Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faatupu te teoteo i te haama

E faatupu te teoteo i te haama

E faatupu te teoteo i te haama

“Ua tupu anaˈe te teoteo ra, tei muri iho te haama; tei te feia haehaa râ te paari.”—MASELI 11:2.

1, 2. Eaha te teoteo, e nafea te reira i faatupu ai i te ati?

 E TURAI te hoê ati Levi pohehae i te hoê nahoa taata orure hau ia patoi i te feia mana ta Iehova i haamau. E opua te hoê tamaiti hui arii nounou tiaraa ma te piˈo e haru i te terono o to ˈna metua tane. E haafaufaa ore te hoê arii faaoromai ore i te mau faaueraa taa maitai a te peropheta a te Atua. Hoê â huru to teie na ati Iseraela e toru: te teoteo.

2 Te teoteo, o te hoê ïa huru o te mafatu o te riro ei haamǎtaˈuraa rahi no te taatoaraa. (Salamo 19:13) E rave te hoê taata teoteo ma te taiâ ore i te tahi mau mea aita o ˈna i faatiahia e rave. E ati te tupu pinepine mai. Oia mau, ua ino roa te tahi mau arii e ua tahuri te tahi mau hau emepera i te teoteo. (Ieremia 50:29, 31, 32; Daniela 5:20) Ua topa atoa te tahi mau tavini a Iehova i roto i taua marei ra e ua ino roa ratou.

3. Nafea tatou e ite ai i te mau fifi atâta o te teoteo?

3 Ua tano te Bibilia i te parauraa e: “Ua tupu anaˈe te teoteo ra, tei muri iho te haama; tei te feia haehaa râ te paari.” (Maseli 11:2) Te horoa maira te Bibilia i te tahi mau hiˈoraa o te haapapu ra e mea mau teie maseli. E tauturu mai te hoê faahohonuraa i te tahi o teie mau hiˈoraa ia ite tatou i te fifi atâta eiaha e faatura i te mau taotiaraa e tano. No reira, e hiˈo mai tatou nafea te feii, te nounou tiaraa, e te faaoromai ore i te turairaa i na taata e toru i faahitihia i te omuaraa ia ohipa ma te teoteo, a faatupu atu ai i to ratou haama.

O Kora—Te hoê orure hau feii

4. (a) O vai o Kora, e eaha te tahi mau ohipa faufaa ta ˈna i rave? (b) I to ˈna mau matahiti hopea, eaha te ohipa peapea ta Kora i faatupu?

4 E ati Levi o Kora na Kohata, te hoê taeae fetii piri o Mose raua o Aarona. E au ra e e mau ahuru matahiti i te maoro to ˈna oreraa e taiva ia Iehova. Ua fanaˈo taa ê o Kora e vetahi atu i te faaora-semeio-raa i te Miti Uteute, e ua apiti atoa paha oia i roto i te faatupuraa i te haavaraa a Iehova i nia i te mau tamarii a Iseraela i haamori i te kafa i te mouˈa Sinai. (Exodo 32:26) I muri aˈe râ, ua riro o Kora ei aratai i te hoê orureraa i te hau ia Mose e ia Aarona, ua amui atoa mai na tamarii a Reubena ra o Datana, Abirama, e o Ono, tae noa ˈtu e 250 hui tavana ati Iseraela. * “Te faarahi hua na orua,” ta ratou ïa i parau ia Mose e ia Aarona, “no te mea te moˈa atoa nei te taata atoa e ati noa ˈˈe te amuiraa atoa nei, e tei roto Iehova ia ratou ra: e tena na, eaha orua i faateitei ai ia orua iho e haehaa iho nei te amuiraa o Iehova nei?”—Numera 16:1-3.

5, 6. (a) No te aha Kora i patoi ai ia Mose e ia Aarona? (b) No te aha e nehenehe ai e parau e ua haafaufaa ore o Kora i to ˈna iho parahiraa i roto i te faanahoraa a te Atua?

5 No te aha o Kora i orure ai i te hau i muri aˈe i te mau matahiti taiva-ore-raa? Papu maitai e e ere ta Mose faatereraa ia Iseraela i te mea haavî, no te mea e ‘taata haehaa aˈe oia i te mau taata atoa e vai ra i nia i te fenua nei.’ (Numera 12:3, MN) E au ra râ e ua feii o Kora ia Mose e ia Aarona e ua inoino oia no to raua tiaraa, e ua parau aˈera oia—ma te hape—e na raua iho i opua e faarahi hua ma te miimii i nia i te amuiraa.—Salamo 106:16.

6 Eita e ore e te tahi fifi o Kora, te oreraa ïa e poihere i ta ˈna iho mau fanaˈoraa taa ê i roto i te faanahoraa a te Atua. Parau mau, e ere o te mau ati Levi a Kohata atoa i te mau tahuˈa, e mau orometua haapii râ ratou i te Ture a te Atua. E tari atoa te tahi pae i te mau tauihaa o te sekene ia afaihia te reira i te tahi atu vahi. E hopoia faufaa roa teie, no te mea o te mau taata mâ anaˈe i te pae haapaoraa e te pae morare te nehenehe e tapea i te mau tauihaa moˈa. (Isaia 52:11) No reira, i to Mose pahonoraa ˈtu ia Kora, te ui mau ra oia e, Mea faufaa ore roa anei ta outou hopoia i titau atoa ˈi outou i te toroa tahuˈa? (Numera 16:9, 10) Aita i taa ia Kora e te fanaˈoraa rahi roa ˈˈe, o te taviniraa ïa ia Iehova ma te haapao maitai ia au i ta ˈna faanahoraa—e ere râ te titauraa i te tahi mau toroa aore ra tiaraa taa ê.—Salamo 84:10.

7. (a) Nafea to Mose faaûraa ˈtu ia Kora e to ˈna mau taata? (b) Nafea te orureraa hau a Kora i te faatupuraa i te hoê hopea ino mau?

7 Ua ani aˈera Mose ia Kora e to ˈna mau taata e putuputu mai i te poipoi i muri iho i te tiahapa amuiraa e te mau auˈa tutuiraa mea noˈanoˈa e te mea noˈanoˈa. Aita o Kora e to ˈna mau taata i faatiahia ia pûpû i te mea noˈanoˈa, no te mea e ere ratou i te mau tahuˈa. Mai te peu e ua haere mai ratou e te mau auˈa tutuiraa mea noˈanoˈa e te mea noˈanoˈa, e tapao faaite ïa e te manaˈo noa ra teie mau taata e e tiaraa to ratou e ohipa mai te mau tahuˈa—i muri aˈe atoa i te fanaˈoraa i te hoê rui taatoa no te feruri faahou. I to ratou haereraa mai i te poipoi aˈe, ua faaite aˈera o Iehova ma te tia i to ˈna riri. No te tamarii a Reubena, ‘ua hamama aˈera te fenua i to ˈna vaha e horomii atura ia ratou.’ E te toea, e o Kora atoa, ua pau ïa i te auahi no ǒ mai i te Atua ra. (Deuteronomi 11:6; Numera 16:16-35; 26:10) Ua faatupu te teoteo o Kora i te haama rahi—te au ore o te Atua!

A patoi i “te feii”

8. Nafea “te feii” e nehenehe ai e itehia i rotopu i te mau Kerisetiano?

8 E faaararaa te aamu o Kora no tatou. I te mea e tei te mau taata tia ore “te feii,” e ite-atoa-hia ïa te reira i roto i te amuiraa Kerisetiano. (Iakobo 4:5) Ei hiˈoraa, mea nounou paha na tatou te tiaraa. Mai ia Kora, e feii paha tatou i te feia e mau fanaˈoraa taa ê ta ratou ta tatou e hinaaro ra. Aore ra e nehenehe tatou e riro mai ia Dioterephe, te hoê Kerisetiano no te senekele matamua. Ua faaino rahi oia i te mana faatere o te mau aposetolo, no to ˈna hoi hinaaro i te hopoia. Oia mau, ua papai o Ioane e mea au na Dioterephe e “faateitei ia ˈna iho.”—Ioane 3, 9.

9. (a) E tia ia tatou ia ape i teihea huru i mua i te mau hopoia i roto i te amuiraa? (b) Eaha te manaˈo tano no nia i to tatou parahiraa i roto i te faanahoraa a te Atua?

9 Parau mau, e ere i te mea ino ia hinaaro uˈana te hoê tane Kerisetiano i te mau hopoia i roto i te amuiraa. Ua faaitoito atoa o Paulo i te reira. (Timoteo 1, 3:1) Eiaha râ tatou e faariro i te mau fanaˈoraa taa ê i roto i te taviniraa ei tapao o te manuïaraa, mai te huru ra e te noaaraa mai ia tatou te reira, ua nuu tatou i nia i te mea e parauhia te faito o te haereraa i mua. A haamanaˈo, ua parau Iesu e: “O te hinaaro râ i te faarahi i roto ia outou na, ia riro ïa oia ei tavini no outou e tia ˈi; e o te hinaaro ia hau oia i roto ia outou na, ei tavini haehaa oia no outou.” (Mataio 20:26, 27) Papu maitai, mea ino ia feii tatou i te feia e mau hopoia rahi aˈe ta ratou, mai te huru ra e ua taaihia to tatou faufaaraa i te aro o te Atua i to tatou “tiaraa” i roto i ta ˈna faanahonahoraa. Ua parau Iesu e: “E taeae anaˈe hoi outou atoa na.” (Mataio 23:8) Oia, e taata poro aore ra e pionie, e taata bapetizo-apî-hia aore ra mea maoro i roto i te parau mau—e parahiraa faufaa to te taatoaraa e tavini ra ia Iehova ma te nephe atoa i roto i ta ˈna faanahoraa. (Luka 10:27; 12:6, 7; Galatia 3:28; Hebera 6:10) E haamaitairaa mau â ia ohipa ma te aau hoê e te mau mirioni taata e tutava ra i te faaohipa i teie aˈoraa Bibilia: “Ia faaahuhia outou i te haehaa.”—Petero 1, 5:5.

O Abasaloma—Te hoê taata nounou tiaraa o te imi noa i to ˈna maitai

10. O vai o Abasaloma, e nafea to ˈna raveraa e ia au mai te feia e haere ra i te arii ra no te haavaraa, ia ˈna?

10 Te horoa mai ra te huru oraraa o Abasaloma, te toru o te tamaiti a te arii Davida, i te hoê haapiiraa i te pae o te nounou tiaraa. Ua tamata teie taata opuaraa ino o te imi noa i to ˈna maitai i te rave e ia au mai te feia i haere na i te arii ra no te haavaraa, ia ˈna. Na mua, ua horoa oia i te manaˈo e aita o Davida e tâuˈa ra i to ratou mau hinaaro. Ia oti, ua faaea oia i te haavarevare e ua faaite roa ˈtura oia i ta ˈna opuaraa mau. “Ahiri au e faarirohia ei haava i te fenua nei,” ta Abasaloma ïa i parau, “ia haere atoa mai te mau taata atoa ma te hoê parau ia ˈu nei e na ˈu ratou e faatia ˈtu.” Aita e taotiaraa to te opuaraa aravihi a Abasaloma. “E ua faafatata mai te taata ia ˈna e tahopu,” ta te Bibilia ïa e parau ra, “ua rave hua ˈtu tana rima ia ˈna, ua hôˈi hua ˈtu. Ua na reira anaˈe â Abasaloma ia Iseraela atoa ra, ia haere mai i te arii ra i te [haavaraa].” Eaha te faahopearaa? “Ua na reira hoi Abasaloma i te eiâ i te aau o te taata o Iseraela ra.”—Samuela 2, 15:1-6; MN.

11. Nafea to Abasaloma tamataraa i te haru i te terono o Davida?

11 Ua faaoti maite o Abasaloma e haru i te tiaraa arii o to ˈna metua tane. E pae matahiti na mua ˈtu, ua faaue oia e ia taparahi-pohe-hia o Amanona, te tamaiti matahiapo a Davida, e au ra e no te tahoo i te maferaraahia o Tamara, te tuahine o Abasaloma. (Samuela 2, 13:28, 29) I reira atoa râ, tei nia aˈena paha te feruriraa o Abasaloma i te terono a manaˈo ai e ua riro te haapoheraa ia Amanona ei ravea ohie no te faaore i te hoê enemi. * Noa ˈtu eaha te tupuraa, i te taime tano, ua ohipa aˈera o Abasaloma. Ua faaue oia e ia faaite-haere-hia e e arii oia e ati aˈe te fenua.—Samuela 2, 15:10.

12. A faataa nafea te teoteo o Abasaloma i te faatupuraa i te haama.

12 No te hoê taime, ua manuïa o Abasaloma, no te mea “itoito aˈera taua amuiraa ra; te rahi roa ra te taata no Abasaloma.” Ia maoro rii, ua tia i te arii Davida ia horo ê ia ora ˈtu oia. (Samuela 2, 15:12-17) Aita râ i maoro, ua haapotohia te oraraa o Abasaloma i to ˈna taparahi-pohe-raahia e Ioaba, to ˈna huriraahia i roto i te hoê apoo rahi a tapoˈihia ˈtu ai e te ofai. A feruri na—aita roa ˈtu teie taata nounou tiaraa o tei hinaaro e riro ei arii i fanaˈo i te hoê hunaraa tura i to ˈna poheraa! * Ua faatupu mau â te teoteo i te haama o Abasaloma.—Samuela 2, 18:9-17.

A tinai i te nounou tiaraa miimii

13. Nafea te hoê feruriraa nounou tiaraa e nehenehe ai e aˈahia i roto i te mafatu o te hoê Kerisetiano?

13 Ua riro te manaraa mai o Abasaloma e to ˈna toparaa i muri iho ei haapiiraa no tatou. I roto i te hoê ao aroha ore i teie mahana, e peu matauhia te faatietieraa te taata i to ratou mau raatira, ma te imi ia auhia mai ratou no te faahoruhoru noa aore ra no te titau paha i te tahi huru fanaˈoraa aore ra toroa teitei. I te hoê â taime, e parau paha ratou i te tahi mau parau faatietie i te feia i raro mai ia ratou, ma te tiaturi e e auhia mai e e turuhia mai ratou. Ia ore tatou e haapao maitai, e nehenehe teie huru feruriraa nounou tiaraa e aˈahia i roto i to tatou mafatu. E au ra e ua tupu te reira i rotopu i vetahi pae i te senekele matamua, ua tia ˈtura i te mau aposetolo ia horoa i te mau faaararaa etaeta no nia i taua mau taata ra.—Galatia 4:17; Ioane 3, 9, 10.

14. No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapae i te hoê huru feruriraa nounou tiaraa e te faateitei ia tatou iho?

14 Aita e parahiraa to te feia opuaraa ino o te faateitei ia ratou iho e o te “imi i te tura” i roto i te faanahonahoraa a Iehova. (Maseli 25:27) Oia mau, te faaara maira te Bibilia e: “E faaore Iehova i te parau haapaia; e te arero e parau i te parau teoteo ra.” (Salamo 12:3) E parau haapaia ta Abasaloma. Ua parau oia i te mau mea faatietie i te feia ta ˈna i hinaaro ia au mai ratou ia ˈna—ia noaa mai ïa ia ˈna te hoê tiaraa faatere hiaai-rahi-hia. No tatou nei râ, te haamaitai-mau-hia ra tatou i te mea e tei roto tatou i te hoê fetii taeae o te pee ra i te aˈoraa a Paulo: “Eiaha roa ei mea e ravehia ma te mârô e te teoteo faufaa ore ra; ei aau haehaa râ, i te manaˈo haamaitairaa ˈtu te tahi i te tahi eiaha ia ˈna iho.”—Philipi 2:3.

O Saula—Te hoê arii faaoromai ore

15. Nafea to Saula faaiteraa i te hoê tau e e taata haehaa oia?

15 I te hoê tau, i haehaa na o Saula, e ua riro mai i muri aˈe ei arii no Iseraela. A rave na i te hiˈoraa o te ohipa i tupu i to ˈna apîraa. I to Samuela, te peropheta a te Atua, faahitiraa i te mau mea maitatai no nia ia ˈna, ua parau o Saula ma te haehaa e: “E ere anei au i te ati Beniamina no te opu iti haihai roa ia Iseraela nei? e to ˈu ra hoi fetii e ere anei i te fetii haihai roa i te mau fetii atoa i te opu o Beniamina ra? eaha hoi oe i na reira mai ai ia ˈu nei?”—Samuela 1, 9:21.

16. Nafea to Saula faaiteraa i te hoê haerea faaoromai ore?

16 I muri aˈe râ, aita o Saula i haehaa faahou. A tamaˈi ai oia i to Philiseti, ua haere oia i Gilagala, i reira hoi oia e tiai ai ia Samuela ia haere mai e ia pure i te Atua ma te mau tusia. I te mea e aita o Samuela i tae mai i te taime i faataahia, ua pûpû aˈera o Saula iho ma te teoteo i te tusia taauahi. E oti aˈera, o Samuela maira. “Eaha na oe?” ta Samuela ïa i ui. Ua pahono maira Saula e: “No te mea, hiˈo atura vau ua purara ê te mau taata ia ˈu, e aita oe i tae mai i na mahana i haapaohia ra . . . Ua faaaau noa ˈtura vau e ua hopoi au i te tahi tusia taauahi.”—Samuela 1, 13:8-12.

17. (a) I te hiˈoraa matamua, no te aha e au ai e mea tano te mau ohipa a Saula? (b) No te aha Iehova i faahapa ˈi ia Saula no ta ˈna ohipa i rave ma te faaoromai ore?

17 I te hiˈoraa matamua, e au ra e mea tano te mau ohipa a Saula. Inaha, tei roto te nunaa o te Atua i te “ati” e te “ahoaho,” e te rurutaina ra ratou no to ratou huru tupuraa fifi. (Samuela 1, 13:6, 7) Papu maitai, e ere i te mea ino ia rave i te hoê ohipa ia tano i te mau huru tupuraa. * E haamanaˈo râ tatou e e nehenehe ta Iehova e hiˈo i to tatou mafatu e e ite i to tatou mau hinaaro hohonu roa. (Samuela 1, 16:7) Eita ïa e ore e ua ite oia i te tahi mau mea no nia ia Saula tei ore i faahiti-roa-hia i roto i te aamu Bibilia. Ei hiˈoraa, ua ite paha Iehova e no te faaahaaha i ere ai Saula i te faaoromai. Peneiaˈe, ua riri roa o Saula i te mea e ua tia ia ˈna—te arii o Iseraela taatoa—ia tiai i te hoê taata ta ˈna i manaˈo e e peropheta ruau e te faataere! Noa ˈtu eaha te tupuraa, ua manaˈo Saula e no te taere o Samuela, e tiaraa to ˈna iho e rave i te mau mea e eiaha e tâuˈa i te mau faaueraa taa maitai i horoahia ia ˈna ra. Te faahopearaa? Aita o Samuela i haapopou i ta Saula i rave. Ua aˈo râ oia ia Saula, ma te parau e: “E ore to oe ra mana arii e mau . . . no te mea, aita aˈenei oe i haapao i ta Iehova i parau mai ia oe ra.” (Samuela 1, 13:13, 14) I ǒ nei â, ua faatupu te teoteo i te haama.

A ara i te faaoromai ore

18, 19. (a) A faataa nafea te faaoromai ore e nehenehe ai e turai i te hoê tavini a te Atua no teie tau ia ohipa ma te teoteo. (b) Eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo no nia i te tereraa o te amuiraa Kerisetiano?

18 Ua papaihia te aamu o te ohipa teoteo a Saula i roto i te Parau a te Atua no to tatou maitai. (Korinetia 1, 10:11) Mea ohie roa hoi no tatou ia inoino i te mau huru tia ore o to tatou mau taeae. Mai ia Saula, e nehenehe tatou e ere i te faaoromai, ma te manaˈo e mai te peu e e tia i te mau mea ia rave-maitai-hia, na tatou ïa e haapao i te reira. A feruri na, ei hiˈoraa, e mea aravihi roa te hoê taeae i te pae o te faanahonahoraa. Eita oia e tae maoro mai, ua ite oia i te mau tereraa o te mau ohipa a te amuiraa, e mea aravihi oia i te paraparau e te haapii. I te hoê â taime, te ite ra oia e aita e roaa ra ia vetahi ê ta ˈna mau titauraa haapao maitai roa, e e ere ratou i te mea aravihi roa mai ta ˈna e hinaaro. E tano anei ia ere oia i te faaoromai? E tia anei ia ˈna ia faaino i to ˈna mau taeae, ma te parau paha e aita anaˈe ta ˈna mau tutavaraa, aita ïa hoê aˈe mea e ravehia e e paruparu te amuiraa? E haerea teoteo ïa teie!

19 Na te aha e tahoê mau ra i te hoê amuiraa o te mau Kerisetiano? Na te ite e faatere? te aravihi? te ite hohonu? Parau mau, mea maitai teie mau mea no te tere-maitai-raa o te hoê amuiraa. (Korinetia 1, 14:40; Philipi 3:16; Petero 2, 3:18) Teie râ, ua parau Iesu e e ite-na-mua-hia o vai ta ˈna mau pǐpǐ maoti to ratou here. (Ioane 13:35) No reira, ua taa i te mau matahiapo haapao maitai e te nahonaho e e ere te amuiraa i te hoê taiete tapihoo o te titau ra i te hoê faatereraa etaeta; e nǎnǎ râ o te hinaaro ra ia aupuru-maitai-hia ratou. (Isaia 32:1, 2; 40:11) E faatupu pinepine te tâuˈa-ore-raa teoteo i taua mau faaueraa tumu ra i te peapea. Area te nahonaho e au i te Atua ra, e faatupu ïa i te hau.—Korinetia 1, 14:33; Galatia 6:16.

20. Eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

20 Te faaite maitai ra te mau aamu Bibilia o Kora, o Abasaloma, e o Saula e e faatupu te teoteo i te haama, ia au i te Maseli 11:2. Te na ô atoa ra râ taua noa irava Bibilia ra e: ‘Tei te feia haehaa te paari.’ Eaha te haehaa? Eaha te tahi mau hiˈoraa Bibilia e tauturu i te haamaramarama mai i teie huru maitai, e nafea tatou e faaite ai i te haehaa i teie mahana? E hiˈopoahia teie nau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ I te mea e o Reubena te matahiapo a Iakoba, eita e ore e ua inoino vetahi o to ˈna huaai i turaihia e Kora ia orure i te hau, e na Mose—te hoê huaai o Levi—e faatere ia ratou.

^ Aita o Kileaba, te piti o te tamaiti a Davida, i faahitihia i muri aˈe i to ˈna fanauraa. Peneiaˈe, ua pohe oia na mua rii i te orureraa hau a Abasaloma.

^ I te tau Bibilia, e ohipa faufaa roa te hunaraa i te tino o te hoê taata pohe. No reira, mea ino roa aita anaˈe e hunaraa e mea pinepine e faaiteraa te reira i te au ore o te Atua.—Ieremia 25:32, 33.

^ Ei hiˈoraa, ua ohipa oioi o Phinehasa ia mau te hoê ati i haapohe tau ahuru tausani tamarii Iseraela, e ua faaitoito o Davida i to ˈna mau taata pohe poia ia amu e o ˈna i te pane o te aro e vai ra i roto i “te fare o te Atua.” Aita nau haerea i faautuahia e te Atua ei haerea teoteo.—Mataio 12:2-4; Numera 25:7-9; Samuela 1, 21:1-6.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te teoteo?

• Nafea te feii i turai ai ia Kora ia ohipa ma te teoteo?

• Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te aamu o te taata nounou tiaraa ra o Abasaloma?

• Nafea tatou e nehenehe ai e ape i te huru feruriraa faaoromai ore i faaitehia e Saula?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Ua ere o Saula i te faaoromai e ua ohipa oia ma te teoteo