Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamanaˈo ra anei outou?

Te haamanaˈo ra anei outou?

Te haamanaˈo ra anei outou?

Ua au anei outou i te taioraa i te mau numera hopea o Te Pare Tiairaa? A hiˈo mai te peu e e nehenehe ta outou e pahono i te mau uiraa i muri nei:

No te aha e papu ai ia tatou e aita noa te parau tohu o te Isaia 65:17-19 no nia i “te raˈi apî e te fenua apî” i tupu i nia i te mau ati Iuda i hoˈi i ǒ ratou mai te tîtîraa mai?

No te mea ua faaite te mau aposetolo Petero e Ioane, tei papai i te senekele matamua T.T., i te hoê tupuraa no a muri aˈe, oia hoi te mau haamaitairaa i mua nei. (Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:1-4)—15/4, mau api 10-12.

Eaha paha te niu o te mau aai i Heleni i tahito ra no nia i te mau afa atua haavî?

Ua riro paha te reira ei faaneheneheraa e ei taviriraa o te mea ra e hou te Diluvi, ua rave vetahi mau melahi i te tino taata e ua ora ratou i te hoê oraraa haavî e te tia ore i te pae morare i nia i te fenua. (Genese 6:1, 2)—15/4, api 27.

Eaha vetahi mau atâtaraa e tia i te mau Kerisetiano paari ia ara i te mau faaipoiporaa?

Mea faufaa te haapaeraa i te arearearaa maamaa maniania, o te nehenehe e tupu mai te peu e e inu-hua-hia te ava, e orihia ma te tano ore e e haapuaihia te upaupa. Ia ore e haapapuhia e ua matara te hoê oroa no te taatoaraa, eita te feia tei ore i titau-manihini-hia e haere. E tia i te tane faaipoipo apî ia papu e e faaea mai te mau Kerisetiano haapao e tae roa ˈtu i te hopea o te oroa i te hoê hora tano.—1/5, mau api 19-22.

Eaha tei matara mai i roto i te faahitiraa a te Salamo 128:3 no nia i te mau tamarii “mai te ohi olive” ra te huru e haaati ra i te amuraa maa a te hoê taata?

E pinepine te mau ohi apî i te oteo mai i raro i te hoê tumu olive. Ia ore te tumu rahi e horoa faahou e rave rahi maa no te mea ua paari te tumu, e riro mai te mau ohi apî ei tumu raau etaeta e haaati ra i te tumu rahi. Oia atoa, e nehenehe te mau metua e oaoa i te faahoturaa i te mau tamarii e tavini ra ia Iehova na muri ia ratou.—15/5, api 27.

Eaha vetahi mau haamaitairaa ta te mau tamarii e fanaˈo mai roto mai i te hoê tupuraa utuafare maitai?

E haamau te reira i te niu o to ratou manaˈo maitai no nia i te tiaraa upoo, te mauruuru i te mau mea faufaa maitai roa, e te mau taairaa oaoa e o vetahi ê. E nehenehe atoa taua tupuraa ra e tauturu ia ratou ia faatupu i te hoê auhoaraa e te Atua.—1/6, api 18.

I te hoê fenua i te pae Hiti Hitia o te râ, eaha tei ravehia no te taa e e mau taeae anaˈe te mau Kerisetiano atoa?

Ua faaitoitohia te mau amuiraa atoa eiaha e parau i te tahi mau taata ma te rave i te taˈo tiaraa. E tia râ ia hoê â te parau, oia hoi e mau taeae te taatoaraa.—15/6, mau api 21, 22.

E farii anei te mau Ite no Iehova i te mau raau hamanihia i te tuhaa o te toto?

Te tiaturi nei tatou e te opani ra te faaueraa Bibilia e ‘haapae i te toto’ i te pâmuraa toto taatoa aore ra i to ˈna mau tuhaa rahi (te pape toto, te mau toropuru ura, te mau toropuru tea, te mau taoˈa tahi haaputua toto). (Ohipa 15:28, 29, MN) No nia i te mau tuhaa nainai aˈe o te mau tuhaa rahi, na te Kerisetiano taitahi e rave i ta ˈna iho faaotiraa, ma te haamanaˈo eaha ta te Bibilia e parau ra e i to ˈna mau taairaa e te Atua.—15/6, mau api 29-31.

E nehenehe mau anei e itea mai te hau no roto mai i teie mahana?

E. Maoti te Bibilia, te aratai ra Iesu Mesia i te mau taata na te eˈa o te haamoriraa viivii ore e te hau tei faataahia i roto i te Isaia 32:18. Hau atu â, te vai ra i te feia e noaa ia ratou taua hau ra te tiaturiraa e fanaˈo tamau i te reira i nia i te fenua ia au i te Salamo 37:11, 29.—1/7, api 7.

Eaha to George Young tiaraa i roto i te tuatapaparaa teotaratia no teie tau?

Mai te matahiti 1917 mai, ua faaite oia ia ˈna mai te hoê taata e amo i te maramarama o te parau apî maitai o te Basileia i te mau fenua e rave rahi. Ua aratai ta ˈna taviniraa ia ˈna na Kanada taatoa, i te mau motu no Antilles, i Beresilia e i te tahi atu mau fenua no Marite Apatoa, i Marite no Ropu, i Paniora, i Potiti, i tei parauhia i taua tau ra te mau Hau amui Soviétique, e i te mau Hau Amui.—1/7, mau api 22-27.

Eaha te auraa o te Korinetia 1, 15:29 (MN) a parau ai teie irava e te “bapetizohia ra [vetahi] no te riro ei feia pohe”?

Te manaˈo tumu o te reira, oia hoi ia faatavaihia te mau Kerisetiano i te varua moˈa, te hopu ra ïa ratou i roto i te hoê oraraa o te aratai ra ia ratou i to ratou poheraa e i to ratou tia-faahou-raa no te oraraa i nia i te raˈi.—15/7, api 17.

Eaha ta te aposetolo Paulo e rave ra i te taime i parauhia ta ˈna mau matahiti mamû noa?

Peneiaˈe e ua tauturu oia i te haamau aore ra i te haapaari i te mau amuiraa i Suria e i Kilikia. Eita e ore e ua tupu te mau ati e rave rahi tei faahitihia i roto i te Korinetia 2, 11:23-27 i teie area taime, ma te faaite e te tamau noa ra oia i te rave i te hoê taviniraa itoito.—15/7, mau api 26, 27.

Na te aha e nehenehe e tauturu ia tatou ia au noa ta tatou mau tiairaa?

A haamanaˈo e te taa ra ia Iehova te huru o vetahi ê. E nehenehe te pureraa ia ˈna e tauturu ia tatou ia faafaito i to tatou huru feruriraa, e e faaite te reira i te haehaa. Te tahi atu tauturu, o te noaaraa ïa te hoê hiˈoraa ê atu na roto i te paraparauraa e te hoê hoa feruriraa paari.—1/8, mau api 29, 30.