Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau tiai mamoe Kerisetiano, ‘ia mahora to outou aau’!

E te mau tiai mamoe Kerisetiano, ‘ia mahora to outou aau’!

E te mau tiai mamoe Kerisetiano, ‘ia mahora to outou aau’!

“O IEHOVA to ˈu tiai, e ore roa vau e ere.” Na roto i teie mau parau, te faaite ra Davida i to ˈna tiaturi taatoa i to ˈna Atua. Ua aratai Iehova ia ˈna i te auraa pae varua, i “te mau aua heeuri ra” e “te pape atatia ra,” e “na te eˈa titiaifaro.” I to ˈna haaatiraahia e te feia patoi, ua noaa ia Davida te tauturu e te faaitoitoraa e ua turai te reira ia ˈna ia parau ia Iehova e: “E ore â vau e mǎtaˈu i te ino, tei pihai atoa iho oe ia ˈu.” Ma te hoê Tiai mamoe Rahi roa mai teie, ua faaoti maite Davida e ‘parahi i roto i te fare o Iehova e maoro noa ˈtu o ˈna pue mahana.’—Salamo 23:1-6.

Ua ite atoa te Tamaiti fanau tahi a te Atua i te haapao maitai î i te here a Iehova, e ua faahohoˈa maite roa oia i teie haapao maitai i roto i to ˈna mau taairaa e ta ˈna mau pǐpǐ i to ˈna faaearaa mai i te fenua nei. No reira te mau Papai e faahiti ai ia ˈna mai “te tiai mamoe maitai,” “te tiai mamoe rahi,” e “te Tiai rahi ra.”—Ioane 10:11; Hebera 13:20; Petero 1, 5:2-4.

E tamau noa Iehova e Iesu Mesia i te tiai i te feia e here ra ia raua. E itehia ta raua tiairaa, i te hoê aˈe pae, i roto i te faanahoraa î i te here o te mau tiai mamoe i roto i te mau amuiraa. O taua mau tiai mamoe ra ta Paulo i parau atu e: “E teie nei, e ara ia outou iho, e te nǎnǎ atoa i faarirohia ˈi outou e te [varua moˈa ei tiaau i roto ia ratou], ia faaamu hoi outou i te [amuiraa a] te Atua, o ta ˈna i hoo i [te toto o ta ˈna iho Tamaiti].”—Ohipa 20:28; MN.

E ere i te mea ohie ia tiai i te nǎnǎ ia au i te hiˈoraa i haamauhia e Iehova e e Iesu Mesia, mea faufaa roa ˈtu â râ i teie nei mai tei ore i itehia aˈenei na mua ˈˈera. A feruri na i te hau atu i te hoê mirioni Ite tei bapetizohia i roto i na matahiti e toru i mairi aˈenei! Aita to teie feia apî e rahiraa paari i te pae varua o te noaa mai i te roaraa o te mau matahiti taviniraa. A feruri atoa na i taua mau Ite ra e tamarii aore ra e taurearea noâ ratou. E hinaaro atoa ratou ia haapaohia ratou eiaha noa e to ratou mau metua, e te mau tiai mamoe atoa râ o te amuiraa.

Oia mau, e farerei iho â te mau Kerisetiano atoa i te mau faaheporaa no rapaeau mai, e tae noa ˈtu i ta te mau hoa. E tia i te taatoaraa ia tutava i te patoi i te aratoraa puai e pee i te eˈa faatiatia ia ˈna iho o teie nei ao. I te tahi mau fenua, e nehenehe te feia poro i te Basileia e toaruaru no te tâuˈa ore o te taata i ta ratou poroi. E rave rahi feia poro e maˈi ino to ratou. E faaere paha te mau fifi i te pae moni ia vetahi i to ratou itoito i te mata i te imi i te Basileia. Te parau mau, oia hoi e hinaaro paatoa tatou—e tae noa ˈtu te feia mea maoro ratou i roto i te parau mau—e e au ia tatou te tauturu a te mau tiai mamoe î i te here.

Te hinaaro tano

Ua aˈohia te mau Kerisetiano no te senekele matamua: ‘Ia mahora to outou aau’! (Korinetia 2, 6:11-13) Mea maitai ia pee te mau matahiapo Kerisetiano i teie aˈoraa ia haapao ratou i ta ratou mau hopoia tiai mamoe. E nafea ïa ratou? E te mau tavini tauturu, e rave rahi hoi o te nehenehe e riro mai ei tiai mamoe?

Ia riro te mau matahiapo Kerisetiano ei haamaitairaa no te nǎnǎ, e tia ia ratou ia turaihia eiaha noa e te haapao-noa-raa i te hoê ohipa. Te aˈohia ra ratou: “A faaamu i te nǎnǎ a te Atua i roto ia outou na, . . . eiaha ra no te faaueue, no te hinaaro râ; eiaha no te taoˈa tia ore ra ia noaa, no te tae mauo te aau.” (Petero 1, 5:2) E titauhia ïa te hinaaro mau e te aau tae e tavini ia vetahi ê e manuïa ˈi te tiairaa mamoe. (Ioane 21:15-17) Te auraa ra, e ite ïa i te mau hinaaro o te mau mamoe e e oioi i te haapao atu. Oia atoa, e faaite i te mau huru Kerisetiano maitatai parauhia te mau hotu o te varua o te Atua a tâuˈa ˈtu ai ia vetahi ê.—Galatia 5:22, 23.

I roto i te tiairaa mamoe, te vai atoa ra te haereraa e farerei i te mau taeae i to ratou fare. * E horoa rahi râ te mau tiai mamoe o te ‘haamahora i to ratou aau’ ia ratou iho. Teie ïa te auraa, e rave ratou hau atu i te mau tere tiai mamoe i te tahi noa mau taime. E faaohipa ratou i te mau taime maitai atoa no te tavini ia vetahi ê ei tiai mamoe i roto i te nǎnǎ.

Te faaineineraa ia vetahi ê ia riro ei tiai mamoe

Te taeae atoa o te ‘hinaaro uˈana i te toroa [tiaau] ra, ua hinaaro ïa i te ohipa maitai.’ (Timoteo 1, 3:1; MN) E rave rahi tavini tauturu tei faaite i te hinaaro mau ia noaa te tahi mau fanaˈoraa taa ê hau. No reira, e tauturu te mau matahiapo i teie mau taeae aau tae ia rave i teie taahiraa avae faufaa e ‘hinaaro uˈana i te toroa tiaau.’ Teie ïa te auraa e faaineine ia ratou ia riro mai ei tiai mamoe aravihi.

No te mea ua pee maite noa oia i te mau ture teitei a te Atua, aita te amuiraa Kerisetiano a Iehova i haaparuparuhia e te mau tiai mamoe haavare mai tei faataahia i roto i te Ezekiela 34:2-6. Mea au ore ratou i to Iehova manaˈo e ua tano iho â. Aita ratou i faaamu i te nǎnǎ, ia ratou noa iho râ. Aita ratou i faaetaeta i tei paruparu, i faaora i tei maˈihia, i taamu i tei fati, i faahoˈi mai i tei haapurarahia e tei moe. Ua ohipa ratou mai te mau luko eiaha râ mai te mau tiai mamoe e ua faahepo i te mau mamoe. Ua purara ê te mau mamoe aore i haapaohia, a oere ai aita e tapao e aita e taata no te tiai ia ratou.—Ieremia 23:1, 2; Nahuma 3:18; Mataio 9:36.

Ma te taa ê roa ˈtu i teie mau tiai mamoe haapao ore, e pee te mau tiai mamoe Kerisetiano i to Iehova hiˈoraa. E tauturu ratou i te aratai i te mau mamoe i “te mau aua heeuri” i te pae varua ra e “te pape atatia ra.” E faaitoito ratou i te aratai ia ratou “na te eˈa titiaifaro” na roto i te tautururaa ia ratou ia maramarama maitai i te Parau a Iehova e ia faaohipa ratou iho i te reira. E manuïa ratou i te na reiraraa no te mea ‘e au hoi ratou ia haapii.’—Timoteo 1, 3:2.

Te rahiraa o te haapiiraa a te mau matahiapo, mea na nia mai ïa i te tahua i roto i te mau putuputuraa Kerisetiano. E haapii atoa râ te mau matahiapo i te taata noa iho. Parau mau, mea ite aˈe vetahi i te haapii ia paraparau ratou i te taata taitahi, area te tahi atu ra, mea aravihi aˈe ïa i te orero. Eita râ te aravihi ore rii aˈe i roto i te hoê tuhaa o te haapiiraa e faaore i te tiaraa o te hoê ei orometua haapii. E haapii te mau matahiapo ma te faaohipa i te mau ravea atoa e vai ra i mua ia ratou, tae noa ˈtu te tiairaa mamoe. E ravehia te tahi tiairaa mamoe ei farereiraa faanahohia, ei hiˈoraa. E nehenehe atoa râ te rahiraa o te tiairaa mamoe e ravehia ma te faanaho-ore-hia, mea maitai roa atoa hoi te reira.

Tiai mamoe e orometua haapii i te mau taime atoa

E hinaaro te hoê taote i te ite e te aravihi no te rave i ta ˈna ohipa. E au râ ta ˈna feia maˈi i ta ˈna ohipa ia faaite oia i te maitai, te aau aroha, te tapitapi, e te anaanatae haavare ore. E tia i teie mau huru maitatai ia riro ei huru taata mau no ˈna. E tia atoa ia riro te mau huru maitatai mai teie ei huru taata mau no te hoê orometua haapii e tiai mamoe maitai, i te mau mahana atoa. E ineine noa te hoê orometua haapii mau i te haapii i te feia e haaati ra ia ˈna i te mau taime atoa e hinaarohia. “E maitai rahi hoi to te parau ia au te parauraa”! ta te Maseli 15:23 ïa e parau ra. E “au te parauraa” ia orero mai paha oia na nia mai i te tahua, ia poro i tera e tera fare, aore ra ia paraparau i te hoê taata i te Piha a te Basileia aore ra i roto i te niuniu paraparau. Oia atoa, e faaitoito te hoê tiai mamoe i te faaite i te mau huru maitatai faahiahia e te haapao maitai i te mau taime atoa, eiaha noa ia rave oia i te mau tere tiai mamoe. No te mea ua ‘haamahora oia i to ˈna aau,’ e rave oia i te mau taime maitai atoa no te tiai i te mau mamoe, a aupuru atu ai ia ratou i te taime e au i to ratou hinaaro. O te mea te reira e herehia ˈi oia e te mau mamoe.—Mareko 10:43.

Te haamanaˈo ra o Wolfgang, e matahiapo oia i teie nei, i te tere o te hoê tavini tauturu e ta ˈna vahine ei hoa i ǒ to ˈna utuafare ra. Te na ô nei oia e: “Ua oaoa roa to mâua mau tamarii i te haapao maitai ta ratou i fanaˈo e te taime au mau ta matou i ite. Te paraparau noa nei â ratou no nia i te reira.” Oia, ua faaite taua tavini tauturu ra e te tapitapi ra oia; ua ‘haamahora oia i to ˈna aau.’

Te tahi atu ravea e ‘haamahora ˈi i to ˈna aau,’ te haereraa ïa e hiˈo i tei maˈihia, te haponoraa ˈtu maa parau iti faaitoitoraa, aore ra te taniuniuraa ˈtu ia ratou—te mau mea atoa o te faaite atu e te tapitapi ra outou! A pûpû i te tauturu ia hinaarohia. Ia hinaaro ratou e paraparau, a faaroo maitai atu. A paraparau no nia i te mau ohipa teotaratia faahiahia e te anaanatae a ta outou iho amuiraa aore ra no te tahi atu mau vahi. A tauturu atu ia ratou ia haamau i te feruriraa i nia i te oraraa hanahana no a muri aˈe i faataahia no te feia e here ra ia Iehova.—Korinetia 2, 4:16-18.

Taa ê atu i te mau tere tiai mamoe

Ia feruri tatou i te tapao o te tiairaa mamoe, mea papu maitai e, te raveraa i te mau tere tiai mamoe faanahohia i te mau fare o te taeae, noa ˈtu e mea faufaa, e tuhaa noa ïa o te mea e titauhia. E ‘haamahora’ te hoê tiai mamoe î i te here ‘i to ˈna aau’ na roto i te riroraa ei taata ohie ia haafatata ˈtu i roto i te mau huru tupuraa atoa e i te mau taime atoa. E haapapu te mau taairaa mahanahana ta ˈna e faatupu e to ˈna mau taeae ia ratou e, i te mau taime fifi, eiaha ratou ia mǎtaˈu i te ino, ua ite ratou e e haapao to ratou taeae î i te here, te tiai mamoe Kerisetiano, ia ratou.—Salamo 23:4.

Oia, outou paatoa e te mau tiai mamoe Kerisetiano, ‘ia mahora to outou aau.’ A faaite i te here haavare ore i to outou mau taeae—a faaitoito ia ratou, a faahaumârû atu, a patu atu i te pae varua na roto i te ravea atoa ta outou e nehenehe. A tauturu atu ia ratou ia tamau noa i roto i te faaroo. (Kolosa 1:23) Ia haamaitaihia ratou i te fanaˈoraa i te mau tiai mamoe Kerisetiano o te ‘haamahora i to ratou aau,’ eita te mau mamoe e ere i te hoê noa ˈˈe mea. E faaoti papu ratou, mai ia Davida, e parahi i roto i te fare o Iehova e maoro noa ˈtu to ratou pue mahana. (Salamo 23:1, 6) Eaha ˈtu â ta te hoê tiai mamoe î i te here e hinaaro?

[Nota i raro i te api]

^ E itehia mai te tahi mau manaˈo ohie no te rave i te mau tere tiai mamoe i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Setepa 1993, mau api 20-23, e o te 15 no Mati 1996, mau api 24-27.

[Tumu parau tarenihia i te api 30]

Te mau tiai mamoe Kerisetiano

• E tavini ratou ma te aau tae

• E faaamu e e haapao ratou i te nǎnǎ

• E tauturu ratou ia vetahi ê ia riro ei tiai mamoe

• E haere ratou e hiˈo e e haapao atu i te feia maˈi

• E rohi ratou i te tauturu i te mau taeae i te mau taime atoa

[Hohoˈa i te api 31]

I roto anei i te taviniraa, te mau putuputuraa, aore ra te mau taime amuiraa auhoaraa, e mau tiai mamoe noa iho â te mau matahiapo