Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha e faaruru ai i te hinaaro e haamaitai roa ino?

No te aha e faaruru ai i te hinaaro e haamaitai roa ino?

No te aha e faaruru ai i te hinaaro e haamaitai roa ino?

E tutava noa anei outou i te haamaitai roa i ta outou e rave ra? Papu maitai, ia na reira outou, e nehenehe outou e te feia e haaati ra ia outou e faufaa-rahi-hia. I te tahi aˈe pae, ua haapao rahi roa te vetahi i te mau mea e ua riro mai ei feia e hinaaro e haamaitai roa ino. Eaha ïa te auraa?

INAHA, hoê auraa o te parau ra “te hinaaro e haamaitai roa ino,” o “te hoê ïa huru feruriraa o te faariro i te mau mea atoa, taa ê atu i te mea maitai roa ino, ei mea au ore ia fariihia.” Ua farerei iho â paha outou i te taata o tera to ratou huru feruriraa. Ua ite outou e e faatupu ta ratou titau-hua-raa ia vetahi ê i te fifi e rave rahi, i te hoê huru tupuraa mauruuru ore e te toaruaru. E farii te rahiraa o te feia feruriraa faito noa e mea au ore te hinaaro e haamaitai roa ino, oia hoi te titau-hua-raa tano ore i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. O te hoê mea tera e tia ia faaruruhia. Te hoê râ hoi fifi, mai te peu ïa e o to tatou iho manaˈo aore ra huru tera, mea fifi paha ia faˈi i taua hinaaro ra e haamaitai roa ino, no reira, e riro te faarururaa i te reira ei tautooraa.

E hopoia rahi ta Nelson e mea rahi te mau fifi e tia ia ˈna ia faatitiaifaro. E hiˈopoa tamau oia i te mau numera, e ua riro te faahoturaa ei fa matamua. E pinepine te hinaaro e haamaitai roa ino i te hiˈohia mai te hoê mea e titauhia no te manuïaraa i roto i te ohipa imiraa o te faatitiaua. Noa ˈtu e mea au na te tahi pae te aravihi o Nelson, e faatupu to ˈna hinaaro e haamaitai roa ino i te mau fifi pae tino i nia ia ˈna, mai te mauiui upoo e te ahoaho. Hoê â anei to outou huru e to Nelson?

Te fifi-atoa-hia ra te feia apî i te hinaaro e haamaitai roa ino. I to ˈna tamariiraa ra, mea au roa na Rita, no Rio de Janeiro, e haere i te haapiiraa. Ua tamata oia eiaha e titau i te mea teitei, e hepohepo roa râ oia ia ore e noaa ia ˈna te nota rahi roa ˈˈe. Te na ô ra o Rita e: “Mai te tamariiraa mai â, ua faaau noa vau ia ˈu iho ia vetahi ê, e taime rahi roa hoi to ratou, area o vau ra, e ahoaho noa e e horohoro noa vau ia rave au i te ohipa. Aita vau i manaˈo aˈenei e e taime to ˈu no te faafaaea no te mea te vai noa ra te mau ohipa e tia ia ravehia.”

I to ˈna nainairaa ra, e taˈi roa o Maria no te inoino ia ore oia e nehenehe e peni maitai i te hohoˈa mai ia vetahi ê. Hau atu â, ia imi oia i te haamaitai roa ino i te aravihi o ta ˈna faataˈiraa upaupa, e pinepine oia i te ahoaho roa e te haapeapea maoti i te oaoa i ta ˈna hautiraa aore ra ta ˈna himeneraa. Ua faˈi te tahi atu â tamahine no Beresilia, o Tânia, o tei tamata i te vai paari e te ape i te faatitiauaraa, e te tuu noa râ oia i te tapao teitei roa no ˈna iho, i te fare haapiiraa e i te fare atoa. Te manaˈo ra oia e e ere anaˈe ta ˈna ohipa i te mea maitai roa ino, eita te taata e au rahi mai ia ˈna. Hau atu â, i te tahi taime, e titau rahi roa Tânia ia vetahi ê, e e inoino e e peapea roa oia.

Mea faufaa iho â te aravihi, te itoito, e te iteraa i te mauruuru ia ˈna iho, e nehenehe râ te mau manaˈo hohonu ino, mai te mǎtaˈu i te manuïa ore, e tupu mai ia haamauhia te mau fa raea ore. E haamau paha te mau metua aore ra vetahi ê i te hoê tapao maitai roa ino i te pae haapiiraa aore ra ohipa tuaro ta te mau tamarii e manaˈo e mea fifi roa ia raeahia. Ei hiˈoraa, e tiairaa rahi roa ta te metua vahine o Ricardo ia ˈna, te hinaaro ra oia ia riro mai oia ei taote, ia hauti i te piana, e ia parau e rave rahi reo. Te ite ra anei outou e e faatupu teie titau-hua-raa i te mau fifi e te inoino?

No te aha e ape ai i te hinaaro e haamaitai roa ino?

Te titauhia ra te ohipa maitai roa o te tuati i te mau tapao tia roa e te faahiahia roa. No reira e tia ˈi i te taata ia faatitiaua i roto i ta ratou ohipa. Te tahi atu â mea e turai i te rahiraa ia rohi hua noa ˈtu â, o te mǎtaˈu ïa ia ere i ta ratou ravea imiraa. E riro mai te tahi mau rave ohipa mai te maona o te rave i te haapaeraa rahi roa ia noaa ia ˈna te hoê tapao apî teitei aˈe. E ia farerei oia i te faatitiauaraa taehae, e manaˈo paha ïa oia e e tia ia ˈna ia faaetaeta ˈtu â ia ˈna iho, peneiaˈe a rave ai i te mau raau hamanihia no te haamaitai atu â e—o ta ˈna ïa tiairaa—no te manuïa. Taa ê atu i te tapiraa maitai i te mea faahiahia, e faatupu te hinaaro e haamaitai roa ino i te “itoito maoti te mǎtaˈu i te manuïa ore” aore ra te “manaˈo e riro ei numera hoê” i roto i te taata.—The Feeling Good Handbook.

Parau mau, te vai ra o te manaˈo e e nehenehe noa e haamaitai atu â i ta ratou e rave ra i te pae o te mau ohipa aravihi aore ra o te ohipa tuaro. Teie râ, ia au i te taote o Robert S. Eliot, “te hinaaro e haamaitai roa ino, e tiairaa ïa o te ore roa ˈtu e au i te mea mau.” Te na ô râ oia e: “E manaˈo faahapa e parururaa ia ˈna iho, e mǎtaˈu i te haama to roto i te reira.” No reira, e parau mau â teie ta te arii paari ra o Solomona: “Ua hiˈo ihora vau i te mau mea i ravehia, e te mau ohipa tia ra; ua feii-atoa-hia hoi te reira e te taata tupu nei. E mea faufaa ore atoa te reira e te amu i te mataˈi.”—Koheleta 4:4.

Eaha ta outou e nehenehe e rave mai te peu e te reira rii to outou huru, te hinaaroraa e haamaitai roa ino? E parau mau anei e a rahi noa ˈtu to outou rohiraa, e rahi noa ˈtu to outou inoino? Te hinaaro ra anei outou ia iti aˈe ta outou titauraa e to outou hepohepo? Eaha te auraa e riro ei mea tia roa? Aita anei outou e hinaaro ra e faaohipa i ta outou mau ravea atoa ma te ape râ i te hinaaro e haamaitai roa ino? Mai te peu e e nehenehe te mau taata tia ore e faaohipa i to ratou mau aravihi no ǒ mai i te Atua ra e ia itea mai te mau mea no te maitai o vetahi ê, a feruri na i te mea ta te huitaata e nehenehe e rave i roto i te mau huru tupuraa tia roa e ma te arataihia e te Atua!

[Hohoˈa i te api 4]

E titau paha te mau metua e vetahi ê i te mea maitai roa ino eita hoi e noaa i te feia apî ia rave