Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaturaraa i te mana—No te aha e ere ai?

Te faaturaraa i te mana—No te aha e ere ai?

Te faaturaraa i te mana—No te aha e ere ai?

“E riro paha te vahavaharaa i te mana i haamauhia, i te pae faaroo e te pae raita, i te pae totiale e te pae politita, tei parare na te ao atoa nei, ei tupuraa rahi roa ˈˈe o na ahuru matahiti hopea nei.”

UA MAIRI tau matahiti i teie nei mai te mau matahiti 1960 mai, na ahuru matahiti ta te vahine tuatapapa e philosopho o Hannah Arendt i faahiti i ǒ nei. I teie mahana, te parare noa ˈtu râ te faatura ore i te mana mai tei ore i itehia aˈenei.

Ei hiˈoraa, te na ô ra te hoê parau faataa i roto i te vea The Times no Lonedona e: “Eita te tahi mau metua e farii i te mana o te orometua haapii i nia i ta ratou tamarii e ia tamatahia i te aˈo i ta ratou tamarii, e amuamu ratou.” E pinepine, ia aˈohia ta ratou tamarii i te fare haapiiraa, e haere tia ˈtu te mau metua eiaha noa no te haamǎtaˈu i te mau orometua haapii, no te aro atu râ.

Ua faahitihia teie mau parau a te hoê auvaha a te taatiraa o te mau faatere haapiiraa o te hau atoa i Beretane: “Te na ô nei te taata e ‘e mau tiaraa to ˈu,’ eiaha râ ‘e mau hopoia ta ˈu.’” Taa ê atu i te oreraa e haapii i ta ratou mau tamarii i te faatura i te mana, eita te tahi mau metua e faatitiaifaro i ta ratou feia apî—e eita ratou e farii e na vetahi ê te reira e rave. E faatiahia te mau tamarii e faahiti nei i to ratou mau “tiaraa” ia vahavaha i te mana o te mau metua e o te mau orometua haapii atoa, e ua taa aˈena ïa ia tatou eaha te mau faahopearaa—“te hoê ui apî aita e faatura ra i te mana e aita e ite ra eaha te mea maitai e eaha te mea ino,” ta te papai vea o Margarette Driscoll ïa i papai.

Te haamataratara ra te vea Time i roto i ta ˈna tumu parau “Ui painu,” i te vare ore o te feia apî e rave rahi no Rusia na roto i te faahitiraa i teie mau parau a te hoê taata himene rap tuiroo: “Nafea te hoê taata i fanauhia mai i teie nei ao, aita hoi e mea e vai maoro e aita e mea afaro, e nehenehe ai e tiaturi i te totaiete?” Ua paturu te taata maimi i te pae totiale o Mikhail Topalov i teie manaˈo: “E ere teie mau tamarii i te maau. Ua ite ratou i to ratou mau metua i te haavareraahia e te hau, ua ite ratou i to ratou ereraa i te moni ta ratou i haaputu e ta ratou ohipa. E nehenehe anei tatou e tiaturi e e faatura ratou i te mana?”

Mea hape râ ïa ia faaoti e to te ui apî anaˈe tera huru te manaˈo-ino-raa i te mana. I teie mahana, e manaˈo ino e e vahavaha te taata o te mau faito matahiti atoa i te huru mana atoa. O te auraa anei ïa e aita e mana e nehenehe e tiaturihia? Ia faaohipahia ma te tano, e nehenehe te mana, tei faataahia mai “te puai aore ra te tiaraa e hiˈopoa, e haava, aore ra e opani i ta vetahi ê ohipa,” e riro ei puai no te maitai. E nehenehe te reira e riro ei maitai no te taata taitahi e no te totaiete atoa. E hiˈopoa te tumu parau i muri nei nafea e na reira ˈi.