Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

E farii anei te mau Ite no Iehova i te mau raau hamanihia i te tuhaa o te toto?

Te pahonoraa matamua, oia hoi eita te mau Ite no Iehova e farii i te toto. Te tiaturi nei tatou e eita te ture a te Atua no nia i te toto e nehenehe e faaapîhia no te faatano atu i te mau manaˈo tauiui noa. Teie râ, e hiti mai te mau tumu parau apî no te mea e nehenehe te toto e faataa-ê-hia na roto i te mau tuhaa rahi e te mau tuhaa nainai aˈe o taua mau tuhaa rahi ra. Ia faaoti oia e farii anei oia i te reira, e tia i te hoê Kerisetiano ia hiˈo i mua ˈtu â i te mau vahi maitai e te mau mea atâta o te rapaauraa. E tia ia ˈna ia haapeapea eaha ta te Bibilia e parau ra e eaha te faahopearaa o te reira i nia i to ˈna taairaa e te Atua Mana hope.

Mea ohie roa te mau tumu parau rahi. Ei tautururaa ia ite no te aha, e hiˈo anaˈe i te tahi huru tupuraa Bibilia, i te pae tuatapaparaa e rapaauraa.

Ua parau te Atua ra o Iehova i to tatou tupuna o Noa e e tia ia hiˈohia te toto mai te hoê mea taa ê. (Genese 9:3, 4) I muri aˈe, ua faaite â te ture a te Atua na Iseraela i te moˈaraa o te toto: “E to te fetii o Iseraela, e to te feia atoa e purutia noa . . . ia amu i te toto ra, e tano maite tau mata i te reira taata i tei amu i te toto ra.” Ia patoi oia i te ture a te Atua, e nehenehe te hoê ati Iseraela e haaviivii ia vetahi ê; no reira te Atua i parau faahou ai e: “E tâpû ê atu vau ia ˈna i to ˈna ra nunaa.” (Levitiko 17:10) I muri aˈe, i te hoê apooraa i Ierusalema, ua faaoti te mau aposetolo e te mau matahiapo e e tia ia tatou ia ‘[haapae] i te toto.’ Te na reiraraa, hoê â ïa faufaaraa e te haapaeraa i te peu taatiraa tia ore e te haamoriraa idolo.—Ohipa 15:28, 29; MN.

Eaha te auraa e “haapae” i taua tau ra? Aita te mau Kerisetiano i amu i te toto, mea apî anei aore ra mea putua, aita atoa ratou i amu i te iˈo o te hoê animala aita i faatahehia te toto i rapae. Na reira atoa te maa i anoihia i te toto, mai te saucisse tatoto. E ofatiraa i te ture a te Atua te amuraa i te toto ia au i teie mau ravea atoa.—Samuela 1, 14:32, 33.

Eita te rahiraa o te taata i te tau tahito e haapeapea i te amuraa i te toto, mai ta tatou e nehenehe e ite mai i roto i te mau papai a Tertullien (senekele 2 e te 3 T.T.). Ei pahonoraa i te mau pariraa haavare e i amu na te mau Kerisetiano i te toto, ua faahiti Tertullien i te mau opu taata o tei haamau na i te mau parau faaau na roto i te inuraa i te toto. Ua tapao atoa oia e “ia tupu te hoê hautiraa i nia i te tahua hautiraa, e haru [te vetahi] i te toto apî o te taata rave hara ma te hiaai rahi . . . ei ravea rapaauraa i to ratou hopii.”

No te mau Kerisetiano, mea hape teie mau peu (noa ˈtu e e rave te tahi pae no Roma i te reira no te faaora i te maˈi): “Eita nei matou e rave i te toto animala i roto i ta matou amuraa maa matau noa,” ta Tertullien ïa i papai. Ua faaohipa to Roma i te maa e toto to roto ei tamataraa i te taiva ore o te mau Kerisetiano mau. Ua na ô â Tertullien e: “I teie nei, te ui atu nei au ia outou, eaha tera, e tiaturi outou e e fariu ê [te mau Kerisetiano] i te toto animala ma te faufau, e manaˈo ïa outou e e hiaai ratou i te toto taata?”

I teie mahana, mea iti te taata e manaˈo e te vai ra te taairaa e te mau ture a te Atua Mana hope ia parau te hoê taote e farii i te toto. E hinaaro mau â te mau Ite no Iehova e vai ora noa, mea titauhia râ ia faaroo tatou i te ture a Iehova no nia i te toto. Eaha ïa te auraa i te pae ravea rapaauraa matauhia?

I te matauraahia i te faaohipa i te mau pâmuraa toto i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua itea mai i te mau Ite no Iehova e aita e tuati ra e te ture a te Atua—e te reira noâ ta tatou e tiaturi ra. Ia maoro râ, ua taui te rapaauraa. I teie mahana, e ere te rahiraa o te mau pâmuraa toto i te pâmuraa toto taatoa, e pâmuraa râ i te hoê o te mau tuhaa rahi: (1) te mau toropuru ura; (2) te mau toropuru tea; (3) te mau taoˈa tahi haaputua toto; (4) te pape toto (terumu), te tuhaa e tahe. Ia au i te huru o te hoê taata maˈi, e horoa paha te mau taote i te mau toropuru ura, te mau toropuru tea, te mau taoˈa tahi haaputua toto, aore ra te pape toto. Maoti te pâmuraa i teie mau tuhaa rahi, e nehenehe te hoê noa faito toto e vahihia na roto i te feia maˈi rahi aˈe. Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e e ofati te fariiraa i te toto taatoa aore ra i te hoê o teie mau tuhaa rahi e maha, i te ture a te Atua. Ma te faahiahia, ua paruru te haapaoraa i teie tiaraa niuhia i nia i te Bibilia ia ratou i te mau mea atâta e rave rahi, e tae noa ˈtu i te mau maˈi mai te hépatite e te SIDA e nehenehe e noaa mai na roto i te toto.

Teie râ, i te mea e e nehenehe e haa i nia i te toto hau atu â i te faito o te mau tuhaa rahi noa, e hiti mai te mau uiraa no nia i te mau tuhaa nainai aˈe o te mau tuhaa rahi o te toto. Nafea teie mau tuhaa nainai aˈe e faaohipahia ˈi, e eaha ta te hoê Kerisetiano e tia ia hiˈopoa ia rave oia i te faaotiraa i te reira paeau?

Mea taa ê roa te toto. Tae noa ˈtu te pape toto—e 90 % hoi pape to roto—ehia rahiraa oromona to roto, e te miti ora ore, te enzyme, te maa, oia atoa te mau minéral e te tihota. Te vai atoa ra te poroteina mai te albumine, te mau taoˈa haaputua, e te mau taoˈa o te aro i te maˈi, i roto i te pape toto. E faataa ê e e faaohipa te feia anohaa i te mau poroteina e rave rahi o te pape toto. Ei hiˈoraa, ua horoahia te taoˈa haaputua VIII na te feia eita to ratou toto e putua, e tahe haere noa râ. Aore ra ia roohia te hoê taata i te tahi maˈi, e patia paha te mau taote i te gammaglobuline, no roto mai i te pape toto o te hoê taata tei faatupu aˈena i te paruru. E faaohipahia te tahi atu â mau poroteina o te pape toto no te rapaau, te faaite ra râ te hiˈoraa i faahitihia i nia nei nafea e haahia ˈi i nia i te hoê tuhaa rahi o te toto (te pape toto) ia roaa mai te mau tuhaa nainai aˈe. *

Mai te pape toto o te horoa mai i te mau tuhaa nainai aˈe, e nehenehe atoa e haa i nia i te tahi atu mau tuhaa rahi (te toropuru ura, te toropuru tea, te taoˈa tahi haaputua toto) no te faataa ê i te mau tuhaa nainai aˈe. Ei hiˈoraa, e horoa mai te mau toropuru tea i te interféron e te interleukine, e ravehia no te rapaau i te tahi mau maˈi tirotiro haapê e mau mariri ai taata. E nehenehe e haa i nia i te mau taoˈa tahi haaputua e ia noaa mai te hoê mea o te rapaau i te mau pepe. E te hamani-atoa-hia ra te tahi atu â mau raau o te faaohipa (i te omuaraa noa ˈˈe) i te mau mea no roto i te mau tuhaa o te toto. E ere teie mau rapaauraa i te pâmuraa o taua mau tuhaa rahi ra; e pinepine i te faaohipahia te mau tuhaa o te reira. E tia anei i te mau Kerisetiano ia farii i teie mau tuhaa ei rapaauraa? Eiaha na matou e parau atu. Aita te Bibilia e horoa ra i te mau mea rii atoa, no reira e tia i te hoê Kerisetiano ia rave i ta ˈna iho faaotiraa haapao maitai i mua i te Atua.

E patoi te vetahi i te mau mea atoa no roto mai i te toto (tae noa ˈtu i te mau tuhaa nainai aˈe i ravehia no te horoa i te puai parururaa taime poto). Mea na reira ïa te taaraa ia ratou te faaueraa a te Atua e ‘haapae i te toto.’ E feruri ratou e i titau na ta ˈna ture i to Iseraela ia “faatahe” i te toto o te hoê mea ora “i raro i te repo.” (Deuteronomi 12:22-24) No te aha e mea tano te reira? Inaha, no te faaineine i te gammaglobuline, te mau mea haaputua no roto i te toto, e te vai ra ˈtu â, e titauhia ia haapue i te toto e ia haa i nia i te reira. No reira te tahi mau Kerisetiano e patoi ai i teie mau raau, mai ia ratou e patoi i te pâmuraa i te toto taatoa aore ra i to ˈna mau tuhaa rahi e maha. E tia ia faaturahia to ratou tiaraa haavare ore e au i to ratou manaˈo haava.

E taa ê te faaotiraa a te tahi atu mau Kerisetiano. E patoi atoa ratou i te mau pâmuraa i te toto taatoa, te toropuru ura, te toropuru tea, te taoˈa haaputua toto aore ra i te pape toto. E farii râ paha ratou ia rapaau te hoê taote ia ratou i te hoê tuhaa nainai aˈe no roto mai i te mau tuhaa rahi. I ǒ nei atoa, te vai ra te mau taa-ê-raa. E farii paha te hoê Kerisetiano i te hoê patia gammaglobuline, e farii râ paha oia aore ra eita i te hoê patia e tuhaa o te toropuru ura aore ra o te toropuru tea to roto. Hau atu â râ, eaha te aratai i te tahi mau Kerisetiano ia faaoti e e nehenehe ta ratou e farii i te mau tuhaa nainai aˈe o te toto?

Ua tapao te “Mau uiraa a te feia taio” o Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiunu 1990 (Farani), e e haere te mau poroteina (te mau tuhaa) o te pape toto mai te toto o te hoê vahine hapu i roto atu i te tereraa toto taa ê o te feto. E horoa ˈtu ïa te hoê metua vahine i te mau immunoglobuline na to ˈna aiû, mea maitai roa hoi no to ˈna parururaa ia ˈna iho. Taa ê atu i te reira, ia hope te tau oraraa o te mau toropuru ura o te feto, e haahia i nia i te tuhaa taˈitaˈi oxygène. E riro mai te tahi o te reira ei bilirubine, o te haere atu na roto i te pufenua o te mama e o te faaruehia e te mau ino o to ˈna tino. E faaoti paha te tahi mau Kerisetiano e i te mea e e haere te mau tuhaa o te toto i roto i te tahi atu taata i roto i teie tupuraa natura, e nehenehe ratou e farii i te hoê tuhaa o te toto no roto mai i te pape toto aore ra te mau toropuru.

Te mea e e nehenehe te mau manaˈo e te mau faaotiraa ia au i te manaˈo haava e tauiui, o te auraa anei ïa e aita e faahopearaa to teie ohipa? Eita. E ohipa peapea teie. Mea ohie roa râ. Te faaite ra teie tumu parau e e patoi te mau Ite no Iehova i te mau pâmuraa i te toto taatoa e i to ˈna mau tuhaa rahi. Te faaue ra te Bibilia i te mau Kerisetiano ia “[haapae] i te maa i afaihia i te idolo ra, e te toto, e te mea uumi-noa-hia ra, e eiaha hoi e faaturi.” (Ohipa 15:29; MN) Taa ê atu i te reira, no nia i te mau tuhaa nainai aˈe o te mau tuhaa rahi atoa, e tia i te Kerisetiano taitahi ia faaoti no ˈna iho ia au i to ˈna manaˈo haava, i muri aˈe i to ˈna feruriruri-maite-raa i roto i te pure.

E ineine noa te mau taata e rave rahi i te farii i te mau rapaauraa atoa e au ra e e haamaitai oioi noa, noa ˈtu e ua ite-maitai-hia e mea atâta te hoê rapaauraa, mai te raau hamanihia i te toto. E faaitoito te Kerisetiano aau rotahi i te pee i te hoê huru hiˈoraa aano aˈe, faito maitai aˈe o te haafaufaa hau atu i te mau tuhaa pae tino noa. E mauruuru te mau Ite no Iehova i te mau tutavaraa no te horoa i te rapaauraa maitai roa, e e faito maitai ratou i te mea atâta e te vahi maitai o te mau rapaauraa atoa. Teie râ, no nia i te mau raau hamanihia i te tuhaa o te toto, e haafaufaa maite ratou i ta te Atua e parau ra e i to ratou iho taairaa e to tatou Tumu o te ora.—Salamo 36:9.

E haamaitairaa mau no te hoê Kerisetiano ia tiaturi oia mai te papai salamo tei na ô e: “E mahana hoi e te paruru te Atua ra o Iehova; e horoa mai Iehova i te maitai e te hanahana: e aore roa a ˈna maitai e tapea i te feia haerea piˈo ore ra. E Iehova . . . , e ao to te taata i tiaturi ia oe ra.”—Salamo 84:11, 12.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te “Mau uiraa a te feia taio” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Setepa 1978 (Farani), e te 1 no Atopa 1994. Ua hamani te mau taiete rahi hamaniraa raau i te mau raau anoi e ere no roto mai i te toto e o te nehenehe e horoahia ei monoraa i te tahi mau tuhaa nainai aˈe o te toto i ravehia na i mutaa iho.

[Tumu parau tarenihia i te api 30]

MAU UIRAA E AU IA UI ATU I TE TAOTE

To mua anaˈe outou i te tâpûraa aore ra i te hoê rapaauraa e titauhia paha te raau hamanihia i te toto, a ui atu e:

Ua ite anei te pûpû rapaau taatoa e, ei Ite no Iehova, ua faaue au eiaha roa ˈtu ei pamûraa toto (toto taatoa, toropuru ura, toropuru tea, taoˈa tahi haaputua toto, aore pape toto) e horoahia mai na ˈu noa ˈtu eaha te huru tupuraa?

Mai te peu e ua hamanihia paha te raau e opuahia e horoa, i te pape toto, te toropuru ura aore ra tea, aore ra i te taoˈa tahi haaputua, a ui atu e:

Ua hamanihia anei te raau i te hoê o te mau tuhaa rahi e maha o te toto? Mai te peu e e, e nehenehe anei ta oe e faataa mai mea nafea i te hamaniraahia?

Ehia rahiraa o teie raau no roto mai i te toto e horoahia mai paha na ˈu, e nafea e ravehia ˈi?

Mai te peu e e faatia to ˈu manaˈo haava ia farii au i teie tuhaa, eaha te mau vahi atâta i te pae rapaauraa e vai ra?

Mai te peu e e turai to ˈu manaˈo haava ia ˈu eiaha e farii i teie tuhaa, eaha ˈtu ai te rapaauraa e nehenehe e faaohipahia?

Ia oti ia ˈu i te feruri hohonu atu â i teie tumu parau, afea vau e nehenehe ai e faaite atu eaha ta ˈu faaotiraa?