. E ohipa atoa te mau manaˈo ino i nia i te haerea ino o te rahiraa. Teie râ, te tiaturihia ra e e hau atu â to te motu, te tane e te vahine atoa, o te farii mai a muri aˈe.

Tae roa mai i teie nei, hoê ahuru taata tei faaorahia i nia i te motu na roto i te iteraa mai i te parau mau e te mau opuaraa a te Atua ra o Iehova. Ua faarue te tahi pae i te motu no te tahi mau tumu rau. Ua faaea mai anei ratou aore ra aita, ua riro râ to ratou faaoraraa ei mea faufaa aˈe i te faaoraraa o Alexander Selkirk. Te fanaˈo ra ratou i te hoê paradaiso pae varua i te vahi atoa ta ratou e faaea ra. Te fanaˈo ra te mau tuahine e faaea noa râ i nia i te motu e ta ratou mau tamarii, i te mau aua e au i te ô, e hau atu â râ i te reira, te vai ra to ratou tiaturiraa e ora i te tau e riro mai ai te fenua taatoa ei paradaiso mau na roto i te mau auraa atoa o te taˈo.

Te haere ra te ohipa faaoraraa i mua

I te pae teotarafia, te ora ra teie pǔpǔ Ite no Iehova no Robinson Crusoé i te atea ê roa i te toea o to ratou mau taeae e tuahine pae varua. Aita râ ratou e manaˈo ra e ua faaruehia ratou, mai ia Selkirk no Ekosia. Maoti te mau papai teotaratia e rave rahi e tae tamau mai, te mau ripene video o te mau tairururaa e haponohia na ratou mai te amaa a te Taiete Watch Tower no Tireni e toru taime i te matahiti, e te tere tamatahiti o te tiaau haaati, e fatata noa ratou i te faanahonahoraa a Iehova. No reira ratou e tamau ai i te riro ei melo itoito o te “mau taeae atoa i te ao nei.”—Petero 1, 5:9.

[Nota i raro i te api]

^ O Más a Tierra te iˈoa mau o te motu.

[Hohoˈa fenua/Hohoˈa i te api 9]

(Hiˈo i te papai)

TIRENI

Santiago

MOTU O ROBINSON CRUSOÉ

San Juan Bautista

El Yunque

MOANA PATITIFA

MOTU O SANTA CLARA

[Hohoˈa]

A fatata roa mai ai te motu, e itehia te hoê pǎpǎ mato rahi mau i ropu i te moana

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa fenua o Tireni: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.

[Hohoˈa i te mau api 8, 9]

Te mouˈa rahi e te oeoe parauhia El Yunque (Te vahi tupairaa)

[Hohoˈa i te api 9]

Te oire rii o San Juan Bautista (Ioane Bapetizo Peata)

[Hohoˈa i te api 9]

E riro te mau motu iti ei vahi faafaaearaa no te mau “loutre” e te mau “otarie”

[Hohoˈa i te api 10]

Ua tere mâua na nia i te hoê manureva nainai mai Santiago i Tireni mai

[Hohoˈa i te api 10]

Te pae miti matomato o te motu o Robinson Crusoé

[Hohoˈa i te api 10]

Te Piha riirii a te Basileia i nia i te motu