Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia rahi atu â te auraa o to outou oraraa—E nehenehe anei?

Ia rahi atu â te auraa o to outou oraraa—E nehenehe anei?

Ia rahi atu â te auraa o to outou oraraa—E nehenehe anei?

E ERE noa te faufaa mau mai te au ra ia hiˈohia ˈtu. Te faufaa tapaohia o te moni papie rahi roa ˈˈe i mahuti i te mau Hau Amui, 10 000 dala Marite ïa. Teie râ, tau toata noa te faufaa o te papie i neneihia te reira i nia iho.

Ua ui maere aˈena anei outou e e nehenehe anei te mau tâpû papie mea iti roa te faufaa mau e horoa i te auraa mau i to outou oraraa? E rave rahi taata o te manaˈo e e. E mau mirioni o te rave i te ohipa i te po e te ao e ia rahi roa te moni e roaa mai ia ratou. I te tahi mau taime, a tapi ai ratou i te moni, eita ratou e haapao faahou i to ratou ea, to ratou mau hoa e tae noa ˈtu i to ratou utuafare. Eaha ïa te faufaaraa? E nehenehe anei te moni—aore ra te mea ta tatou e hoo mai i te reira—e hopoi mai i te mauruuru mau e te maoro?

Ia au i te feia maimi, ia rahi noa ˈtu tatou i te imi i te mauruuru i roto i te mau tauihaa materia, e iti roa ˈtu tatou i te ite atu. Te faaoti ra te papai vea o Alfie Kohn e “e ere roa ˈtu te mauruuru i te mea hoo. . . . E pinepine te feia e tuu i te taoˈa rahi i te parahiraa matamua i roto i to ratou oraraa i te farerei i te hoê faito ahoaho e hepohepo taa ê e oia atoa i te hoê faito vai-maitai-raa haihai aˈe no te rahiraa.”—International Herald Tribune.

Noa ˈtu e ua ite te feia maimi e e titauhia te tahi mea ê atu i te moni e auraa ˈi to te oraraa, e rave rahi taata e manaˈo ê to ratou. E ere roa ˈtu i te mea maere, inaha hoi te tupitahia ra te feia e faaea ra i te mau fenua no Tooa o te râ i te mau faatianianiraa e 3 000 paha i te mahana hoê. E faatianianiraa anei i te pereoo aore ra i te monamona, teie te manaˈo e vai ra: ‘A hoo mai i teie taoˈa, e e oaoa roa ˈtu â oe.’

Eaha te faahopearaa o te faateiteiraa tuutuu ore i te mau faufaa materia? Oia hoi, e pinepine te mau faufaa pae varua i te ore e tâuˈahia ˈtu! Ia au i te hoê parau faataa i roto i te vea Newsweek, aita i maoro aˈenei, ua parau te arii epikopo no Cologne, i Helemani e “i roto i to tatou totaiete, e ere faahou te Atua i te hoê tumu parau tauaparauraa.”

Peneiaˈe ua tuu outou fatata i to outou ito taatoa no te faatia i to outou oraraa. Te manaˈo ra paha outou e aita i rahi to outou taime no te rave i te tahi atu â ohipa. I te tahi râ mau taime, te ite ra paha outou e te vai ra ˈtu â te hoê mea i roto i te oraraa i te horohororaa hopea ore e te haumani e ia titau roa mai to outou ea aore ra to outou matahiti e faaea.

E nehenehe anei te haapao-hau-atu-â-raa i te mau mea pae varua e faarahi i to outou mauruuru? Eaha te mea e rahi atu â ˈi te auraa o to outou oraraa?