Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaturaraa i te mana—No te aha e mea faufaa?

Te faaturaraa i te mana—No te aha e mea faufaa?

Te faaturaraa i te mana—No te aha e mea faufaa?

O VAI te ore e mauruuru i te mea e e mana to te mutoi no te tapea i te feia ohipa ino o te eiâ i ta tatou mau faufaa aore ra te haamǎtaˈu i to tatou utuafare? E aita anei tatou e mauruuru ra e e mana to te mau tiribuna no te faautua i te feia ohipa ino no te paruru i te totaiete?

E nehenehe atoa e haamanaˈo i te tahi atu mau amaa a te hau, mai te atuaturaa i te mau purumu, te ihomâ, e te haapiiraa—e aufau-pinepine-hia maoti te mau tute e titauhia e te mana faatere. O te mau Kerisetiano mau te feia matamua e ite maite e mea faufaa te faaturaraa i te mana i haamauhia ma te tia. Mai te eaha râ te faito o taua faaturaraa ra? E i roto i teihea mau tuhaa o te oraraa e titauhia ˈi te faaturaraa i te mana?

Te mana i roto i te totaiete

Te parau nei te Bibilia i te mau taata atoa, te feia tiaturi anei aore ra eita, e faatura i te mana tivila, o te haa no te maitai o te totaiete. Ua papai te aposetolo Kerisetiano o Paulo i to ˈna mau hoa faaroo i Roma no nia i te reira, e mea maitai ia hiˈo eaha ta ˈna e parau ra, ia au i tei papaihia i roto i te Roma 13:1-7.

E tino huiraatira Roma o Paulo, e o Roma te hau o te ao atoa nei i taua tau ra. Ua aˈo te rata a Paulo, tei papaihia i te area 56 T.T., i te mau Kerisetiano ia riro ei tino huiraatira hiˈoraa maitai. Ua papai oia e: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra. Aore roa hoi e mana maori râ no ǒ mai i te Atua ra; te feia mana e vai nei, ua haapaohia ïa e te Atua.”

Te faataa ra Paulo i ǒ nei e aita roa e mana taata ahiri e aita te Atua i faatia ˈtu. Na roto i taua auraa ra, e tiaraa taotiahia to te mau mana faatere i roto i te tabula opuaraa a te Atua. No reira ïa e “o tei mârô atu i te toroa ra, ua mârô ïa i tei haapaohia e te Atua ra.”

E aruehia paha te mau tino huiraatira o te rave i te maitai e te mau mana faatere, e tiaraa atoa râ to teie feia mana no te faautua i te feia rave hara. E tia roa i te feia e rave i te ohipa ino ia mǎtaˈu i te tiaraa o te feia mana e ohipa ei “tahoo,” e na reira hoi te mau faatereraa ei ‘tavini no te Atua.’

Te faaoti ra Paulo i ta ˈna haaferuriraa a na ô ai e: “No reira i parauhia ˈi e, ia auraro outou e tia ˈi; e ere hoi no te pohe anaˈe ra, no te aau atoa hoi. No reira hoi outou i horoa ˈtu ai i te taoˈa aufau nei; e tavini hoi ratou no te Atua, i te rave-tamau-maite-raa i taua mea nei.”

Na te faatereraa te hopoia o te faaohiparaa i te moni tute, eiaha na te taata aufau. Ei tino huiraatira aau tia, e tapea te hoê Kerisetiano i te manaˈo haava maitai. Ua ite oia e na roto i te auraroraa ˈtu i te feia mana toroa e te aufauraa i te mau tute, aita noa oia e paturu ra i te ture a te totaiete i reira oia e ora ˈi, te ora atoa ra râ oia ia au i te mau titauraa a te Atua.

Te utuafare e te mana

E te mana i roto i te utuafare? I te mau mahana matamua o to ˈna oraraa, e pinepine te hoê aiû i te titau i te ara-maite-raa na roto i te taˈiraa aore ra atoa na roto i te tuôraa. E ite râ te hoê metua paari eaha te mau hinaaro mau o te aiû e eita ratou e vaiiho e na te haapahiraa e faatere ia ratou. E faatiatia-noa-hia te tahi mau tamarii a paari mai ai ratou e e vaiiho-noa-hia ia haamau ratou i ta ratou mau ture. No to ratou ite ore, e ô atu paha ratou i roto i te ohipa ino aore ra te tahi ohipa hape, a haapeapea ˈtu ai i te utuafare e te totaiete ei taatoaraa, mai ta te feia mana e rave rahi i ite maitai.

“E maoro roa e aˈo ai te mau metua i te mau tamarii,” ta Rosalind Miles, vahine papai i te Mau tamarii e au ia tatou (Beretane), ïa e parau ra. “Te taime maitai no te haamata, te taime ïa e fanauhia ˈi te tamarii.” Mai te peu e i te omuaraa iho â, e paraparau te mau metua ma te reo mǎrû, ma te mana î i te here e e faaau noa ratou i ta ratou mau raveraa, e oioi ta ratou mau tamarii i te haapii i te farii i taua mana ra e te aˈo î i te here no roto i te reira.

Mea rahi te mau faaiteraa i roto i te Bibilia no nia i te mana o te utuafare. I roto i te buka Maseli, te huti ra te arii paari ra o Solomona i te ara-maite-raa i nia i te autahoêraa o te mau metua e mǎtaˈu i te Atua i mua i ta ratou mau tamarii, a na ô ai e: “E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te faaitoito a to metua vahine ra.” (Maseli 1:8) Ia tapea te mau metua i taua huru autahoêraa tano noa ra i mua i ta ratou mau tamarii, e ite ïa te mau tamarii eaha to ratou tiaraa. E tamata paha ratou i te faariri i te hoê metua i te tahi atu i roto i te tutavaraa e rave mai ta ratou i hinaaro, e riro râ te mana o te mau metua tahoê ei paruru no te feia apî.

Te faataa ra te Bibilia e tei te tane te hopoia matamua e haapao i te maitai pae varua eiaha noa o ta ˈna mau tamarii, o ta ˈna atoa râ vahine. E parauhia te reira te tiaraa upoo. Nafea teie tiaraa upoo e tia ˈi ia faaohipahia? Te faaite ra Paulo e mai te Mesia o te riro ei Upoo o te amuiraa, o te tane te upoo o ta ˈna vahine. Te na ô râ Paulo e: “E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia [ta ˈna vahine i te pae varua], e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” (Ephesia 5:25) Ia pee te hoê taata i te hiˈoraa o Iesu e ia faaohipa oia i te tiaraa upoo ma te here, e noaa ia ˈna te “faatura hohonu” a ta ˈna vahine. (Ephesia 5:33, MN) E ite atoa te mau tamarii i roto i te hoê utuafare mai teie i te faufaa o te mana no ǒ ia Iehova ra e e faaitoitohia ratou ia farii atu i te reira.—Ephesia 6:1-3.

E nafea te mau metua otahi, e tae noa ˈtu tei ere i te hoa i roto i te pohe, i roto i teie tuhaa? Ei metua tane anei aore ra ei metua vahine, e nehenehe ratou e titau tia ˈtu i te mana o te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia. Ua paraparau noa iho â Iesu ma te mana—te mana o to ˈna Metua e to te mau Papai faauruahia.—Mataio 4:1-10; 7:29; Ioane 5:19, 30; 8:28.

Mea rahi te mau faaueraa tumu faufaa ta te Bibilia e horoa maira no nia i te mau fifi ta te mau tamarii e farerei. Na roto i te imiraa e te peeraa i teie mau faaueraa tumu, e nehenehe ta te hoê metua e horoa i te aˈoraa maitai î i te here na te mau tamarii. (Genese 6:22; Maseli 13:20; Mataio 6:33; Korinetia 1, 15:33; Philipi 4:8, 9) E nehenehe atoa te mau metua e hiˈo i roto i te mau papai niuhia i nia i te Bibilia i faanaho-taa-ê-hia no te tauturu ia ratou ia haapii i ta ratou mau tamarii ia oaoa i te mau haamaitairaa o te faaturaraa i te mana o te mau Papai. *

Te amuiraa Kerisetiano e te mana

“O tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna; a faaroo ia ˈna.” (Mataio 17:5) Te turu ra teie mau parau i faahitihia e te Atua ra o Iehova iho ia Iesu mai te taata e paraparau ma te mana no ô i te Atua ra. Ua papaihia ta ˈna i parau i roto i na Evanelia e mana ta tatou e nehenehe e hiˈo ohie noa.

Hou rii noa to ˈna maueraa i nia i te raˈi, ua faaite Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O te mana atoa i te raˈi e te ao atoa nei ua pûpûhia mai tei ia ˈu anaˈe.” (Mataio 28:18) Ei Upoo o ta ˈna amuiraa, aita noa Iesu i haapao maitai mai i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te fenua nei, ua faaohipa atoa râ oia ia ratou, mai te niniiraa mai â o te varua moˈa i te Penetekose 33 T.T., ei auvaha o te parau mau, ei “tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47; Ohipa 2:1-36) Eaha ta ˈna i rave no te faatupu i teie mau mea atoa no te haapuai i te amuiraa Kerisetiano? ‘Ia ˈna i reva i nia ra, ua horoa mai oia i te [mau ô] taata.’ (Ephesia 4:8; MN) Teie “mau ô taata,” o te mau matahiapo Kerisetiano ïa tei nominohia e te varua moˈa e tei horoahia ˈtu te mana no te haapao i te mau faufaa pae varua o te mau hoa faaroo.—Ohipa 20:28.

No reira Paulo e aˈo ai e: “E haamanaˈo i to outou mau aratai, o tei parau mai ia outou i te parau a te Atua, e pee atu i to ratou faaroo, ma te manaˈo maite i te hopea o ta ratou parau.” I te mea e e pee maite teie mau taata haapao maitai i te mau taahiraa avae o Iesu, e haerea paari iho â ïa te peeraa i to ratou faaroo. I muri iho, te na ô râ Paulo e: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou [“a faˈi tamau noa ˈi i to ratou mana i nia ia outou,” The Amplified Bible]; te faaitoito ra hoi ratou i to outou mau [“nephe,” MN], e faaitehia hoi ta ratou parau; ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.”—Hebera 13:7, 17.

Eaha te tupu mai ia ore teie faaueraa e haapaohia? Ua na reira mau te tahi mau melo o te amuiraa Kerisetiano matamua e ua riro mai ratou ei apotata. Te faahitihia ra o Humenaio e o Phileto ei mau taata tei faatiopa roa i te faaroo o vetahi e tei “tuino i te mea moˈa” i ta ratou mau paraparau. Hoê o to ratou mau manaˈo, oia hoi e ua tupu aˈena te tia-faahou-raa, papu iho â ïa to te pae varua aore ra te mea taipe, e no reira, aita ˈtu e tia-faahou-raa a muri aˈe i raro aˈe i te Basileia o te Atua.—Timoteo 2, 2:16-18, MN.

Ua tae mai te tauturu maoti te mana i nominohia. Ua noaa i te mau matahiapo Kerisetiano i te patoi i taua mau manaˈo ra no te mea, ei tia o Iesu Mesia, ua faaohipa ratou i te mana o te mau Papai. (Timoteo 2, 3:16, 17) Hoê â atoa i teie tau i roto i te amuiraa Kerisetiano, o te faataahia mai “te pou e te tumu o te parau mau ra.” (Timoteo 1, 3:15) Eita roa ˈtu te mau haapiiraa hape e vaiihohia ia haaviivii i “te hiroa parau mau,” i haapaohia no tatou ei taoˈa tufa i roto i te mau api o te Bibilia.—Timoteo 2, 1:13, 14.

Te ore noa ˈtura te faaturaraa i te mana na te ao nei, area tatou ra ei Kerisetiano, te farii nei ïa e ua haamauhia te mana e tano i roto i te totaiete, te utuafare e te amuiraa Kerisetiano no to tatou maitai. Mea faufaa te faaturaraa i te mana no to tatou maitairaa i te pae tino, manaˈo horuhoru e varua. Na roto i te fariiraa e te faaturaraa i taua mana ra no ǒ i te Atua ra, e faaorahia tatou e te mau mana rahi roa ˈˈe—te Atua ra o Iehova e Iesu Mesia—no to tatou maitai mure ore.—Salamo 119:165; Hebera 12:9.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i na buka Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques e Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Parau iti faaôhia i te api 5]

Mea rahi te mau faaiteraa i roto i te Bibilia no nia i te mana o te utuafare

[Hohoˈa i te api 6]

E nehenehe te mau metua otahi e titau tia ˈtu i te mana o te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia

[Hohoˈa i te api 7]

E farii te mau Kerisetiano e ua haamauhia te mau mana e tano i roto i te utuafare, te amuiraa Kerisetiano e te totaiete no to ratou maitai

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 4]

Hohoˈa patahia e Josh Mathes, Haapueraa a te Tiribuna Teitei Roa ˈˈe o te mau Hau Amui