Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha aita ta ratou e tamarii?

No te aha aita ta ratou e tamarii?

No te aha aita ta ratou e tamarii?

TE FAAEA ra o Dele e ta ˈna vahine o Fola * i te amaa a te Taiete Watch Tower i Nigeria e te rave ra raua i te ohipa i reira. I muri rii noa ˈˈe i to raua haamataraa i te tavini i reira, ua haere mai te mama o Fola e hiˈo ia raua. Mea atea to ˈna tereraa mai no te paraparau i te hoê tumu parau ta ˈna e tapitapi rahi ra, inaha, aita to ˈna taoto i topa ahia po aˈenei.

“E mau mea maitatai anaˈe ta orua e rave ra no ˈu,” ta ˈna ïa i parau ia raua. “E hapono mai orua i te tahi mau ô, e e haere mai orua e hiˈo ia ˈu. Mea faufaa rahi no ˈu taua mau faaiteraa i te here ra. Te haapeapea atoa nei râ te reira ia ˈu no te mea te uiui noa ra vau na vai e rave i teie mau mea no orua ia naea ia orua to ˈu matahiti? A piti matahiti i teie nei to orua faaipoiporaa, e aita ta orua e tamarii. Aita anei orua e manaˈo ra e teie te taime no te faarue i te Betela e te haamau i te hoê utuafare?”

Mai teie te haaferuriraa o te mama: Ua navai te taime taviniraa a Dele raua o Fola i te Betela. Teie te taime e feruri ai raua i to raua oraraa no a muri aˈe. Te vai ra iho â te tahi atu mau taata o te nehenehe e rave i ta raua ohipa. Eiaha o Dele raua o Fola e faarue roa i te taviniraa taime taatoa, e nehenehe râ raua e rave i te tahi atu huru taviniraa, ia nehenehe raua e fanau i te tamarii e e ite i te mau oaoa o te mau metua.

Te tapitapi o te mama

Te taa ra ia tatou te tapitapi o te mama. Mea faufaa roa e mea matauhia te hinaaro e fanau i te tamarii i roto i te mau taˈere e mau tau atoa. E faahotu te fanauraa i te tamarii i te mau manaˈo hohonu o te oaoa e te tiaturi. “Ta te opu i fanau ra, e utua [maitai] ïa,” ta te Bibilia ïa e parau ra. Oia, e ô faufaa rahi te puai fanau i te tamarii no ǒ mai i to tatou Atua Poiete î i te here ra.—Salamo 127:3; MN.

I roto e rave rahi totaiete, te faaruru ra te tahi mau taata faaipoipo i te faaheporaa totiale rahi e fanau i te tamarii. Ei hiˈoraa, i Nigeria, e fanau hoi te vahine au noa e ono tamarii, mea matauhia i te mau faaipoiporaa ia faaroo i te taata ia parau i na hoa faaipoipo apî e: “I roto e iva avaˈe, te manaˈo nei matou e e faaroo matou i te hoê aiû e taˈi ra i ǒ orua ra.” Ei ô, e nehenehe e horoahia te hoê roˈi pepe na te tane e te vahine faaipoipo. E hiˈo maitai na metua vahine hoovai i te tarena. Ia ore te vahine e hapû i roto hoê matahiti aore ra hau atu, e titorotoro raua aita anei e fifi ta raua e nehenehe e tauturu i te tatara.

No te mau metua vahine e rave rahi, te tumu i faaipoipo ai nau taata, no te fanau ïa i te tamarii ia huaaihia raua. Ua na ô te mama o Fola ia ˈna e: “No te aha oe i faaipoipo ai mai te peu e eita oe e fanau i te tamarii? E taata tei fanau mai ia oe; e tia ia oe ia fanau i ta oe iho mau tamarii.”

Taa ê atu i te reira, te vai ra te tahi mau mea ohie e tia ia haapaohia. I te mau fenua e rave rahi o Afirika, mea iti te mau faanahoraa a te hau no te haapao i te ruhiruhia. Mea matauhia e na te mau tamarii e haapao i to ratou mau metua paari, mai ta taua mau metua ra i haapao ia ratou i to ratou apîraa ra. Ua haaferuri te mama o Fola e ia ore ta ˈna mau tamarii e fanau i ta ratou iho, e nehenehe ratou, i te mau matahiti i muri aˈe, e vai noa o ratou anaˈe, ma te hinaaro-ore-hia, e te veve, aita e taata no te huna ia ratou ia pohe ratou.

I te mau fenua e rave rahi o Afirika, e parauhia e e faainoraa aita anaˈe e tamarii. I te tahi mau vahi, e titau-atoa-hia i te tahi mau vahine ia haapapu i to ratou puai fanau hou te faaipoiporaa. Mea rahi te mau vahine eita e noaa ta ratou tamarii o te imi roa i te mau raau e mau ravea ia matara to ratou fifi.

Ia au i teie mau haerea, te manaˈohia ra e te ere ra te feia faaipoipo o te opua ra eiaha e fanau i te tamarii i te tahi mea maitai. E hiˈo-pinepine-hia ratou ei mau taata i ere i te ite hohonu, e mea aroha roa ratou.

Oaoa e hopoia

Ua ite te nunaa o Iehova e te vai ra te oaoa ia fanauhia te tamarii e te vai atoa ra te hopoia. Te na ô ra te Bibilia i roto i te Timoteo 1, 5:8 [MN] e: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te [faaroo], e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [faaroo] ore ra.”

E tia i te mau metua ia haapao i te mau hinaaro i te pae materia e te pae varua o to ratou utuafare, e e titau rahi te reira i te taime e te tutavaraa. Eiaha ratou e manaˈo e i te mea e na te Atua i horoa mai i te mau tamarii, na te Atua ïa e haapao ia ratou. Ua taa ia ratou e te aratairaa i te mau tamarii ia au i te mau faaueraa Bibilia, e hopoia taime taatoa ïa ta te Atua i tuu atu i te mau metua ra; eiaha e horoahia na vetahi ê.—Deuteronomi 6:6, 7.

Mea fifi iho â ia aratai i te mau tamarii i teie “anotau hopea” o te tau “ati rahi.” (Timoteo 2, 3:1-5) Taa ê atu i te mau huru tupuraa i te pae faanavairaa faufaa e ino roa ˈtura, o te paieti ore maraa noa o te totaiete te tahi atoa haafifiraa i te aratairaa i te tamarii i teie mahana. Noa ˈtu râ, na te ao atoa, mea rahi te mau Kerisetiano faaipoipo tei faaruru i teie haafifiraa e te manuïa ra ratou i te aratairaa i te mau tamarii paieti “i roto i te aˈo e te mau faaararaa a Iehova.” (Ephesia 6:4, MN) Te here ra e te haamaitai ra Iehova i teie mau metua no ta ratou haa rahi.

Te tumu e faaea noa ˈi vetahi ma te tamarii ore

I te tahi aˈe pae, mea rahi te mau Kerisetiano faaipoipo aita ta ratou e tamarii. Eita ta vetahi e noaa e eita atoa râ ratou e faaamu i te tamarii. Ua faaoti te tahi atu mau taata faaipoipo, o te nehenehe hoi e fanau i te tamarii, e haapae i te reira. Aita taua mau taata faaipoipo ra e faaea noa ra ma te tamarii ore no te ape i te hopoia aore ra no to ratou mǎtaˈu i te faaruru i te mau haafifiraa a te mau metua. Aita, ua faaoti ratou e haapao maite roa i te mau tuhaa taa ê o te taviniraa taime taatoa, o te ore hoi e manuïa ahiri e e tamarii ta ratou. E mitionare vetahi. Te tavini ra vetahi ê atu ia Iehova i roto i te ohipa ratere aore ra i te Betela.

Mai te mau Kerisetiano atoa, ua taa ia ratou e e ohipa ru te tia ia ravehia. Ua parau Iesu e: “E parau-haere-hia te [parau apî maitai] o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” Te ravehia nei teie ohipa i teie mahana. E ohipa faufaa roa teie, no te mea ia tae mai “te hopea,” e mou ïa te feia aita i tâuˈa i te parau apî maitai.—Mataio 24:14; MN; Tesalonia 2, 1:7, 8.

Hoê â to tatou tau e to Noa a hamani ai oia e to ˈna utuafare i te hoê araka rahi o tei faaora mai ia ratou i te Diluvi rahi. (Genese 6:13-16; Mataio 24:37) Noa ˈtu e mea faaipoipo anaˈe na tamaiti e toru a Noa, aita hoê aˈe i fanau i te tamarii e tae roa ˈtu i muri aˈe i te Diluvi. Ua hinaaro paha teie mau tamaiti faaipoipo e haapao maite roa ma te itoito i te ohipa e ravehia ra. Aita atoa paha ratou i hinaaro e aratai i te mau tamarii i roto i te hoê ao hairiiri e te haavî “e ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe . . . te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa ra.”—Genese 6:5.

E ere ïa te auraa e mea ino ia fanau i te tamarii i teie mahana, mea rahi râ te mau Kerisetiano faaipoipo tei haapae i te fanau i te tamarii no te apiti rahi atu â i roto i te ohipa ru ta Iehova i faaue i to ˈna nunaa e rave. Ua tiai vetahi mau taata faaipoipo maa taime hou a fanau ai i te tamarii; area vetahi ê atu ra, ua faaoti ïa e faaea noa ma te tamarii ore e te manaˈo ra ratou e fanau i roto i te ao apî parau-tia a Iehova. E ereraa i te ite hohonu anei teie? Te ere ra anei ratou i te tahi mea o te oraraa? Mea aroha roa anei ratou?

Mau oraraa papu e te oaoa

Ua hau atu i te hoê ahuru matahiti i te maoro to Dele raua o Fola, i faahitihia i nia nei, faaipoiporaa, e te faaoti noa râ raua e faaea noa ma te tamarii ore. “E faahepo noa mai to mâua mau fetii ia fanau mâua i te tamarii,” ta Dele ïa e parau ra. “Te tapitapi na mua ra ratou i to mâua oraraa papu no a muri aˈe. E faaite noa mâua i te mauruuru no to ratou hamani maitai, e faataa mǎrû râ mâua e mea oaoa roa mâua i roto i ta mâua e rave ra. No te oraraa papu, e faaite mâua e tei ia Iehova ra to mâua tiaturiraa, te haapao ra hoi oia i te maitai o te feia atoa e tavini ra ia ˈna ma te haapao maitai e te taiva ore. E faataa atoa mâua e eita te fanauraa i te tamarii e haapapu mai e e haapao ratou i te mau metua ia ruau raua. Aita te tahi mau taata e haapao roa ra i to ratou mau metua, eita ta vetahi ê atu e nehenehe e tauturu, e e pohe vetahi na mua ˈˈe i to ratou mau metua. I te tahi aˈe pae, na Iehova e haapapu i to mâua oraraa no a muri aˈe.”

Te tiaturi ra o Dele e vetahi ê atu mai ia ˈna i te tǎpǔ ta Iehova i parau i ta ˈna mau tavini haapao maitai e: “E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.” (Hebera 13:5) Te tiaturi atoa ra ratou e “aore te rima o Iehova i poto, e ore e tia ˈi ia ˈna ia faaora; aore hoi to ˈna tariˈa i turi, e ore e tia ˈi ia faaroo.”—Isaia 59:1.

Te tahi atu tumu e tiaturi ai tatou, te iteraa ïa nafea Iehova e turu ai i ta ˈna mau tavini haapao maitai. Ua papai te arii Davida e: “I vai apî na hoi au, e teie nei ua ruhiruhia; aitâ râ vau i ite i te feia parau-tia i te faarueraahia.” A feruri na. Ua ite anei outou i te tahi tavini haapao maitai a Iehova i te “faarueraahia”?—Salamo 37:25.

Maoti i te hiˈo i muri ma te tatarahapa, te feruri nei te feia mea maoro to ratou taviniraa ia Iehova e to ratou mau hoa Kerisetiano i te reira ma te oaoa. E 45 matahiti i te maoro to Taeae Iro Umah taviniraa ma te taime taatoa e i teie nei, e tiaau ratere oia i Nigeria. Te na ô ra oia e: “Noa ˈtu e aita ta mâua ta ˈu vahine e tamarii, e haamanaˈo mâua e ua haapao noa Iehova ia mâua i te pae varua e te pae materia. Aita mâua i ere i te hoê aˈe mea. Eita oia e faarue ia mâua ia ruau mai mâua. Ua riro teie mau matahiti taviniraa taime taatoa ei mau matahiti oaoa roa ˈˈe i roto i to mâua oraraa. Te mauruuru ra mâua e e nehenehe mâua e tavini i to mâua mau taeae, e te mauruuru ra to mâua mau taeae i ta mâua taviniraa, e te tauturu mai ra ratou ia mâua.”

Noa ˈtu e aita ta te mau taata faaipoipo e rave rahi e tamarii i te pae tino, e tamarii ê râ ta ratou: E mau pǐpǐ Kerisetiano ïa e haamori ra ia Iehova. Fatata 100 matahiti to te aposetolo Ioane i to ˈna papairaa e: “Aita ˈtu o ˈu oaoa rahi maori râ ia ite au, e te haapao ra tau mau tamarii i te parau mau.” (Ioane 3, 4) E oaoa rahi to Ioane i te iteraa e mea haapao maitai ta ˈna “mau tamarii”—ta ˈna i faaite atu i “te parau mau.”

Mea rahi teie noâ oaoa i teie mahana. Hoê ahuru ma iva matahiti faaipoiporaa to Bernice, no Nigeria, e ua maiti oia eiaha e fanau i te tamarii. I na 14 matahiti i mairi aˈenei, ua tavini oia ei pionie. A fatata ˈi oia i te faito matahiti eita e noaa faahou ta ˈna iho tamarii, aita oia e tatarahapa ra i to ˈna pûpûraa i to ˈna oraraa no te faariro i te taata ei pǐpǐ. Te na ô ra oia e: “Te oaoa nei au i te iteraa e te paari maira ta ˈu mau tamarii i te pae varua. Ahiri paˈi e e tamarii ta ˈu iho, aita i papu ia ˈu e e piri aˈe mai ratou ia ˈu i te feia ta ˈu i tauturu ia ite i te parau mau. E faariro ratou ia ˈu mai to ratou mama fanau, e faaite mai ratou i to ratou mau oaoa e mau fifi e e ani mai ratou i to ˈu manaˈo. E papai ratou i te mau rata, e e farerei atoa matou.

“Te manaˈo ra vetahi e e faainoraa te oreraa e fanau i te tamarii. Te parau ra ratou e e mauiui outou ia ruau outou. Aita râ vau e manaˈo ra mai te reira. Ua ite au e maoro noâ vau i te tavini ia Iehova ma to ˈu nephe atoa, e haamauruuru mai e e haapao mai oia ia ˈu. Eita roa ˈtu oia e faarue ia ˈu ia ruau vau.”

Herehia e te haafaufaahia e te Atua

Ia mauruuru rahi te feia i fanau e i aratai i te mau tamarii, o te ‘haapao ra i te parau mau.’ No reira te Bibilia e parau ai e: “E oaoa te metua o te taata parau-tia ra; e te metua o te tamaiti paari ra e oaoa atoa te metua ia ˈna: oia ïa, e oaoa to metua tane e to metua vahine atoa; to metua vahine tei fanau ia oe ra, e oaoa ïa”!—Maseli 23:24, 25.

Taua mau Kerisetiano ra aita i fanaˈo i te oaoa e aratai i te mau tamarii i roto i teie nei ao, e haamaitairaa ê ïa ta ratou. Mea rahi o teie mau taata faaipoipo e tuhaa faufaa roa ta ratou i roto i te faahaere-rahi-raa i mua i te mau faufaa a te Basileia. I te roaraa o te mau matahiti, ua noaa mai ia ratou te ite, te paari, e te aravihi e tauturu ra ia ratou ia turu ma te faufaa i te ohipa a te Basileia. Mea rahi tei te reni matamua ratou o taua ohipa ra.

Noa ˈtu e ua faaea noa ratou ma te tamarii ore no te turu i te mau faufaa a te Basileia, ua haamaitai Iehova ia ratou i te hoê fetii pae varua î i te here o te mauruuru hohonu ra i te mau haapaeraa ta ratou i rave. E riro mai ta Iesu i parau e: “Aore roa e taata i faarue [auraa mau, “tuu atu ia haere”] i to ˈna fare, e te mau taeae, e te mau tuahine, e te metua tane, e te metua vahine, e te vahine iho, e te mau tamarii, e te fenua, no ˈu e no te evanelia nei, e ore ai i te noaa ta ˈna e hanere atu i teie nei ao, i te fare, i te taeae, i te tuahine, i te metua vahine, i te tamarii, i te fenua . . . e i te ao to muri ra, o te ora mure ore ïa.”—Mareko 10:29, 30.

Mea faufaa rahi mau â no Iehova te feia haapao maitai atoa! Te haapapu ra te aposetolo Paulo i taua feia taiva ore atoa ra, tei fanau i te tamarii e tei ore i fanau, e: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa, i faaite-papu-hia e outou na, outou i tauturu i te feia moˈa, e te tauturu noa na hoi outou.”—Hebera 6:10.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te mau iˈoa.

[Hohoˈa i te api 23]

Ua haamaitaihia te feia faaipoipo tamarii ore i te hoê fetii pae varua î i te here