Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Nafea e rahi atu â ˈi te auraa o to outou oraraa

Nafea e rahi atu â ˈi te auraa o to outou oraraa

Nafea e rahi atu â ˈi te auraa o to outou oraraa

TE NA ô ra te hoê parau paari e: “Eiaha e faahope i te puai i te taoˈa ia rahi; eiaha e tiaturi i to oe iho paari. E tiatonu â oe i to oe mata i te taoˈa ra e aita nei ïa? te rave nei hoi te reira i te pererau, e te maue ê nei mai te aeto i nia i te raˈi ra.” (Maseli 23:4, 5) Teie hoi te auraa, e ere i te haerea paari ia faarohirohi tatou ia tatou iho i te tamataraa i te riro mai ei taata taoˈa rahi, no te mea e maue ê te taoˈa rahi mai te huru ra e mea na nia i te mau pererau o te aeto.

Mai ta te Bibilia e faaite ra, e nehenehe te taoˈa materia e moe oioi noa. E nehenehe te reira e ore i te hoê noa po no te hoê ati natura, te hoê topa-taue-raa o te ihiihi, aore ra te tahi atu tupuraa manaˈo-ore-hia. Hau atu â, e pinepine te feia i manuïa i te pae materia i te ore e vare faahou. A hiˈo na ia John, ta ˈna ohipa, te faaanaanataeraa ïa i te feia politita e tuaro tuiroo, e te feia hui arii.

Te na ô ra John e: “Ua tuu vau i ta ˈu mau mea atoa i roto i ta ˈu ohipa. Ua monihia vau, ua faaea vau i roto i te mau hotela faahiahia roa, e i te tahi mau taime, ua haere atoa vau i te ohipa na nia i to ˈu iho manureva. I te omuaraa, ua au roa vau i te reira, ua fiu mǎrû noa mai râ vau. E au ra e aita e hohonuraa to te feia ta ˈu e faaanaanatae ra. Aita to to ˈu oraraa e auraa.”

Mai ta John i ite mai, mea mauruuru ore te hoê oraraa aita e faufaa pae varua. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaite Iesu Mesia nafea e ite mai ai i te oaoa maoro. Ua parau oia e: “E ao to tei ite i to ratou veve i te pae varua, no ratou hoi te basileia o te mau raˈi ra.” (Mataio 5:3, MN) Papu maitai ïa e e haerea paari te tuuraa i te mau mea pae varua i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa. Teie râ, te vai ra ˈtu â te mau mea o te tauturu ia rahi atu â te auraa o te oraraa.

Mea faufaa mau to tatou utuafare e to tatou mau hoa

E oaoa anei outou i te oraraa ahiri e eita roa ˈtu outou e farerei i to outou utuafare e aita to outou e hoa rahi? Papu maitai e eita. Ua hamani to tatou Atua Poiete ia tatou ma te hinaaro e here e ia herehia tatou. O te hoê teie o te mau tumu i haamataratara ˈi Iesu i te faufaaraa e ‘aroha i to tatou taata-tupu mai ia tatou iho.’ (Mataio 22:39) E ô a te Atua te utuafare o te riro ei vahi maitai no te faaite i te here miimii ore.—Ephesia 3:14, 15.

Nafea to tatou utuafare e faarahi atu â ˈi i te auraa o to tatou oraraa? E nehenehe te hoê utuafare tahoê e faaauhia i te hoê ô ruperupe o te riro ei haapuraa haumârû no te ahoaho o te oraraa o te mau mahana atoa. Oia atoa, i roto i te utuafare, e nehenehe e itea mai ia tatou te taairaa haumârû e te mahanahana o te faaore i te manaˈo moemoe. Parau mau, eita te hoê utuafare e riro noa mai ei haapuraa. A haapaari ai râ tatou i te mau taairaa utuafare, e fatata roa ˈtu â tatou te tahi i te tahi, e e faufaahia ˈtu â te oraraa. Ei hiˈoraa, e faahopearaa faahiahia to te horoaraa i te taime e te haapao maitai i te mau mahana atoa ei faaiteraa i te here e te faatura i to tatou hoa faaipoipo.—Ephesia 5:33.

Mai te peu e e tamarii ta tatou, e tia ia tatou ia tutava i te faatupu i te hoê huru tupuraa maitai i reira tatou e aratai ai ia ratou. Mea titau rahi te horoaraa i te taime no ratou, te faaohie-noa-raa i te aparauraa, e te horoaraa ˈtu i te haapiiraa pae varua. E nehenehe râ taua taime e taua tutavaraa ra e hopoi mai i te mauruuru rahi. E hiˈo te mau metua e manuïa ra i te mau tamarii mai te mau haamaitairaa, mai te hoê tufaa no ǒ mai i te Atua ra e tia ia haapao-maitai-hia.—Salamo 127:3.

E tauturu atoa te mau hoa rahi e ia mauruuru te oraraa e ei auraa to te reira. (Maseli 27:9) E rahi roa mai to tatou mau hoa ia faaite tatou i te aau taua. (Petero 1, 3:8) E tauturu mai te mau hoa mau e faatia mai ia tatou i nia ia hiˈa tatou. (Koheleta 4:9, 10) E ‘te taua mau ra, e taeae ïa i fanau mai no te anotau e ati ai ra.’—Maseli 17:17.

Mea mauruuru mau â te auhoaraa mau! Mea horuhoru aˈe te hoê toparaa mahana, mea monamona aˈe te maa, e mea au aˈe te upaupa ia fanaˈohia e te hoê hoa. Parau mau, e piti noa na tuhaa te utuafare piri e te mau hoa e nehenehe e tiaturihia o te hoê oraraa e auraa to ˈna. Eaha ˈtu â te mau faanahoraa ta te Atua i rave o te faarahi atu â i te auraa o to tatou oraraa?

Te haamâharaa i to tatou veve pae varua

Mai tei tapaohia i nia ˈˈe, ua taai Iesu Mesia i te oaoa i te iteraa i to tatou veve pae varua. Ua poietehia tatou ma te huru pae varua e morare atoa. No reira te Bibilia e parau ai no “tei haapao i ta te varua ra” e ‘te taata moe o te aau ra.’—Korinetia 1, 2:15; Petero 1, 3:3, 4.

Ia au i te titionare ra An Expository Dictionary of New Testament Words, a W. E. Vine, te aau taipe, o “te ohipa taatoa ïa a te feruriraa e te morare o te taata, te mau tuhaa o te feruriraa e o te mau manaˈo horuhoru atoa.” Ei faataaraa, te na ô râ Vine e: “Teie ïa te auraa, e faaohipahia te parau aau no te faahohoˈa i te mau vaipuna huna o te taata o roto mai.” Te tapao atoa ra taua noâ buka ra e “i roto i te aau, i te vahi hohonu roa, te vai ra ‘te taata huna,’ . . . te taata mau.”

Nafea tatou e haamâha ˈi i te mau hinaaro o “tei haapao i ta te varua ra,” aore ra “te taata huna,” oia hoi ‘te taata moe o te aau ra’? E rave tatou i te hoê taahiraa avae rahi i te reira paeau, i te haamâharaa i to tatou veve pae varua ia farii tatou i te manaˈo i faahitihia e te papai salamo i faauruahia tei himene e: “Ia ite hoi outou, o Iehova anaˈe ra te Atua; na ˈna tatou i hamani, e no ˈna hoi tatou; e taata no ˈna, e te mamoe no tana ra aua.” (Salamo 100:3) Ia faˈi tatou i te reira, e aratai iho â ïa ia faaoti tatou e e aitarahu ta tatou i te Atua. Mai te peu e te hinaaro ra tatou ia tuuhia tatou i roto i te “taata no ˈna, e te mamoe no tana ra aua,” e tia ia tatou ia ohipa ia au i ta ˈna Parau, te Bibilia.

E ohipa ino anei te reira? E ere, no te mea maoti te iteraa e mea faufaa na te Atua to tatou haerea, e rahi atu â te auraa o to tatou oraraa. E faaitoito te reira ia tatou ia riro ei taata maitai aˈe—e tapao faufaa mau hoi te reira. “E ao to te taata i mǎtaˈu ia Iehova ra: tei riro roa to ˈna aau i ta ˈna parau,” ta te Salamo 112:1 ïa e parau ra. E rahi atu â te auraa o to tatou oraraa maoti te mǎtaˈu faatura i te Atua e te auraroraa ma te aau tae i ta ˈna mau faaueraa.

No te aha tatou e mauruuru ai i te auraroraa i te Atua? No te mea e manaˈo haava to tatou, te hoê ô ta te Atua i horoa mai na te huitaata atoa. Ua riro te manaˈo haava ei hiˈopoa i te morare o te tapao i te fariiraa aore ra te farii-ore-raa i ta tatou i rave aore ra e rave ra. Ua farerei aˈena tatou paatoa i te peapea o te hoê manaˈo haava ahoaho. (Roma 2:15) E nehenehe atoa râ tatou e hoona i to tatou manaˈo haava. Ia ohipa tatou ma te miimii ore i nia i te Atua e to tatou taata-tupu, e ite tatou i te oaoa e te mauruuru. E ite mai tatou e “mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) Te vai ra te tumu faufaa ia na reira.

Ua hamani to tatou Atua Poiete ia tatou e ia hinaaro tatou i to tatou taata-tupu. E faatupu te tautururaa ia vetahi ê i te oaoa i roto i to tatou iho mafatu. Hau atu â, te haapapu maira te Bibilia e ia horoa tatou na te hoê taata veve, e farii te Atua i te reira mai te hoê maitai i ravehia i nia ia ˈna.—Maseli 19:17.

Taa ê atu i te horoaraa mai i te mauruuru o roto mai, e nehenehe anei te haapaoraa i to tatou mau hinaaro pae varua e tauturu mau mai ia tatou? E tiaturi te hoê taata tapihoo no Hitia o te râ no Ropu o Raymond te iˈoa e e. Te na ô ra oia e: “Ta ˈu tapao otahi, ia noaa noa ïa te moni. Mai te taime iho râ i farii ai au i roto i to ˈu mafatu e te vai ra te hoê Atua e te faaite ra te Bibilia i to ˈna mau hinaaro, ua taui roa vau. I teie nei, i roto i to ˈu oraraa, tei te piti o te parahiraa te faatiaraa i te oraraa. Maoti te tamataraa i te faaoaoa i te Atua, ua ora mai au i te manaˈo hohonu tuino o te riri. Noa ˈtu e ua pohe to ˈu papa i roto i te hoê aroraa, aita vau e hinaaro ra e tahoo i te mau taata o ratou te tumu.”

Mai tei itea mai e Raymond, e nehenehe te haapao-maitai-raa i te mau hinaaro o “tei haapao i ta te varua ra” e faaora i te mau pepe hohonu i te pae manaˈo horuhoru. Teie râ, eita anaˈe tatou e faaruru i te mau fifi e tupu mai i te mau mahana atoa, eita te oraraa e riro mai ei mea mauruuru roa.

E nehenehe tatou e fanaˈo i “te hau a te Atua”

I roto i teie ao aehuehu, mea iti te mau mahana e mairi noa ma te maitai. E tupu te mau ati, e faataupupu te mau opuaraa, e e vare tatou i te taata. E nehenehe teie mau paoaraa e faaere ia tatou i te oaoa. No te feia râ e tavini ra i te Atua ra o Iehova, te tǎpǔ ra te Bibilia i te oaoa o roto mai—“te hau a te Atua.” Nafea e noaa ˈi ia tatou teie hau?

Ua papai te aposetolo Paulo e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Maoti i te tamata i te amo i to tatou mau fifi o tatou anaˈe, e tia ia tatou ia pure uˈana a tuu atu ai i ta tatou mau hopoia o te mau mahana atoa i nia i te Atua. (Salamo 55:22) E rahi atu â to tatou faaroo e e pahono mai oia i teie pure taparuparu na roto i ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, a tupu ai tatou i te pae varua e a ite atu ai nafea te Atua ia tauturu mai.—Ioane 14:6, 14; Tesalonia 2, 1:3.

Ia oti ia tatou i te patu i to tatou tiaturi i nia i te Atua ra o Iehova, ‘Tei faaroo i te pure ra,’ e maitai aˈe tatou no te faaruru atu i te mau ati, mai te maˈi roa, te matahiti rahi, aore ra te otoraa i te taata pohe. (Salamo 65:2) Ei auraa mau râ to te oraraa, e tia atoa ia tatou ia haamanaˈo i te tau a muri aˈe.

A oaoa i roto i te tiaturiraa i mua nei

Te tǎpǔ ra te Bibilia i “te raˈi apî e te fenua apî,” te hoê hau parau-tia e te haapao maitai i nia i te raˈi o te faatere i te hoê fetii taata faaroo. (Petero 2, 3:13) I roto i taua ao apî ra tǎpǔhia e te Atua, e monohia te tamaˈi e te parau-tia ore e te hau e te parau-tia. E ere noa teie i te hoê hinaaro pee haere noa, o te hoê râ mea papu o te puai noa ˈtu â i te mau mahana atoa. E parau apî maitai mau teie e e tumu mau e oaoa ˈi tatou.—Roma 12:12; Tito 1:2.

I teie nei, te manaˈo ra o John, tei faahitihia i te omuaraa, e e auraa rahi atu â to to ˈna oraraa. “Noa ˈtu e aita vau i haapao rahi na i te faaroo, ua tiaturi noa iho â vau i te Atua,” ta ˈna ïa e parau ra. “Aita râ vau i rave i te hoê aˈe mea no nia i teie tiaturiraa e tae roa i te taime a haere mai ai e piti Ite no Iehova e farerei ia ˈu. Mea rahi te mau uiraa ta ˈu i ui atu ia raua, mai teie, ‘Eaha te tumu tei ǒ nei ai tatou? Te haere nei tatou ihea?’ Ua horoa mai ta raua mau pahonoraa mauruuru no roto mai i te Bibilia i te hoê fa, a tahi ra ïa i roto i to ˈu oraraa. O te haamataraa noa tera. Ua faatupu vau i te poihâ i te parau mau o tei aratai ia taui au i te mau mea faufaa atoa no ˈu. Noa ˈtu e e ere faahou vau i te taata taoˈa rahi i te pae materia, e au râ ia ˈu e e taata ona mirioni vau i te pae varua.”

Mai ia John, peneiaˈe ua vaiiho outou i to outou huru pae varua ia taoto noa ehia matahiti i te maoro. Na roto râ i te faatupuraa i ‘te aau [paari],’ e nehenehe outou e faaoraora faahou mai i te reira. (Salamo 90:12; MN) Maoti te faaoti-maite-raa e te tutavaraa, e ite mai outou i te oaoa mau, te hau e te tiaturiraa. (Roma 15:13) Oia, e e rahi atu â te auraa o to outou oraraa.

[Hohoˈa i te api 6]

E nehenehe te pure e hopoi mai i “te hau a te Atua”

[Hohoˈa i te api 7]

Ua ite anei outou eaha te nehenehe e faariro i te oraraa utuafare ei mea mauruuru atu â?