Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha e tia ˈi ia au noa ta tatou mau tiairaa?

No te aha e tia ˈi ia au noa ta tatou mau tiairaa?

No te aha e tia ˈi ia au noa ta tatou mau tiairaa?

IA TUPU te mau mea i tiaturihia e ia noaa mai te mau mea i hiaaihia, e mauruuru tatou. E tia râ ia parau e mea rahi o to tatou mau moemoeâ e mau tiairaa aita e tupu ra mai ta tatou e hinaaro. E nehenehe tatou e riri ia tatou iho e ia vetahi ê atoa ia tupu tamau noa te inoino i roto i te oraraa. Ua tano te hoê taata paari i te parauraa e: “Ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau.”—Maseli 13:12.

Eaha te tahi mau mea o te nehenehe e faatupu i te inoino? E nafea tatou ia au noa ta tatou mau tiairaa? Hau atu â, no te aha e no to tatou iho maitai e na reira ˈi tatou?

Tiairaa e inoino

I te mea e ua vitiviti roa te oraraa i teie mahana, rahi noa ˈtu â tatou i te apeeraa, rahi noa ˈtu â tatou i te manaˈoraa e to muri roa tatou. E nehenehe to tatou taime e to tatou ito e titau-tamau-hia, e ia ore tatou e faaoti i ta tatou e rave ra, e faahapa paha tatou ia tatou iho. E manaˈo atoa paha tatou e te inoino ra vetahi ê ia tatou. Te parau ra o Cynthia, te hoê metua vahine faaipoipo i ite i te mau faaheporaa a te mau metua, e: “Mea riri roa na ˈu ia ore e tano ta ˈu aˈoraa i ta ˈu mau tamarii e ia manaˈo vau e aita vau e haapii maitai ra ia ratou.” Te na ô ra o Stephanie, te hoê taureaurea, no nia i tei haapiihia ia ˈna e: “Aita to ˈu e taime e navai no te rave i te mau mea atoa ta ˈu e hinaaro, e te faahotu ra te reira i te faaoromai ore i roto ia ˈu.”

E riro ohie noa te mau tiairaa teitei roa ei titauraa i te tia-roa-raa, e e nehenehe te reira e faatupu i te inoino. Te faˈi ra o Ben, te hoê tane faaipoipo apî, e: “Ia hiˈopoa vau i ta ˈu mau ohipa, mau manaˈo, aore ra mau manaˈo hohonu, e ite noa vau e e nehenehe paha te reira e haamaitaihia. Te imi noa nei au i te tia-roa-raa, e te faatupu ra te reira i te faaoromai ore, e te inoino.” Te na ô ra o Gail, te hoê vahine faaipoipo Kerisetiano, e: “Eita te huru feruriraa o te titau i te tia-roa-raa e farii i te manuïa ore. E hinaaro matou e riro ei mau mama e ei mau vahine faaipoipo numera hoê. E tia ia matou ia faahotu i te oaoa, no reira, mea riri roa na matou te mau tutavaraa i mâuˈa.”

Te tahi tumu e inoino ai te taata, o te paruparu ïa e te matahiti rahi. E faarahi te itiraa mai te hahaereraa e te ito i to tatou mau taotiaraa e i te inoino. “Eita vau e faaoromai ia ˈu iho no te oreraa e noaa ia ˈu i te rave i te mau mea ohie e tei matau-noa-hia e au hou vau a maˈihia ˈi,” ta Elizabeth ïa e faˈi ra.

E hiˈoraa noa teie o te mea e nehenehe e faatupu i te inoino. Ia ore ia haavîhia, e nehenehe te reira e turai ia tatou ia tiaturi e aita vetahi ê e au ra ia tatou. No reira, eaha te mau ravea maitatai ta tatou e nehenehe e rave no te haavî i te inoino e no te faahotu i te mau tiairaa au noa?

Mau ravea no te faahotu i te mau tiairaa au noa

Na mua, a haamanaˈo e e Atua huru au noa o Iehova e te taa i te huru o vetahi ê. Te haamanaˈo maira te Salamo 103:14 e: “Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.” I te mea e ua ite oia i ta tatou mau ravea e mau taotiaraa, te titau ra Iehova ia tatou i tei maraa noa ia tatou ia horoa. E te hoê mea ta ˈna e ani maira ia tatou, ia “haere ma te haehaa i te aro o to [tatou] Atua.”—Mika 6:8.

Te faaitoito atoa maira Iehova ia fariu tatou i nia ia ˈna na roto i te pure. (Roma 12:12; Tesalonia 1, 5:17) Nafea râ te reira e tauturu ai ia tatou? E faaetaeta e e faafaito te pure i to tatou huru feruriraa. Te faaite ra te pure hohonu e te hinaaro ra tatou i te tauturu—e tapao teie o te iteraa i to tatou mau taotiaraa e te haehaa. E aau tae to Iehova e pahono i ta tatou mau pure ma te horoa mai i to ˈna varua moˈa, o te faahotu i te here, te maitai, te hamani maitai, e te hitahita ore. (Luka 11:13; Galatia 5:22, 23) E faaiti atoa mai te pure i te haapeapearaa e te inoino. Na roto i te pure, “e ite outou i te tamahanahanaraa o te ore e noaa mai i te tahi atu vahi,” ta Elizabeth ïa e parau ra. Tera atoa te manaˈo o Kevin: “E pure au ia hau to ˈu mafatu e ia maramarama to ˈu feruriraa ia nehenehe au e faaruru i te hoê fifi. Eita roa ˈtu Iehova e faarue ia ˈu.” Ua ite te aposetolo Paulo i te faufaa rahi o te pure. No reira oia i aˈo ai e: “E faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua . . . E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) E, e tauturu mau â te paraparauraa i te Atua ia tatou ia faahotu i te mau tiairaa au noa no nia ia tatou iho e ia vetahi ê.

I te tahi râ mau taime, e hinaaro tatou i te tamǎrûraa ru. E maitai hoi to te hoê parau i te taime au. E nehenehe te hoê tauaparauraa huna e te hoê hoa feruriraa paari e tiaturihia e tauturu mai ia ite tatou i te mea e inoino ai aore ra e peapea ˈi tatou. (Maseli 15:23; 17:17; 27:9) Ua haapii te tahi mau taurearea o te aro ra i te inoino e e tauturu te aniraa i te mau aˈoraa a te mau metua ia ratou ia vai faito noa. Te faˈi ra o Kandi ma te oaoa e: “Maoti te aratairaa î i te here a to ˈu mau metua, ua riro mai au ei taurearea au noa e te faito roa ˈtu â e ei hoa au maitai atu â.” E, mea tano roa te haamanaˈoraa i roto i te Maseli 1:8, 9 e: “E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te faaitoito a to metua vahine ra. E riro hoi te reira mai te taupoo nehenehe i nia i to upoo ra, e mai na fifi auro i nia i to aˈî na.”

Ua haapoto-maitai-hia te mau faahopearaa o te huru feruriraa o te titau i te tia-roa-raa i roto i te parau paari ra: “Ia manaˈo tatou e faaau i to tatou mau huru taa ê i te oraraa, e titau manihini ïa tatou i te inoino.” No te ape i te reira, mea titauhia te hoê faaafaroraa i te huru feruriraa. E tapea mau â te haehaa e te iteraa i to tatou mau taotiaraa i te mau tiairaa faito noa e te au noa i roto ia tatou. Ua tano te Roma 12:3 i te faaararaa mai ‘eiaha ia hau te manaˈo ia tatou iho i tei au ia manaˈo.’ Hau atu â, te faaitoito maira te Philipi 2:3 ia haehaa to tatou aau e ia hiˈo ia vetahi ê ei mea teitei aˈe ia tatou.

Mea faaoromai ore o Elizabeth, tei faahitihia i nia nei, ia ˈna iho no to ˈna maˈi. No ˈna, ua titauhia te taime ia noaa mai ia ˈna te manaˈo o Iehova e ia tamahanahanahia oia i te iteraa e eita oia e haamoe i ta tatou taviniraa. Eita o Colin e haere faahou no te hoê maˈi haaparuparu. Na mua ˈˈe, ua manaˈo noa oia e mea faufaa ore ta ˈna taviniraa ia faaauhia i ta ˈna i rave na a maitai noa ˈi oia. Ma te feruriruri i te Korinetia 2, 8:12, ua noaa ia ˈna i te tinai i teie manaˈo. Te na ô ra teie irava e: “Te vai ra hoi te tia i te aau, e fariihia ïa i ta te taata i noaa eiaha i tei ore i noaa ia ˈna ra.” “Noa ˈtu e mea iti roa ta ˈu e horoa ra,” ta Colin ïa e parau ra, “e nehenehe noa ta ˈu e horoa, e te reira ta Iehova e farii.” I roto i te Hebera 6:10, te haamanaˈohia ra tatou e: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.”

Nafea ïa tatou e nehenehe ai e ite e mea au noa anei ta tatou mau tiairaa? A uiui na e, ‘Te tuea ra anei ta ˈu mau tiairaa e te mau tiairaa a te Atua?’ Te na ô ra te Galatia 6:4 e: “E hiˈopoa maite na râ te taata atoa i ta ˈna ihora ohipa, e riro tana oaoaraa ia ˈna iho i reira, eiaha ia vetahi ê.” A haamanaˈo na, ua na ô Iesu e: “Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” E, e hopoia ta tatou, te mau Kerisetiano, e amo, mea “mǎrû” râ e te “mâmâ,” e ua tǎpǔ Iesu e e riro te reira ei mea au maitai ia haapii tatou i te amo i te reira ma te tano.—Mataio 11:28-30.

E hopoi mai te mau tiairaa au noa i te mau haamaitairaa

E fanaˈo tatou i te mau haamaitairaa oioi e te mure ore ia faaroo e ia faaohipa tatou i te mau aˈoraa o te Parau a te Atua a haa ˈi tatou i te faahotu i te mau tiairaa au noa. No te mea e ohipa maitai te reira i nia ia tatou i te pae tino. Te faˈi ra o Jennifer, o tei faufaahia i te mau haamanaˈoraa a Iehova, e: “Mea itoito e mea anaanatae atu â vau i roto i te oraraa.” Ua tano te Maseli 4:21, 22 i te faaitoitoraa mai ia haapao maitai tatou i te mau parau a Iehova ma to tatou mata e to tatou mafatu, “o te ora hoi te reira i te feia i ite atu ia ratou ra, e ora hoi to ratou mau tino atoa i te reira.”

Te tahi atu haamaitairaa, o te vai-maitai-raa ïa i te pae feruriraa e horuhoru. “Ia haamahorahora vau i to ˈu feruriraa e to ˈu mafatu i te Parau a te Atua, e ite au e e taata oaoa noa ˈtu â vau,” ta Theresa ïa e parau ra. Parau mau, e ite noa tatou i te inoino i roto i te oraraa. E noaa râ ia tatou i te amo i te reira ma te ohie roa ˈtu â. “E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou na,” ta te Iakobo 4:8 ïa e faaitoito maira. Te tǎpǔ atoa ra Iehova e e haapuai oia ia tatou i mua i te mau fifi o te oraraa e e haamaitai oia ia tatou i te hau.—Salamo 29:11.

Maoti te mau tiairaa au noa e vai etaeta noa ˈi tatou i te pae varua. E haamaitairaa atoa te reira. E nehenehe to tatou feruriraa e mau maite noa i nia i te mau mea faufaa roa ˈˈe i roto i te oraraa. (Philipi 1:10) E mau tapao au noa ïa ta tatou e te raeahia, o te horoa mai i te oaoa e te mauruuru rahi aˈe. E hinaaro atu â tatou e tiaturi ia Iehova, ua ite hoi tatou e e rave maitai roa oia i te mau mea. “E tena na, e faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua, ia faateitei oia ia outou i te tau mau ra,” ta Petero ïa e parau ra. (Petero 1, 5:6) Te vai ra anei te tahi mea maitai aˈe i te faahanahanaraa a Iehova?

[Hohoˈa i te api 31]

E nehenehe te faahoturaa i te mau tiairaa au noa e tauturu mai ia faaruru tatou i te inoino