Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te oraraa tia roa—E ere noa i te moemoeâ!

Te oraraa tia roa—E ere noa i te moemoeâ!

Te oraraa tia roa—E ere noa i te moemoeâ!

Te hoê ao tia roa—eaha te auraa ia outou? A feruri na i te hoê totaiete taata aita e ohipa ino, e rave-hua-raa i te raau taero, e oˈe, e veve e e parau-tia ore. E fanaˈo te taatoaraa i te ea pae feruriraa e pae tino maitai roa. Aita e oto aore ra e oaoa ore, ua faaore-atoa-hia hoi te pohe. Mea tia anei ia hinaaro i teie ao?

UA ITE te rahiraa o te taata i te mau haereraa i mua a te ihi e a te ihi anohaa, aita râ ratou e tiaturi ra e e hopoi mai te maramarama e te aravihi o te taata i te hoê ao tia roa i reira te mau taata atoa e ora ˈi ma te hau e te oaoa. I te tahi aˈe pae, mea papu maitai e te huru o te taata, te hinaaroraa ïa e haamaitai i te mau mea e e faatitiaifaro i te mea hape. Parau mau, eita te hoê noa moemoeâ tupu ore e tauturu i te feia nohoraa ore e te veve, eita atoa e haamâha i te feia huma e te feia maˈi e hinaaro rahi ra i te tamǎrûraa i to ratou mauiui. Eita râ te hoê ao tia roa e tae mai maoti te aravihi o te taata. Noa ˈtu râ te ati e te hepohepo e vai nei, e tumu papu ta tatou e tiaturi ai e te fatata roa maira te hoê ao ta outou e nehenehe e parau e mea tia roa.

Ia feruri outou i te hoê oraraa tia roa, e haamanaˈo paha outou i te oraraa o Iesu Mesia. E ere o Iesu anaˈe te taata tia roa i ora aˈenei i te fenua nei. Ua fanaˈo na Adamu e o Eva, i poietehia ia au i te huru o te Atua, i te oraraa tia roa i roto i te hoê paradaiso. Ua erehia râ raua i teie huru maitai roa no to raua orureraa i te hau i to raua Metua i te raˈi. (Genese 3:1-6) Ua tuu râ te Atua Poiete i te hinaaro e ora e a muri noa ˈtu i roto i te taata. Te haapapu ra te Koheleta 3:11 [MN] i te reira: “Ua faanehenehe oia i te mau mea atoa i te tau mau ra, e ua tuu oia [i te tau otia ore] i roto i to ratou aau; aita râ e taata i ite i te ohipa a te Atua mai te matamua mai e tae noa ˈtu i te hopea.”

A aratai ai te huru tia ore e te hara i te huitaata i te oraraa “faufaa ore” e “te tapea ra o te pohe,” a tapao na i te mau parau tamahanahana a te aposetolo Paulo: “Te hinaaro rahi o te mau mea hamanihia nei ma te faaoao, te tiai nei ïa i te faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua. (Ua faarirohia hoi te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa, e ere râ i te mea hinaaro, na ˈna râ na tei faariro ei mea faufaa ore noa ma te tiai,) e faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” (Roma 8:19-21) Te haapapu ra te Bibilia e ua rave-maitai-hia te mau faanahoraa a te Atua no te faahoˈi mai i te oraraa taata tia roa na roto ia Iesu Mesia.—Ioane 3:16; 17:3.

Hau atu i teie tiaturiraa faahiahia no a muri aˈe, e ravea ta tatou paatoa no te haere i mua i te pae varua, a faaite ai i to tatou tupuraa i te maitai i teie â.

A tamata i te riro ei mea faito noa

To Iesu Mesia manaˈo i te parau o te tia-roa-raa, e mea faufaa roa ïa, no reira oia i parau ai i te taata e rave rahi e: “Ia maitai roa hoi outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra.” (Mataio 5:48) Te tiai mau ra anei Iesu ia riro tatou ei mea tia roa i roto i teie faanahonahoraa ino? Aita. E tia iho â ïa ia tatou ia tutava i te faahotu i te mau huru maitatai mai te horoa rahi, te maitai, e te here i to tatou taata-tupu, noa ˈtu e e pinepine tatou i te ore e manuïa i te rave i te mea tano. Ua papai hoi hoê o te mau aposetolo a Iesu e: “Ia faˈi râ tatou i ta tatou hara, e parau mau ta te Atua e te tia i te faaoreraa mai i ta tatou hara, e te tamâraa ia tatou i te mau parau-tia ore atoa. Ia parau tatou e, aore a tatou e hara i rave, ua faariro tatou ia ˈna ei haavare, e aore ta ˈna parau i roto ia tatou nei.”—Ioane 1, 1:9, 10.

Noa ˈtu râ, e nehenehe tatou e haamaitai i te huru e hiˈo e e haapao ai tatou ia tatou iho e ia vetahi ê, a ape ai i te mau titau-hua-raa. O vai te nehenehe e ite mai i te hoê faataaraa nafea e noaa ˈi te hoê huru taata faito noa e te mǎrû, maitai aˈe i tei itehia i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia? E tauturu mai te faahoturaa i te mau huru maitatai mai te oaoa e te huru faito noa i roto i to tatou mau taairaa e o vetahi ê i te ohipa, e to tatou hoa faaipoipo, e to tatou mau metua aore ra mau tamarii. Ua faaitoito mai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano e: “E oaoa i te Fatu, eiaha e faaea, e parau faahou atu â vau, E oaoâ outou. Ia itea to outou mǎrû e te taata atoa ra.”—Philipi 4:4, 5.

Te mau haamaitairaa ia riro ei mea faito noa

Ia riro outou ei mea faito noa i roto i ta outou mau tiairaa e ia ore outou e hinaaro e haamaitai roa ino, o te haapeapea rahi hoi e te faatoaruaru hoi ia outou iho, e maitaihia outou iho e vetahi ê atoa. Te iteraa i ta outou ravea mau, te riroraa ïa ei mea faito noa e ei manaˈo tano i ta outou e hinaaro ra e rave. A haamanaˈo na, ua poiete te Atua ia tatou no te ora i nia i te fenua e ia mauruuru tatou i te ohipa faufaa o te haamaitai ia tatou e ia vetahi ê.—Genese 2:7-9.

Mai te peu e ua titau rahi roa outou ia outou iho, no te aha e ore ai e fariu i nia ia Iehova na roto i te pure? Ia roaa te farii maitai a te Atua ia outou, e tamǎrû-rahi-hia outou. Ua ite Iehova nafea to tatou hamaniraahia e to tatou huru tia ore, e ere ïa oia i te mea titau rahi roa e te mea fifi ia faaoaoa. Te haamahanahana maira te papai salamo e: “Mai te aroha o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra. Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.” (Salamo 103:13, 14) E mauruuru mau â tatou e e haapao mai te Atua i te taata ma te aroha hamani maitai! Ua ite oia i to tatou mau taotiaraa, e riro noa râ tatou ei mea faufaa roa i to ˈna aro mai te mau tamarii here ra.

Maoti i te tapi i te haamaitai roa ino, mea paari roa ˈˈe e faahotu i te haroaroaraa pae varua e te manaˈo faito noa! Hau atu â, mea papu roa e aita e taata e nehenehe e tapea ia Iehova eiaha oia ia faatupu i ta ˈna opuaraa e faahoˈi i te huitaata i te tia-roa-raa i raro aˈe i te Basileia o te Atua. Eaha râ te auraa o te tia-roa-raa o te taata?

Mea maitai aˈe te oraraa tia roa i te hinaaro e haamaitai roa ino

Te tia-roa-raa, e ere ïa i te hinaaroraa e haamaitai roa ino. Papu maitai, eita te feia e haamaitaihia e ora i roto i te Paradaiso i te fenua nei faaterehia e te Basileia o te Atua e riro ei feia titau rahi e te faahua taata parau-tia. Hoê o te mau titauraa no te ora ˈtu i te ati rahi, o te fariiraa ïa ma te mafatu atoa i te tusia taraehara, mai ta te feia rahi roa no te mau nunaa atoa i faataahia e te aposetolo Ioane e parau ra: “Tei to tatou Atua te ora, tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio.” (Apokalupo 7:9, 10, 14) E mauruuru roa te feia atoa e ora ˈtu i te ati rahi e fatata maira e ua farii maite te Mesia e pohe no ratou e no te feia atoa e faaohipa ra i te faaroo ia ˈna. Ua haamau ta ˈna tusia î i te here i te niu no te tamǎrûraa mure ore i to ratou mau huru tia ore e mau paruparu.—Ioane 3:16; Roma 8:21, 22.

Mai te aha te huru o te oraraa tia roa? Eiaha te faatitiauaraa e te titauraa teitei miimii, maoti râ te here e te maitai i rotopu i te taata e faufaa ˈi te oraraa, e faaore hoi te reira i te ahoaho e te haafaufaa-ore-raa ia ˈna iho. Eita râ te oraraa tia roa e riro ei mea haumani. Aita te Parau a te Atua e faaite maira i te mau mea rii atoa no nia i te Paradaiso, e faataa mai râ i te huru oraraa ta tatou e nehenehe e tiai: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata, e vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani. E ore hoi ratou e ohipa faufaa ore noa; e ore ratou e faafanau i te tamarii pohe noa.”—Isaia 65:21-23.

Maoti i te ui maere no nia i te huru faaanaanataeraa, te mau faanahoraa i te pae hoohooraa, te pae ihi anohaa e te faurao ta te Basileia e horoa mai, a feruri na e te fanaˈo ra outou ia tupu teie mau parau: “O te luko e te pinia mamoe hoê â amu-atoa-raa; e amu hoi te liona i te aihere mai te puaatoro atoa ra: area te ophi o te repo ta ˈna maa. E ore ratou e hauti, e aore roa e mea e pohe ia ratou, i tau mouˈa moˈa atoa ra e ati noa ˈˈe, te parau maira Iehova.” (Isaia 65:25) E taa ê mau â te oraraa tia roa i ta outou e ite ra i teie mahana! Ia riro noa ˈtu outou i roto i te feia e au ia ora i taua tau ra, e tumu ta outou e tiaturi ai e e anaanatae mai to outou Metua i te raˈi ia outou e to outou utuafare. “E haapopou atu hoi oe ia Iehova, e na ˈna e horoa mai i ta to aau e hinaaro ra.”—Salamo 37:4.

E ere te oraraa tia roa i te hoê noa moemoeâ. E tupu roa ino te opuaraa î i te here a Iehova no te huitaata. E nehenehe outou e to outou utuafare e parahi i roto i te feia e faahoˈihia i te tia-roa-raa e e ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua. Te tohu ra te Bibilia e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:29.

[Hohoˈa i te api 6]

E nehenehe tatou e haamaitai i te huru e hiˈo ai tatou ia tatou iho e ia vetahi ê, ma te ore e hinaaro e haamaitai roa ino e e titau hua

[Hohoˈa i te api 7]

No te aha e ore ai e feruri ia outou iho e fanaˈo aˈena ra i te mau huru tupuraa hau e te parau-tia i roto i te Paradaiso?