Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ueueraa i te huero o te parau mau a te Basileia

Te ueueraa i te huero o te parau mau a te Basileia

Te ueueraa i te huero o te parau mau a te Basileia

“Ei te poipoi a ueue ai i ta oe huero, e ei te ahiahi eiaha e parahi noa.”—KOHELETA 11:6.

1. Na roto i teihea auraa e ueue ai te mau Kerisetiano i te huero i teie mahana?

 E OHIPA faufaa roa te faaapu i roto i te totaiete Hebera i tahito ra. No reira Iesu, tei faaea i to ˈna oraraa taatoa ei taata i te Fenua Tǎpǔhia, i rave ai i te tumu parau o te faaapu i roto i ta ˈna mau faahohoˈaraa. Ei hiˈoraa, ua faaau oia i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i te ueueraa huero. (Mataio 13:1-9, 18-23; Luka 8:5-15) Tae roa mai i teie nei, te ora ra anei tatou i roto i te hoê totaiete faaapu aore ra aita, o te ueueraa i te huero pae varua mai te reira te ohipa faufaa roa ˈˈe ta te mau Kerisetiano e rave ra.

2. Eaha te faufaaraa o ta tatou ohipa pororaa, e eaha te tahi mau mea e ravehia ra i teie mahana no te haapao i te reira?

2 E fanaˈoraa taa ê rahi te apitiraa i roto i te ueueraa i te parau mau Bibilia i teie anotau hopea nei. Te faaite maitai ra te Roma 10:14, 15 i te faufaaraa o teie ohipa: “Eaha hoi ratou e ite ai i te faaite ore? Eaha hoi te taata nei e tia ˈi ia faaite ia ore ratou ia tonohia? oia hoi tei papaihia ra e, O te nehenehe o te avae o te feia i hopoi mai i te parau oaoa o te hau e, o tei hopoi mai i te evanelia o te maitai ra e!” Aitâ i riro aˈenei ei mea faufaa mai teie te ruraa i te rave i teie faaueraa a te Atua ma te huru feruriraa maitai. No reira te mau Ite no Iehova i ô roa ˈi i roto i te neneiraa e te opereraa i te Bibilia e te mau buka tauturu haapiiraa Bibilia na roto i na reo e 340. No te faaineine i teie mau ravea materia, e titauhia hau atu i te 18 000 rima tauturu i ta ratou pu e mau amaa ra i te mau fenua e rave rau. E fatata e ono mirioni Ite o te apiti ra i roto i te opereraa i teie mau papai Bibilia na te ao atoa nei.

3. Eaha te mea e ravehia ra na roto i te ueueraa i te parau mau a te Basileia?

3 Eaha te hotu o teie rohiraa? Mai i te matamua o te Kerisetianoraa, mea rahi o te farii nei i te parau mau i teie mahana. (Ohipa 2:41, 46, 47) Mea faufaa roa ˈtu â râ te mea e e tuhaa to teie faaiteraa rahi i roto i te faaraaraa i te iˈoa o Iehova e i to ˈna faatiaraa ei Atua mau hoê roa i te numera rahi o te feia poro bapetizo-apî-hia. (Mataio 6:9) Hau atu â, te haamaitai ra te ite i te Parau a te Atua i te oraraa o te taata e rave rahi e e nehenehe te reira e aratai i te ora.—Ohipa 13:47.

4. Mai te aha te haapeapearaa o te mau aposetolo no te taata ta ratou e poro atura?

4 Ua ite maite te mau aposetolo i te faufaa o te parau apî maitai o te horoa i te ora, e e manaˈo hohonu to ratou no te feia ta ratou e poro atura. Mea papu te reira ia taiohia te mau parau a te aposetolo Paulo: “No te rahi o to matou aroha ia outou, ua tia roa ia matou te horoa ˈtu i te evanelia a te Atua ia outou na, e eiaha hoi te reira anaˈe ra, o matou atoa iho ïa, no te mea ua riro outou ei here na matou.” (Tesalonia 1, 2:8) I to ratou haapeapea-mau-raa no te taata, te pee ra Paulo e te tahi atu mau aposetolo ia Iesu e te mau melahi o te raˈi, o te apiti maite i roto i teie ohipa faaoraraa taata. E hiˈo faahou anaˈe i te mau ohipa faufaa a teie mau tavini a te Atua i te raˈi ra i roto i te ueueraa i te parau mau a te Basileia, e e hiˈo anaˈe nafea to ratou hiˈoraa e faaitoito mai ai ia rave i ta tatou iho.

Iesu—Te taata ueue i te parau mau a te Basileia

5. Eaha te ohipa matamua ta Iesu i rohi i te rave a tia mai ai oia i te fenua nei?

5 E mana to Iesu, te hoê taata tia roa, no te horoa e rave rahi mea maitai i te pae materia na te taata i to ˈna ra tau. Ei hiˈoraa, i nehenehe na ta ˈna e faatitiaifaro i te mau hape e rave rahi i te pae rapaauraa no to ˈna ra tau, aore ra e faahaere i te ite o te taata i roto i te tahi atu mau ihi i mua. Ua haapapu oioi roa râ oia i roto i ta ˈna taviniraa e o te pororaa i te parau apî maitai tei faauehia ia ˈna. (Luka 4:17-21) E i te pae hopea o ta ˈna taviniraa, ua faataa oia e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.” (Ioane 18:37) No reira, ua rohi maite oia i te ueueraa i te huero o te parau mau a te Basileia. Mea faufaa aˈe te haapiiraa i te taata o to ˈna tau no nia i te Atua e Ta ˈna mau opuaraa i te tahi atu mea ê ta Iesu i nehenehe e haapii atu ia ratou.—Roma 11:33-36.

6, 7. (a) Eaha te tǎpǔ faahiahia ta Iesu i faahiti hou a maue ai i nia i te raˈi, e nafea oia e haapao ai i te reira? (b) Nafea te huru feruriraa o Iesu i mua i te ohipa pororaa e ohipa ˈi i nia ia outou iho?

6 Ua faahiti Iesu ia ˈna iho mai te Ueue i te parau mau a te Basileia. (Ioane 4:35-38) Ua ueue oia i te huero o te parau apî maitai i te mau taime maitai atoa. Tae noa ˈtu i te taime a fatata ˈi oia i te pohe i nia i te raau, ua poro oia i te parau apî maitai no nia i te hoê paradaiso fenua no a muri aˈe. (Luka 23:43) Hau atu â, aita to ˈna haapeapearaa rahi e ia porohia te parau apî maitai i ore i to ˈna poheraa i nia i te pou haamauiuiraa. Hou oia a maue ai i nia i te raˈi, ua faaue oia i ta ˈna mau aposetolo ia tamau i te ueue i te huero o te parau mau a te Basileia e te faariro i te taata ei pǐpǐ. I reira to Iesu faahitiraa i te hoê tǎpǔ faahiahia. Ua parau oia e: “Inaha, tei pihai atoa iho vau ia outou [i te mau mahana atoa], e tae noa ˈtu i te hopea o [te faanahoraa o te mau mea].”—Mataio 28:19, 20; MN.

7 Na roto i teie mau parau, te tǎpǔ ra Iesu e turu, e aratai e e paruru i te ohipa pororaa i te parau apî maitai “i te mau mahana atoa, e tae noa ˈtu i te hopea o te faanahoraa o te mau mea.” Tae roa mai i to tatou nei mahana, te tamau ra Iesu i te haapao mai oia iho i te ohipa pororaa evanelia. O oia to tatou Aratai, o te haapao i te ueueraa i te parau mau a te Basileia. (Mataio 23:10) Ei Upoo o te amuiraa Kerisetiano, na ˈna e amo i te hopoia o teie ohipa na te ao atoa nei i mua ia Iehova.—Ephesia 1:22, 23; Kolosa 1:18.

E poro te mau melahi i te parau apî oaoa

8, 9. (a) Nafea to te mau melahi faaiteraa i te anaanatae mau i te mau ohipa a te taata? (b) Nafea e nehenehe ai e parau e e mataitairaa teata tatou na te mau melahi?

8 Ia Iehova i poiete i te fenua, ua “fatu” te mau melahi “i te himene, e ua pii noa . . . i te oaoa.” (Ioba 38:4-7) Mai reira mai, ua anaanatae maite noa mai teie mau mea poietehia i te raˈi i te mau ohipa a te taata. Ua faaohipa Iehova ia ratou no te faatae i te mau parau a te Atua i te taata ra. (Salamo 103:20) E parau mau te reira i te pae iho â râ o te haaparareraa i te parau apî maitai i to tatou nei tau. I roto i te faaiteraa i te aposetolo Ioane, ua ite oia i “te hoê melahi i te maueraa na ropu i te reva nei: ma te evanelia e tia i te vairaa ra [ei parau apî oaoa] ei pororaa ˈtu i te feia e parahi i te ao nei ra, i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa, i te pii-hua-raa te reo e, A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra.”—Apokalupo 14:6, 7; MN.

9 Te faahiti ra te Bibilia i te mau melahi mai te mau ‘tavini varua i tonohia ei tiai i te feia e noaa ia ratou te aiˈa ra i te ora.’ (Hebera 1:14) Ia haapao te mau melahi i te ohipa i faataahia na ratou ma te aau tae, e nehenehe ta ratou e hiˈo mai ia tatou e ta tatou ohipa. Mai te huru ra e tei nia tatou i te hoê tahua hautiraa teata mahorahora, te rave nei tatou i ta tatou ohipa i mua i te feia mataitai no te raˈi mai. (Korinetia 1, 4:9) E haaferuri e e faahoruhoru mau te iteraa e aita tatou e ohipa ra o tatou anaˈe ei feia ueue i te parau mau a te Basileia!

E rave tatou i ta tatou tuhaa ma te aau tae

10. Nafea te aˈoraa ohie i roto i te Koheleta 11:6 e nehenehe ai e faaauhia i ta tatou ohipa pororaa evanelia?

10 No te aha Iesu e te mau melahi e anaanatae rahi ai i ta tatou ohipa? Ua horoa Iesu i te hoê tumu i to ˈna parauraa e: “E faaite atu vau ia outou, o te huru ïa o to te mau melahi a te Atua ra oaoa, ia tatarahapa te taata hara hoê ra.” (Luka 15:10) O te reira atoa to tatou anaanatae mau i te taata. No reira, e rave faahope tatou i te ueueraa i te mau huero o te parau mau a te Basileia i te mau vahi atoa. E nehenehe te mau parau i roto i te Koheleta 11:6 e faaauhia i ta tatou ohipa. Te aˈo maira te Bibilia i reira e: “Ei te poipoi a ueue ai i ta oe huero, e ei te ahiahi eiaha e parahi noa, aore hoi oe i ite i tei tupu, teie e tera, e ia maitai apipiti atoa ra.” Parau mau, no te hoê taata o te farii i ta tatou poroi, e mau hanere paha ïa e tae noa ˈtu e mau tausani o te patoi. Mai te mau melahi râ hoi, e oaoa tatou ia farii “te taata hara hoê ra” i te poroi o te faaoraraa.

11. Mai te aha te manuïaraa o te faaohiparaa i te mau papai niuhia i nia i te Bibilia?

11 Mea rahi te mea e faaohipahia no te poro i te parau apî maitai. Te hoê tauturu faufaa i roto i teie ohipa, o te mau neneiraa ïa i niuhia i nia i te Bibilia ta te mau Ite no Iehova e rave nei. Ia au i te tahi mau hiˈoraa, ua riro atoa teie mau buka mai te mau huero i ueuehia i te mau vahi atoa. Aita tatou i ite ihea te reira e manuïa ˈi. I te tahi mau taime, e haere paha te hoê buka mai te hoê rima i roto atu i te tahi hou a taiohia ˈi e te hoê taata. E nehenehe atoa Iesu e te mau melahi e aratai i te mau tupuraa e ia manuïa te reira no te maitai o te feia mafatu tia. A hiˈo na i te tahi mau aamu o te faahohoˈa ra nafea Iehova e rave ai e ia manuïa te faaohiparaa i te papai i vaiihohia na te taata, ma te manaˈo-ore-hia e ma te faahiahia mau.

Te ohipa a te Atua mau

12. Nafea te hoê vea tahito i te riroraa ei ravea no te tauturu i te hoê utuafare ia ite ia Iehova?

12 I te matahiti 1953 ra, ua haere o Robert, o Lila e ta raua mau tamarii mai te hoê oire rahi i roto atu i te hoê fare faaapu tahito e te pê i te mataeinaa i Pennsylvanie, i te mau Hau Amui. I muri rii aˈe i to ratou faaearaa i roto, ua opua aˈera o Robert e hamani i te hoê fare pape i raro aˈe i te hoê eˈa. I to ˈna tatararaa tau iri, ua itea mai ia ˈna e i muri mai i te papai, ua haaputu te mau iore i te mau papie mutumutu, te mau apu noix pau, e te tahi atu â mau huˈahuˈa. E i ropu i taua mau mea atoa ra, te vai noa ra te hoê numera o te vea ra The Golden Age. Te anaanatae taa ê ra o Robert i te hoê tumu parau no nia i te aratairaa i te tamarii. No to ˈna horuhoru i te haapiiraa maramarama i niuhia i nia i te Bibilia e horoahia ra i roto i te vea, ua parau oia ia Lila e e apiti atu raua i “te haapaoraa a The Golden Age.” Tau noa hebedoma i muri aˈe, te haere maira te mau Ite no Iehova i ǒ ratou, ua parau râ o Robert ia ratou e e anaanatae noa te utuafare i “te haapaoraa a The Golden Age.” Ua faataa ˈtu te mau Ite e o A ara mai na! te upoo parau apî o te vea ra The Golden Age. Ua haamata ˈtura Robert raua Lila i te haapii tamau i te Bibilia e te mau Ite, e i te pae hopea, ua bapetizohia raua. E o raua iho, ua ueue atoa ˈtu i te huero o te parau mau i roto i te mafatu o ta raua mau tamarii e ua ooti rahi roa raua. I teie mahana, ua hau atu i te 20 melo o teie utuafare, tae noa ˈtu i te taatoaraa o na tamarii e hitu a Robert raua Lila, tei bapetizohia ei tavini a te Atua ra o Iehova.

13. Eaha tei turai i na feia faaipoipo no Porto Rico ia anaanatae i te Bibilia?

13 Fatata a 40 matahiti aˈenei, aita roa ˈtu o William e o Ada, na feia faaipoipo no Porto Rico, i anaanatae noa ˈˈe e haapii i te Bibilia. Ia haere noa mai te mau Ite no Iehova e patoto i to raua opani, e haavarevare noa na feia faaipoipo e aita raua to te fare. I te hoê mahana, ua haere o William i te hoê fare hooraa tauihaa auri e hoo mai i te hoê taoˈa i hinaarohia no te tataî i te fare. A reva mai ai oia, ua itea mai ia ˈna te hoê buka matie rearea rii e te anaana rii e vai noa ra i roto i te hoê vairaa pehu rahi. O te buka ra Religion ïa i neneihia e te mau Ite no Iehova i te matahiti 1940 ra. Ua hopoi William i te buka i te fare e ua horuhoru roa oia i te taioraa no nia i te taa-ê-raa i rotopu i te haapaoraa hape e te mea mau. I to te mau Ite no Iehova haere-faahou-raa i ǒ ˈna, ua faaroo o William e o Ada i ta ratou poroi ma te oaoa e ua haamata aˈera i te haapii i te Bibilia e o ratou. Tau avaˈe i muri aˈe, ua bapetizohia raua i te Tairururaa no te mau nunaa atoa Te hinaaro o te Atua i te matahiti 1958. Mai reira mai, ua tauturu raua hau atu i te 50 taata ia riro ei melo o to tatou huitaeae Kerisetiano.

14. Mai tei faaitehia e te hoê aamu, eaha te puai o ta tatou mau papai niuhia i nia i te Bibilia?

14 Hoê ahuru ma hoê noa matahiti to Karl e mea huru hauti atoa oia. E au ra ia ˈna e e topa noa oia i roto i te fifi. Ua haapii to ˈna metua tane, te hoê taata poro Méthodiste Helemani, e e ama te feia iino i roto i te po auahi ia pohe ratou. No reira o Karl e riaria roa ˈi i te po auahi. I te hoê mahana i te matahiti 1917, ua ite mai o Karl i te hoê tâpû papie neneihia i nia i te purumu e ua ohi atu oia. A taio atu ai oia, ua tau oioi to ˈna mata i nia i te uiraa: “Eaha te po auahi?” E titau-manihini-raa te papie i te hoê oreroraa parau no te taatoaraa i nia i te tumu parau o te po auahi, faanahohia e te Feia Haapii Bibilia, parauhia i teie mahana te mau Ite no Iehova. Fatata hoê matahiti i muri aˈe, i muri aˈe tau haapiiraa Bibilia, ua bapetizohia o Karl, a riro mai ai ei hoê o te Feia Haapii Bibilia. I te matahiti 1925, ua titauhia oia e rave i te ohipa i te pu o te ao atoa nei a te mau Ite no Iehova—e te tavini noa râ oia i reira. Ua haamata te hoê oraraa Kerisetiano hau atu i te vau ahuru matahiti i te roa maoti te hoê tâpû papie i nia i te purumu.

15. Eaha ta Iehova e nehenehe e rave, ia au i ta ˈna e manaˈo ra e mea tano?

15 Parau mau, aita ta te taata e ravea no te faataa e ua ohipa tia ˈtu anei te mau melahi i roto i teie mau tupuraa e i nia i teihea faito. Teie râ, eiaha roa ˈtu tatou e feaa noa ˈˈe e te rave mau ra Iesu e te mau melahi i te hoê tuhaa i roto i te ohipa pororaa e e nehenehe ta Iehova e aratai i te mau mea ia au i ta ˈna e manaˈo ra e mea tano. Te faaite ra teie mau aamu e e rave rahi atu â mai teie i te manuïaraa a ta tatou mau papai aita anaˈe e vai faahou noa ra i roto i to tatou rima.

Ua horoahia mai te hoê taoˈa ia tatou ra

16. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i te mau parau o te Korinetia 2, 4:7?

16 Ua parau o Paulo no te hoê ‘taoˈa i roto i te farii repo.’ Taua taoˈa ra, o te faaueraa ïa a te Atua e poro, e te mau farii repo, o te mau taata ïa ia ratou ra to Iehova horoaraa i teie taoˈa. I te mea e mea tia ore taua mau taata ra e te taotiahia, e parau â Paulo e te faahopearaa o te horoaraahia i teie ohipa na ratou, teie ïa “ia riro te puai i hau aˈe i tei matauhia e no ǒ mai i te Atua ra, eiaha ia matou ra, MN.” (Korinetia 2, 4:7) Oia, e nehenehe tatou e tiaturi e e horoa mai Iehova i te puai e hinaarohia ia noaa ia tatou i te rave i te ohipa e vai noa ra.

17. Eaha ta tatou e farerei ia ueue tatou i te huero o te parau mau a te Basileia, e no te aha râ e tia ˈi ia tatou ia tapea i te hoê huru feruriraa maitai?

17 E pinepine i te titauhia ia rave tatou i te mau haapaeraa. E ere paha i te mea au roa aore ra i te mea ohie roa ia poro i roto i te tahi mau tuhaa fenua. Te vai ra te mau vahi e au ra e aita roa ˈtu te rahiraa o te taata e anaanatae ra, e mea patoi roa atoa ratou. Mea rahi paha te tutavaraa i ravehia i taua mau vahi ra e e au ra e aita e manuïa ra. Eita râ te tutavaraa e mâuˈa, e ohipa i te rahi hoi teie. A haamanaˈo na, e nehenehe te mau huero ta outou e ueue e horoa i te oaoa i te taata i teie nei e oia atoa i te ora mure ore a muri aˈe. E rave rahi aˈenei taime te tanoraa te mau parau i roto i te Salamo 126:6: “O tei haere hoi e ueue i te huero ma te oto ra, e hoˈi faahou mai â ïa ma te oaoa, e ma te hopoi atoa mai i ta ˈna ra mau rǔrǔ.”

18. Nafea tatou e haapao maitai tamau noa ˈi i ta tatou taviniraa, e no te aha?

18 E rave anaˈe i te mau taime maitai atoa no te ueue i te huero o te parau mau a te Basileia ma te pipiri ore. Eiaha roa ˈtu e moe ia tatou e, noa ˈtu e na tatou i tanu e i faarari i te huero i te pape, na Iehova e faatupu atu. (Korinetia 1, 3:6, 7) Teie râ, mai ia Iesu e te mau melahi e rave i ta ratou tuhaa o te ohipa, te tiaturi ra Iehova e e rave faahope tatou i ta tatou taviniraa. (Timoteo 2, 4:5) Ia haapao maitai tamau tatou i ta tatou haapiiraa, to tatou huru feruriraa, e to tatou aau tae i roto i te taviniraa. No te aha? Te pahono ra Paulo e: “Tei te na reira hoi e ora ˈi oe e te feia atoa e faaroo mai ia oe ra.”—Timoteo 1, 4:16.

Eaha ta tatou i haapii mai?

• Nafea ta tatou ohipa ueueraa e horoa mai ai i te mau faahopearaa maitatai?

• Eaha te tuhaa a Iesu Mesia e te mau melahi i roto i te ohipa pororaa evanelia i teie mahana?

• No te aha e tia ˈi ia tatou ia ueue i te huero o te parau mau a te Basileia ma te pipiri ore?

• Ia farerei tatou i te anaanatae ore aore ra te patoiraa i roto i ta tatou taviniraa, eaha te tia ia faaitoito ia tatou ia haere noa i mua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Mai te feia faaapu i Iseraela i tahito ra, te ueue nei te mau Kerisetiano i te huero o te parau mau a te Basileia ma te pipiri ore

[Hohoˈa i te mau api 16, 17]

E nenei e e opere te mau Ite no Iehova e rave rau papai niuhia i nia i te Bibilia na roto i na reo e 340