Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea puai te tiaturiraa o te tia-faahou-raa

Mea puai te tiaturiraa o te tia-faahou-raa

Mea puai te tiaturiraa o te tia-faahou-raa

“E faarue ai au i te mau mea atoa ra . . . ia ite hoi au [ia Iesu Mesia], e te puai o to ˈna tia-faahou-raa.”—PHILIPI 3:8-10.

1, 2. (a) Tau matahiti aˈenei, nafea to te hoê ekalesiatiko faataaraa i te tia-faahou-raa? (b) Nafea te tia-faahou-raa e tupu ai?

 I TE omuaraa o te mau matahiti 1890, ua faahiti te mau vea i te hoê oreroraa parau taa ê i hohorahia e te hoê ekalesiatiko i Brooklyn, New York, Hau Amui. Ua parau oia e te tia-faahou-raa, o te amui-faahou-raa ïa e te oraora-faahou-raa mai o te mau ivi e te iˈo atoa i riro aˈena ei tino taata, o tei mou anei i roto i te auahi aore ra te hoê ati, o tei amuhia anei e te hoê animala aore ra tei riro ei raau haamaitai repo. Te tiaturi ra te taata orero e i te hoê mahana e 24 hora, e mohimohi te reva i te mau rima, te mau avae, te mau rimarima, te mau ivi, te mau uaua, e te iri o te mau miria taata pohe. E imi teie mau melo i te tahi atu â mau vaehaa o te hoê â tino. Mai te raˈi e te po auahi mai e haere mai ai te mau nephe e parahi i roto i teie mau tino i faatiahia mai.

2 Aita e tano ra te hoê tia-faahou-raa na roto i te faanaho-faahou-raa i te mau huˈa atomi matamua, e aita to te taata e nephe pohe ore. (Koheleta 9:5, 10; Ezekiela 18:4) Aita e faufaa ia amui faahou o Iehova, te Atua o te tia-faahou-raa, i te mau huˈa atomi o te mea i riro na ei tino taata. E nehenehe ta ˈna e hamani i te mau tino apî no tei faatiahia mai. Ua horoa Iehova i ta ˈna Tamaiti ra, o Iesu Mesia, i te mana e faatia mai i tei pohe, ma te neheneheraa e ora e a muri noa ˈtu. (Ioane 5:26) No reira Iesu i parau ai e: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa.” (Ioane 11:25, 26) E tǎpǔ mahanahana mau â teie! E haapuai te reira ia tatou ia faaruru i te mau fifi e tae noa ˈtu i te pohe ei mau Ite no Iehova haapao maitai.

3. No te aha Paulo i hinaaro ai e paruru i te tia-faahou-raa?

3 Aita te tia-faahou-raa e tuea ra e te haapiiraa e e nephe pohe ore to te taata—e manaˈo teie i paturuhia e te philosopho Heleni ra o Platon. No reira, eaha tei tupu i to te aposetolo Paulo pororaa i te tahi mau taata faahiahia no Heleni i te Areopago i Ateno, ma te faahiti i te parau o Iesu, e ua faatia mai te Atua ia ˈna? Te na ô ra te faatiaraa e: “Ite aˈera râ ratou i te parau i te tia-faahou-raa i tei pohe ra, ua tâhitohito maira e tahi pae.” (Ohipa 17:29-34) Te ora noa ra e rave rahi o tei ite atu ia Iesu Mesia i faatiahia mai e, noa ˈtu te tâhitohitoraa, ua faaite ratou e ua tia mai oia mai te pohe mai. Ua patoi râ te mau orometua haavare o te amuiraa i Korinetia i te tia-faahou-raa. No reira Paulo i paruru ai ma te puai i teie haapiiraa Kerisetiano i roto i te Korinetia 1 pene 15. Na te hoê faahohonu-maite-raa i ta ˈna mau parau e haapapu mai ma te feaa ore e mea papu e mea puai te tiaturiraa o te tia-faahou-raa.

Haapapuraa aueue ore o te tia-faahou-raa o Iesu

4. Eaha te haapapuraa a te feia i ite mata no nia i te tia-faahou-raa o Iesu ta Paulo i horoa?

4 A tapao na nafea Paulo i haamata ˈi i ta ˈna parururaa. (Korinetia 1, 15:1-11) Mai te peu e aita te faaroo o to Korinetia i riro ei faaroo faufaa ore, e tapea maite ïa ratou i te parau apî maitai o te faaoraraa. I pohe na te Mesia no ta tatou mau hara, i tanuhia, e i tia faahou mai. Oia mau, ua fa ˈtu o Iesu tei faatiahia mai ia Kepha (Petero), “e i te ahuru ma piti i muri aˈe.” (Ioane 20:19-23) Fatata e 500 taata tei ite mata ia ˈna, peneiaˈe i to ˈna faaueraa e: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 28:19, 20) Ua ite mata o Iakobo ia ˈna, tae noa ˈtu te mau aposetolo haapao maitai atoa. (Ohipa 1:6-11) I pihai iho ia Damaseko, ua fa ˈtu Iesu ia Saulo “mai te mea e e mahemo” oia—noa ˈtu e ua faahoˈi-ê-na-hia Saulo i te oraraa pae varua. (Ohipa 9:1-9) Ua riro mai to Korinetia ei feia faaroo no te mea ua poro Paulo ia ratou, e ua farii ratou i te parau apî maitai.

5. Eaha te huru haaferuriraa a Paulo ia au i te Korinetia 1, 15:12-19?

5 A hiˈo na i te huru haaferuriraa a Paulo. (Korinetia 1, 15:12-19) I te mea e te poro ra te feia i ite mata e ua faatiahia mai te Mesia, nafea ïa e nehenehe ai e parauhia e aita e tia-faahou-raa? Ahiri e aita Iesu i faatiahia mai te pohe mai, mea faufaa ore ïa ta tatou pororaa e to tatou faaroo, e e haavare ïa tatou no te mea ua parau tatou i te Atua e ua faatia mai oia i te Mesia. Ahiri e eita tei pohe e faatiahia mai, ‘te vai noa na ïa tatou ma ta tatou mau hara,’ e tei pohe i roto i te Mesia ra, ua mou ïa. Hau atu â, ahiri e “tei teie nei ao anaˈe ra ta tatou e tiai i te Mesia nei, e ati rahi to tatou i to te taata atoa.”

6. (a) Eaha ta Paulo i parau ei haapapuraa i te tia-faahou-raa o Iesu? (b) Eaha te “enemi hopea,” e nafea te reira e mou ai?

6 Te paturu ra Paulo i te tia-faahou-raa o Iesu. (Korinetia 1, 15:20-28) I te mea e o te Mesia te oho “matamua” o tei taoto i roto i te pohe, e faatia-atoa-hia mai ïa vetahi atu. No te faaroo ore hoi o te taata ra o Adamu i fa mai ai te pohe, area te tia-faahou-raa ra, mea na roto ïa i te hoê taata—o Iesu. E faatiahia mai to ˈna mau taata ia tae i to ˈna vairaa mai. E “hope roa te mau hau, e te mana, e te puai” e patoi ra i te mana arii o te Atua “i te faaorehia” e te Mesia e e faatere oia ei Arii ia pau roa te mau enemi atoa i te tuuhia e Iehova i raro aˈe i to ˈna avae. Te “enemi hopea” atoa—te pohe i tufahia mai e Adamu—e mou ïa maoti te faufaa o te tusia a Iesu. Ia oti, e faahoˈi te Mesia i te Basileia i to ˈna Atua e Metua ra, a auraro atu ai “i tei tuu i te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, ia riro o te Atua i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra.”

Bapetizohia no tei pohe?

7. O vai ma te ‘bapetizohia no te riro ei feia pohe,’ e eaha te auraa o te reira no ratou?

7 Ua uihia i te feia patoi i te tia-faahou-raa e: “Eaha ihora te feia [e bapetizohia ra no te riro ei feia pohe]?” (Korinetia 1, 15:29; MN) Aita Paulo e parau ra e e bapetizohia te feia ora no tei pohe, no te mea e tia i te mau pǐpǐ taitahi a Iesu ia haapii, ia tiaturi, e ia bapetizohia. (Mataio 28:19, 20; Ohipa 2:41) E “bapetizohia” te mau Kerisetiano faatavaihia “no te riro ei feia pohe” ma te hopuraa i roto i te hoê huru oraraa o te aratai i te pohe e te tia-faahou-raa. E haamata teie huru bapetizoraa ia faahotu te varua o te Atua i te tiaturiraa e ora i nia i te raˈi i roto ia ratou e e hope ia tia mai ratou mai te pohe mai no te ora ei varua pohe ore i nia i te raˈi.—Roma 6:3-5; 8:16, 17; Korinetia 1, 6:14.

8. Eaha te mea e papu ai i te mau Kerisetiano noa ˈtu e e haapohe o Satani e ta ˈna mau tavini ia ratou?

8 Ia au i te mau parau a Paulo, maoti te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e noaa ˈi i te mau Kerisetiano i te faaruru tamau i te ati e te pohe no te raveraa i te ohipa pororaa i te Basileia. (Korinetia 1, 15:30, 31) Ua ite ratou e e nehenehe ta Iehova e faatia mai ia ratou ia vaiiho oia ia Satani e ta ˈna mau tavini ia haapohe ia ratou. O te Atua anaˈe te nehenehe e haamou i to ratou nephe, aore ra ora, i Gehena, te taipe o te haamouraa mure ore.—Luka 12:5.

Te faufaaraa ia vai ara noa

9. Ia riro te tiaturiraa o te tia-faahou-raa ei puai paturu i roto i to tatou oraraa, eaha te tia ia tatou ia ape?

9 Ua paturu te tiaturiraa o te tia-faahou-raa ia Paulo. A vai ai oia i Ephesia, ua huri paha to ˈna mau enemi ia ˈna i nia i te tahua taputôraa no te aro atu i te mau animala taehae. (Korinetia 1, 15:32) Mai te peu e ua tupu te reira, ua faaorahia ïa oia, mai ia Daniela atoa i faaorahia i te mau liona. (Daniela 6:16-22; Hebera 11:32, 33) No to ˈna tiaturi i te tia-faahou-raa, aita Paulo i pee i te huru o te mau apotata no Iuda i te tau o Isaia. Ua na ô ratou e: “E amu tatou e e inu tatou; ananahi hoi tatou e pohe ai.” (Isaia 22:13) Ia riro te tiaturiraa o te tia-faahou-raa ei puai paturu i roto i to tatou oraraa mai i roto i to Paulo, e tia ïa ia tatou ia ape i te feia o taua huru feruriraa ino ra to ratou. “Eiaha e vare,” ta Paulo ïa i faaara. “E ino te mau peu faufaa i te mau amuimuiraa iino ra.” (Korinetia 1, 15:33, MN) Parau mau, e au teie faaueraa tumu i te mau tuhaa rau o te oraraa.

10. Nafea to tatou tiaturiraa i te tia-faahou-raa e nehenehe ai e vai oraora noa?

10 I te feia e feaa ra i te tia-faahou-raa, ua parau Paulo e: “E ara e tia ˈi, eiaha e rave i te hara; aore hoi te hoê pae i ite i te Atua: ia haama outou i na reira ˈtu ai au.” (Korinetia 1, 15:34) I teie “tau hopea,” mea hinaarohia ia ohipa tatou ia au i te ite mau i te Atua e te Mesia. (Daniela 12:4; Ioane 17:3) Maoti te reira e oraora noa ˈi to tatou tiaturiraa i te tia-faahou-raa.

Faatiahia mai e teihea tino?

11. Nafea to Paulo faataaraa i te tia-faahou-raa o te mau Kerisetiano faatavaihia?

11 Te faahiti ra Paulo i muri iho i te tahi mau uiraa. (Korinetia 1, 15:35-41) Peneiaˈe, no te faaô mai i te feaaraa i nia i te tia-faahou-raa, e ui paha te hoê taata e: “E nahea ia faatia i tei pohe ra? e eaha te huru o to ratou tino ia tia mai?” Mai ta Paulo i faaite, e pohe mau â te hoê huero i tanuhia i roto i te repo a taui ai oia no te riro mai ei raau tupu apî. E tia atoa i te hoê taata i faatavaihia i te varua ia pohe. Mai te hoê raau e tupu mai mai roto mai i te hoê huero ei tino apî, mea taa ê ïa te tino faatiahia o te Kerisetiano faatavaihia i te tino taata. Noa ˈtu e tera noa to ˈna huru oraraa mai na mua ˈˈe i to ˈna poheraa, e faatiahia mai oia ei mea ora apî e te hoê tino varua o te nehenehe e ora i nia i te raˈi. E hoˈi faahou mai iho â ïa te feia e faatiahia mai i nia i te fenua i roto i te mau tino taata.

12. Eaha te auraa o te mau parau ra ‘te mau tino o te raˈi’ e ‘te mau tino o te fenua’?

12 Mai ta Paulo i parau, mea taa ê te tino o te taata i to te animala. To te animala atoa, mea taa ê te tahi i te tahi. (Genese 1:20-25) Mea taa ê te hanahana o ‘te mau tino o te raˈi’ o te mau varua e to ‘te mau tino iˈo o te fenua.’ Mea taa ê te hanahana o te mahana, o te avaˈe, e o te mau fetia. E hanahana rahi aˈe râ to te feia faatavaihia i faatiahia mai.

13. Ia au i te Korinetia 1, 15:42-44, eaha tei ueuehia e eaha tei faatiahia?

13 A faahiti ai oia i te mau taa-ê-raa, ua parau â Paulo e: “Oia atoa te tia-faahou-raa o tei pohe ra.” (Korinetia 1, 15:42-44) Ua parau oia e: “I ueuehia ei mea tahuti noa, i faatiahia ei mea tahuti ore.” I ǒ nei, te parau ra paha Paulo no nia i tei faatavaihia ei pǔpǔ. I ueuehia ratou ei mea tahuti noa i te poheraa, e faatiahia mai ei mea tahuti ore, aita e hara. Noa ˈtu e ua faaino te ao ia ratou, e faahoˈihia mai ratou i te ora i nia i te raˈi e e faaitehia e te Mesia i roto i te hanahana. (Ohipa 5:41; Kolosa 3:4) I te poheraa, i ueuehia “ei tino taata” e e faatiahia “ei tino varua.” I te mea e manuïa te reira i nia i te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua, e nehenehe tatou e tiaturi papu e e faahoˈihia mai vetahi ê atu i te ora i nia i te fenua.

14. Nafea to Paulo faataaraa e mea taa ê te Mesia ia Adamu?

14 Ua faaite o Paulo i muri iho e mea taa ê te Mesia ia Adamu. (Korinetia 1, 15:45-49) Ua “hamanihia” o Adamu, te taata matamua, “ei taata ora.” (Genese 2:7) Area “te Adamu hopea”—o Iesu—‘e varua ora ïa.’ Ua horoa na mua oia i to ˈna ora ei tusia taraehara no ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia. (Mareko 10:45) Ei taata, ‘mai te hohoˈa o to te repo te vai noa i nia’ ia ratou, ia faatiahia mai râ ratou, e riro ratou mai te Adamu hopea. Parau mau, e faufaahia te feia auraro atoa, tae noa ˈtu tei faatiahia mai i nia i te fenua, i te tusia a Iesu.—Ioane 1, 2:1, 2.

15. No te aha te mau Kerisetiano faatavaihia e ore ai e faatiahia mai i roto i te tino iˈo, e nafea ratou e faatiahia mai ai a vai mai ai o Iesu?

15 Ia pohe te mau Kerisetiano faatavaihia, eita ratou e faatiahia mai i roto i te tino iˈo. (Korinetia 1, 15:50-53) E ore te tino iˈo e te toto e riro ei mea tahuti ore e e parahi i te Basileia i te raˈi. E ore vetahi feia faatavaihia e taoto maoro i roto i te pohe. Ia oti ta ratou hororaa haapao maitai i nia i te fenua a vai mai ai Iesu, e “faahuru-ê-hia” ratou “eita e mahia, mai te amoraa mata nei.” E faatia-taue-hia ratou no te ora ei varua ma te tahuti ore e te hanahana. I te pae hopea, 144 000 melo to “te vahine faaipoipo” a te Mesia i te raˈi.—Apokalupo 14:1; 19:7-9; 21:9; Tesalonia 1, 4:15-17.

Te upootiaraa i nia i te pohe!

16. Ia au ia Paulo e te mau peropheta matamua, eaha te tupu i nia i te pohe i tufahia mai e te taata hara ra o Adamu?

16 Ua parau o Paulo ma te upootia e e horomii-roa-hia te pohe. (Korinetia 1, 15:54-57) Ia riro te mea tahuti noa ei mea tahuti ore, e te mea pohe noa ei mea pohe ore, e tupu ïa teie mau parau e: “Ua horomii-roa-hia te pohe.” “E te pohe e, teihea to oe tara? E hade e, teihea to oe re?” (Isaia 25:8; Hosea 13:14) Te tara e faatupu i te pohe, o te hara ïa, e te puai o te hara, o te Ture ïa, tei faautua i te feia hara i te pohe. Maoti râ te tusia e te tia-faahou-raa o Iesu, eita te pohe i tufahia mai e te taata hara ra o Adamu e upootia faahou.—Roma 5:12; 6:23.

17. Nafea te Korinetia 1, 15:58 e tano ai i teie mahana?

17 “E teie nei, e au mau taeae here e,” ta Paulo ïa i parau, “ia itoito outou, eiaha e aueue, ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu eiaha e faaea, ua ite hoi outou e, e ere i te mea faufaa ore te ohipa a te Fatu ta outou e rave na.” (Korinetia 1, 15:58) E au taua mau parau ra i te toea faatavaihia e te mau “mamoe ê atu” a Iesu i teie mahana noa ˈtu e e pohe ratou i teie anotau hopea. (Ioane 10:16) Aita i faufaa ore ta ratou mau ohipa ei feia poro i te Basileia, no te mea te tiai maira te hoê tia-faahou-raa ia ratou. Ei mau tavini a Iehova, ia rohi noa na tatou i roto i te ohipa a te Fatu a tiai noa ˈi i te mahana e nehenehe ai tatou e tuô ma te oaoa e: “E hade e, teihea to oe re?”

Ua tupu te tiaturiraa o te tia-faahou-raa!

18. Mai te aha te papuraa o te tiaturiraa o Paulo i te tia-faahou-raa?

18 Te faaite maitai maira te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 1 pene 15 e mea puai te tiaturiraa o te tia-faahou-raa i roto i to ˈna oraraa. Ua papu roa ia ˈna e ua faatiahia mai Iesu mai te pohe mai e e matara atoa mai vetahi ê atu mai te menema mai o te huitaata. Tei ia outou ra anei teie tiaturiraa papu? Ua hiˈo o Paulo i te mau faufaa miimii ei “mea faufaa ore” e ua ‘faarue oia i te mau mea atoa’ ia ‘ite hoi oia i te Mesia e te puai o to ˈna tia-faahou-raa.’ Ua ineine te aposetolo i te faaruru i te hoê pohe mai to te Mesia ma te tiaturi e e fanaˈo oia i “te tia-faahou-raa [oioi aˈe].” E parau-atoa-hia te reira “te tia-faahou-raa matamua,” e fanaˈohia e na 144 000 pǐpǐ faatavaihia a Iesu. E, e faatiahia mai ratou no te ora ei varua i nia i te raˈi, area “te tahi pae o te feia i pohe ra,” e faatiahia mai ïa i nia i te fenua.—Philipi 3:8-11; MN; Apokalupo 7:4; 20:5, 6.

19, 20. (a) Teihea mau taata Bibilia e faahoˈihia mai i te ora i nia i te fenua? (b) Te tiai ra outou i to vai ma tia-faahou-raa?

19 Ua riro te tiaturiraa o te tia-faahou-raa ei tupuraa mau hanahana no te feia faatavaihia aita i taiva e tae noa ˈtu i te pohe. (Roma 8:18; Tesalonia 1, 4:15-18; Apokalupo 2:10) E ite te feia e ora ˈtu i “te ati rahi” ia tupu te tiaturiraa o te tia-faahou-raa i nia i te fenua a ‘tuu mai ai te apoo e hade i te feia i pohe i roto ia raua ra.’ (Apokalupo 7:9, 13, 14; 20:13) I rotopu i te feia e faahoˈihia mai i te ora i nia i te fenua, te vai ra o Ioba, tei erehia i ta ˈna na hitu tamaroa e e toru tamahine. A feruri na i to ˈna oaoa ia farii faahou mai oia ia ratou—e auê atoa ratou i te oaoa ia ite ratou e e hitu taeae e e toru tuahine nehenehe ê atu to ratou!—Ioba 1:1, 2, 18, 19; 42:12-15.

20 Auê ïa haamaitairaa ia faahoˈihia mai o Aberahama raua o Sara, o Isaaka raua o Rebeka—e mea rahi atu â, tae noa ˈtu “te mau peropheta atoa”—i te ora i nia i te fenua! (Luka 13:28) O Daniela te hoê o taua mau peropheta ra, tei tǎpǔhia te hoê tia-faahou-raa i raro aˈe i te faatereraa a te Mesia. Fatata e 2 500 matahiti i teie nei to Daniela faafaaearaa i roto i te menema, na roto râ i te puai o te tia-faahou-raa, e fatata oia i te ‘[tia mai] no ta ˈna kelero’ ei hoê o “[te mau tamaiti hui arii] i te fenua taatoa nei.” (Daniela 12:13; MN; Salamo 45:16; MN) Auê te horuhoru e ia farii faahou outou eiaha noa te feia haapao maitai i tahito ra, to outou atoa râ metua tane, metua vahine, tamaiti, tamahine, e vetahi atu feia here ta te enemi ra te pohe i rave!

21. No te aha tatou e ore ai e haamarirau i te rave i te mau mea maitatai no vetahi ê?

21 Tau ahuru matahiti paha to vetahi o to tatou mau hoa e fetii here taviniraa i te Atua e ua ruau ratou. Mea fifi paha no ratou ia faaruru i te mau tautooraa o te oraraa no to ratou ruhiruhia. E tapao î i te here ïa ia horoa tatou i te mau huru tauturu atoa i teie nei! I muri aˈe, eita tatou e tatarahapa i te oreraa e haapao ia ratou ia titau mai te pohe ia ratou. (Koheleta 9:11; 12:1-7; Timoteo 1, 5:3, 8) E nehenehe tatou e tiaturi papu e e ore Iehova e haamoe i te mau ohipa maitatai ta tatou i rave no vetahi ê, noa ˈtu to ratou faito matahiti aore ra huru oraraa. “E teie nei, te vai nei ta tatou ravea,” ta Paulo ïa i papai, “e hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.”—Galatia 6:10; Hebera 6:10.

22. Hou a tupu ai te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, ia faaoti tatou e rave i te aha?

22 O Iehova “te Metua o te aroha piri e te Atua o te tamahanahanaraa atoa.” (Korinetia 2, 1:3, 4, MN) E tamahanahana ta ˈna Parau ia tatou e e tauturu mai ia tamahanahana tatou ia vetahi ê na roto i te tiaturiraa puai o te tia-faahou-raa. E tae noa ˈtu i te taime e ite ai tatou i te tupuraa o taua tiaturiraa ra e e faahoˈihia mai tei pohe i te ora i nia i te fenua, ia riro ïa tatou mai ia Paulo, i faaroo i te tia-faahou-raa. Ia pee iho â râ tatou ia Iesu, ua tupu hoi to ˈna tiaturiraa i te mana o te Atua e faatia mai ia ˈna. E fatata te feia i roto i te mau menema haamanaˈoraa i te faaroo i te reo o te Mesia e i te haere mai i rapae au. Ia horoa mai te reira i te tamahanahanaraa e te oaoa. Hau atu â râ, ia mauruuru tatou ia Iehova, i upootia i nia i te pohe maoti to tatou Fatu ra o Iesu Mesia!

Eaha ta outou pahonoraa?

• Eaha te haapapuraa a te feia i ite mata no nia i te tia-faahou-raa o Iesu ta Paulo i horoa?

• Eaha te “enemi hopea,” e nafea te reira e mou ai?

• No nia i te mau Kerisetiano faatavaihia, eaha tei ueuehia e eaha tei faatiahia?

• Teihea mau taata Bibilia ta outou e hinaaro e farerei ia faahoˈihia mai ratou i te ora i nia i te fenua?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

Ua paruru puai mau te aposetolo Paulo i te tia-faahou-raa

[Hohoˈa i te api 20]

E riro te tia-faahou-raa o Ioba, to ˈna utuafare, e mea rahi atu â ei tumu o te oaoa taotia ore!