Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau tusia ta te Atua i au

Te mau tusia ta te Atua i au

Te mau tusia ta te Atua i au

“I haapaohia hoi te mau tahuˈa rarahi atoa ra e pûpû i te taoˈa e te tusia.”—HEBERA 8:3.

1. No te aha te taata e hinaaro ai e fariu i nia i te Atua?

 “E AU ra e ‘mea matauhia’ e te taata ia pûpû i te tusia e ia pure atoa; e faaite te pûpûraa i te tusia eaha to ˈna manaˈo ia ˈna iho, e te pure eaha to ˈna manaˈo i te Atua,” ta te taata tuatapapa Bibilia ïa o Alfred Edersheim i papai. Mai te ôraa mai te hara i roto i te ao nei, ua hopoi mai te reira i te mauiui o te manaˈo faahapa, te atea-ê-raa i te Atua, e te ravea ore. Mea hinaarohia te tiamâraa mai i teie mau manaˈo hohonu. Mea ohie ia taa e ia topa te taata i roto i taua huru tupuraa fifi mau ra, e hinaaro ratou e fariu i nia i te Atua no te ani i te tauturu.—Roma 5:12.

2. Eaha te mau ô matamua i pûpûhia na te Atua ta tatou e ite i roto i te Bibilia?

2 Te faatiaraa Bibilia matamua no nia i te mau ô i pûpûhia na te Atua, no nia ïa ia Kaina e ia Abela. Te taio nei tatou e: “E tae aˈera i te tau i haapaohia ra, ua hopoi atura Kaina i te maa o te fenua nei ei ô na Iehova. E ua hopoi atoa hoi Abela i te hoê mamoe maitai e te poria no roto i te nǎnǎ ra.” (Genese 4:3, 4) I muri iho, te ite ra tatou e ua hinaaro o Noa, tei faaorahia e te Atua i te Diluvi rahi o tei haamou i te ui ino o to ˈna ra tau, e ‘pûpû i te tusia taauahi i nia i te fata’ na Iehova. (Genese 8:20) I te mau taime e rave rahi, ua turai te mau tǎpǔ e te mau haamaitairaa a te Atua ia Aberahama, te tavini e te hoa haapao maitai o te Atua, ia ‘faatia i te hoê fata e ia tau i te iˈoa o Iehova.’ (Genese 12:8; 13:3, 4, 18) Ia maoro rii, ua faaruru o Aberahama i te tamataraa rahi roa ˈˈe o to ˈna faaroo i to ˈna faaueraahia e Iehova e pûpû i ta ˈna tamaiti o Isaaka ei tusia taauahi. (Genese 22:1-14) Te haamaramarama rahi maira teie mau aamu, noa ˈtu te poto, i te tumu parau o te tusia, mai ta tatou e ite mai.

3. Eaha te tuhaa a te mau tusia i roto i te haamoriraa?

3 Ia au i teie mau aamu Bibilia e vetahi atu, mea maramarama maitai e e tuhaa faufaa roa o te haamoriraa te pûpûraa i te tahi huru tusia mea maoro na mua ˈˈe Iehova a horoa ˈi i te tahi mau ture taa maitai no nia i te reira. Ia au i te reira, te faataa ra te hoê buka faahororaa i te parau “tusia” mai “te hoê peu faaroo i reira e pûpûhia ˈi te hoê taoˈa na te hoê atua no te haamau, tapea, aore ra no te faatupu faahou i te taairaa maitai i rotopu i te taata e ta ˈna e faariro ra ei mea moˈa.” Te faahiti ra râ te reira i te tahi mau uiraa faufaa e au ia tatou ia hiˈopoa maite, mai teie: No te aha e hinaarohia ˈi te tusia i roto i te haamoriraa? Teihea huru tusia ta te Atua e farii? E eaha te auraa o te mau tusia i tahito ra no tatou i teie mahana?

No te aha e hinaarohia ˈi te tusia?

4. Eaha te faahopearaa no Adamu e no Eva i to raua hararaa?

4 I to Adamu hararaa, mea opuahia ïa e ana. To ˈna raveraa e to ˈna amuraa i te maa o te raau e ite ai i te maitai e te ino, e ohipa faaroo ore opuahia ïa. O te pohe te utua o taua ohipa faaroo ore ra, ia au i ta te Atua i parau maitai: “Ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Genese 2:17) Ua ooti mau â Adamu raua o Eva i te utua no te hara—ua pohe raua.—Genese 3:19; 5:3-5.

5. No te aha Iehova i rave ai i te hoê mea no te huaai o Adamu, e eaha Ta ˈna i rave no ratou?

5 Eaha râ no te huaai o Adamu? I te mea e ua raea ratou i te hara e te tia-ore-raa o Adamu, te faaruru atoa ra ïa ratou i te atea-ê-raa i te Atua, te tiaturiraa ore, e te pohe ta nau taata matamua i ite na. (Roma 5:14) Tera râ, e Atua parau-tia e te puai o Iehova, hau atu â atoa, e aroha oia. (Ioane 1, 4:8, 16) No reira, te rave ra oia i te hoê ohipa no te faaafaro i te mau mea. I muri aˈe i to ˈna parauraa e “e utua te pohe no te hara,” te na ô ra te Bibilia e, “area te ora mure ore ra, e mea horoa-noa-hia mai ïa e te Atua i roto i to tatou ra Fatu ia Iesu Mesia.”—Roma 6:23.

6. Eaha te hinaaro o Iehova no nia i te tuinoraa i tupu no te hara a Adamu?

6 Te ohipa ta te Atua ra o Iehova i rave no te haapapu i taua mea horoa noa ra, o te pûpûraa ïa i te hoê mea o te tapoˈi i tei erehia no te hara a Adamu. Na roto i te reo Hebera, peneiaˈe te auraa matamua o te taˈo ra ka·pharʹ, e “tapoˈi” ïa aore ra “faaore,” e e huri-atoa-hia ei “taraehara.” * E nehenehe atoa e parauhia e ua pûpû Iehova i te hoê ravea e tano no te tapoˈi i te hara no ǒ mai ia Adamu ra e no te faaore i te tuinoraa i tupu mai, ia nehenehe atu ai te feia e au ia ratou taua ô ra ia tiamâ mai i te utua o te hara e te pohe.—Roma 8:21.

7. (a) Eaha te tiaturiraa e horoahia ra na roto i te faautuaraa a te Atua ia Satani? (b) Eaha te hoo e tia ia aufauhia ia tiamâ mai te huitaata i te hara e te pohe?

7 Ua horoahia te manaˈo o te tiaturiraa e tiamâ mai i te faatîtîraa a te hara e te pohe i muri noa ˈˈe i te hararaa nau taata matamua. I to ˈna faautuaraa ia Satani, tei faahohoˈahia e te ophi, ua parau Iehova e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to [huero], e to ˈna ra [huero]; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:15; MN) Ia au i teie parau tohu, te hiti taue maira te hoê tiaturiraa no te taatoaraa o te faaroo i taua tǎpǔ ra. E hoo râ te tia ia aufauhia no te tiamâ mai. Eita te Huero tǎpǔhia e haere noa mai e haamou ia Satani; e tia i te Huero ia haaparuparuhia i te poro avae, oia hoi, e tia ia ˈna ia faaruru i te pohe taime poto.

8. (a) Nafea to Kaina riroraa ei inoinoraa? (b) No te aha te tusia a Abela i riro ai ei tusia fariihia i te aro o te Atua?

8 Eita e ore e ua feruri rahi Adamu raua o Eva o vai te Huero tǎpǔhia. I to Eva fanauraa i ta ˈna tamaiti matahiapo ia Kaina, ua parau oia e: “E taata ta ˈu i noaa iho nei ia Iehova.” (Genese 4:1) Te manaˈo ra anei o ˈna e peneiaˈe o ta ˈna tamaiti te riro ei Huero? Ua na reira anei oia aore ra aita, ua riro o Kaina e ta ˈna atoa ô ei inoinoraa. Area to ˈna teina ra ia Abela ra, ua faaroo ïa i te tǎpǔ a te Atua e ua turaihia oia e pûpû i te tahi mau mamoe maitatai o ta ˈna nǎnǎ ei tusia na Iehova. Te taio nei tatou e: “No te faaroo i maitai roa ˈi ta Abela tusia i pûpû i te Atua i ta Kaina; i parauhia mai ai oia e, e taata parau-tia.”—Hebera 11:4.

9. (a) Ua faaroo o Abela i te aha, e nafea to ˈna faaiteraa i te reira? (b) Eaha ta te ô a Abela i faatupu?

9 Te faaroo o Abela, e ere noa ïa i te tiaturiraa e te vai ra te hoê Atua, mai ia Kaina atoa paha. E faaroo to Abela i te tǎpǔ a te Atua no nia i te hoê Huero o te faaora i te mau taata haapao maitai. Aita i faaitehia ia ˈna nafea te reira e tupu ai, tera râ, ia au i te tǎpǔ a te Atua, ua ite o Abela e e haaparuparuhia te poro avae o te hoê taata. Oia, e au ra e ua faaoti oia e e tia ia maniihia te toto—te auraa tumu mau ïa o te tusia. Ua pûpû Abela i te hoê ô e ora e e toto to roto na te Tumu o te ora, ei faaiteraa paha i to ˈna hinaaro rahi e ta ˈna tiairaa ia tupu te tǎpǔ a Iehova. No teie faaiteraa i te faaroo i au ai Iehova i te tusia a Abela, e i roto i te hoê auraa taipe, te faaite ra te reira i te huru mau o te tusia—e ravea e nehenehe ai te taata hara e haafatata ˈtu i te Atua no te fanaˈo i ta ˈna farii maitai.—Genese 4:4; Hebera 11:1, 6.

10. Nafea te auraa o te tusia i te haamaramaramaraahia i to Iehova faaueraa ia Aberahama e pûpû ia Isaaka ei tusia?

10 Ua haamaramarama-maitai-hia te auraa hohonu o te tusia i to Iehova faaueraa ia Aberahama e pûpû i ta ˈna tamaiti ra o Isaaka ei tusia taauahi. Noa ˈtu e aita taua tusia ra i rave-roa-hia, ua riro oia ei hohoˈa o ta Iehova iho e rave i te pae hopea—e pûpû i ta ˈna Tamaiti fanau tahi ei tusia rahi roa ˈˈe no te faatupu i To ˈna hinaaro no nia i te huitaata. (Ioane 3:16) Na roto i te mau tusia e te mau ô a te Ture a Mose, ua haamau Iehova i te tahi mau hiˈoraa parau tohu no te haapii atu i to ˈna nunaa maitihia eaha te tia ia ratou ia rave ia faaorehia ta ratou mau hara e ia mau papu to ratou tiaturiraa i te faaoraraa. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii na roto i te reira?

Mau tusia ta Iehova e farii

11. Eaha na huru tusia e piti e pûpûhia e te tahuˈa rahi a Iseraela, e no teihea mau fa?

11 “I haapaohia hoi te mau tahuˈa rarahi atoa ra e pûpû i te taoˈa e te tusia,” ta te aposetolo Paulo ïa e parau ra. (Hebera 8:3) A tapao na e te vahi ra Paulo i te mau ô e pûpûhia e te tahuˈa rahi a Iseraela no tahito ra na roto e piti huru, oia hoi, te “taoˈa” e te “tusia,” aore ra te “tusia taraehara.” (Hebera 5:1) I te rahiraa o te taime, e horoa te taata i te tahi mau taoˈa no te faaite i to ratou here e to ratou mauruuru, oia atoa no te faahotu i te auhoaraa, te au maitai, aore ra te farii maitai. (Genese 32:20; Maseli 18:16) E nehenehe atoa te rahiraa ô i titauhia e te Ture e hiˈohia mai te mau “taoˈa” na te Atua ia au e ia farii maitai mai oia. * Te titau ra te mau ofatiraa i te Ture i te tahi faahoˈiraa, e no te rave i te mau tauiraa, e pûpûhia te mau “tusia taraehara.” I roto i te Pentateuque, te mau buka Exodo, Levitiko, e Numera iho â râ, mea rahi te mau manaˈo e horoahia ra no nia i te mau huru tusia e mau ô. Noa ˈtu e e mea fifi mau no tatou ia apo e ia haamanaˈo i te mau parau rii atoa, e tia ia tatou ia hiˈopoa i te tahi mau manaˈo faufaa no nia i te mau tusia huru rau.

12. Ihea i roto i te Bibilia tatou e ite ai i te hoê haapotoraa o te mau tusia, aore ra ô, i roto i te Ture?

12 I roto i te Levitiko pene 1 e tae atu i te pene 7, e nehenehe tatou e ite e te faataa-tataitahi-hia ra e pae huru tusia matamua—te tusia taauahi, te tusia amu, te tusia no te maitai, te tusia no te hara, e te tusia no te hape—noa ˈtu e e pûpû-amui-hia vetahi o te reira. E ite atoa tatou e te faataahia ra teie mau tusia e piti taime i roto i teie mau pene, e te mau fa taa ê: hoê taime i roto i te Levitiko 1:2 e tae atu i te 6:7, o te tatara ra i te mea e tia ia pûpûhia i nia i te fata, e te piti o te taime, i roto i te Levitiko 6:8 e tae atu i te 7:36, o te faaite ra i te mau vaehaa e faataahia na te mau tahuˈa e tei faataahia na te taata e pûpû i te tusia. I muri iho, i roto i te Numera pene 28 e te 29, e ite tatou i te mea e nehenehe e hiˈohia ei tarena tatara-huˈahuˈa-hia, o te haamataratara ra i tei tia ia pûpûhia i te mau mahana, te mau hebedoma, te mau avaˈe atoa, e i te mau oroa matahiti.

13. A faataa i te mau tusia e pûpûhia ma te aau tae ei ô na te Atua.

13 Te mau tusia e pûpûhia ma te aau tae ei ô aore ra ei ravea no te haafatata i te Atua ia farii maitai mai oia, o te mau tusia taauahi ïa, te mau tusia amu, e te mau tusia no te maitai. Te tiaturi ra te tahi mau taata ite e te auraa o te parau Hebera no te “tusia taauahi,” oia ïa “te hoê tusia o te haereraa i nia” aore ra “te hoê tusia e haere ra i nia.” E tano te reira no te mea i roto i te hoê tusia taauahi, e tutuihia te animala i taparahihia i nia i te fata e e haere te hoê hauˈa noˈanoˈa i nia i te raˈi i te Atua ra. Te vahi taa ê o te tusia taauahi, oia hoi ia oti te toto i te pîpîhia e ati aˈe te fata, e pûpûhia te animala taatoa na te Atua. E na te tahuˈa “e tahu haapau roa i nia i te fata ra; e tusia taauahi ïa, e mea taauahihia ei mea hauˈa noˈanoˈa na Iehova.”—Levitiko 1:3, 4, 9; Genese 8:21.

14. Nafea te tusia amu e pûpûhia ˈi?

14 Te faataahia ra te tusia amu i roto i te Levitiko pene 2. E tusia faraoa ota hopoi noa teie, e niniihia te hinu olive e e tuuhia te tapau libano i nia iho. “E na te hoê tahuˈa e rave i te hoê maa faraoa e ia î te hoê rima, e te tahi maa hinu olive, e te tapau libano eiaha ia toe; a tutui ai te tahuˈa i te reira i nia i te fata ei manaˈoraa, e tusia taauahihia ei mea hauˈa noˈanoˈa na Iehova.” (Levitiko 2:2) O te tapau libano atoa te ravehia no te hamani i te mea noˈanoˈa o te tutuihia i nia i te fata o te mea noˈanoˈa i roto i te sekene e te hiero. (Exodo 30:34-36) Ua haamanaˈo mau â te arii Davida i te reira i to ˈna parauraa e: “Ia tano atu tau pure i mua ia oe mai te mea hauˈa noˈanoˈa; e te hopoiraa o tau rima i nia mai te tusia ahiahi ra.”—Salamo 141:2.

15. Eaha te fa o te tusia no te maitai?

15 Te tahi atu tusia hopoi noa, o te tusia no te maitai ïa, o te faataahia ra i roto i te Levitiko pene 3. E nehenehe atoa te reira e hurihia ei “tusia no te hau.” Na roto i te reo Hebera, te faataa ra te parau ra “hau” eiaha noa te tamaˈi aore ra te peapea ore. “I roto i te Bibilia, te reira to ˈna auraa, e oia atoa te tiaraa aore ra te taairaa hau e te Atua, te ruperuperaa, te reˈareˈaraa, e te oaoaraa,” ta te hoê ïa buka (Studies in the Mosaic Institutions) e parau ra. No reira, e pûpûhia te mau tusia no te maitai, eiaha no te faatupu i te hau e te Atua, mai te huru ra e no te tamǎrû ia ˈna, no te faaite maoti râ i te mauruuru aore ra no te faahanahana i te huru tupuraa hau haamaitaihia e te Atua o te fanaˈohia ra e te feia ta ˈna e farii ra. E amu te mau tahuˈa e te taata pûpû i te tusia ia oti te toto e te meˈi i te pûpûhia na Iehova. (Levitiko 3:17; 7:16-21; 19:5-8) I roto i te hoê auraa taipe nehenehe mau, te amu ra te taata pûpû, te mau tahuˈa, e te Atua ra o Iehova i te hoê maa, o te faataipe ra i te taairaa hau i rotopu ia ratou.

16. (a) Eaha te fa o te tusia no te hara e te tusia no te hape? (b) Nafea teie nau tusia i taa ê ai i te tusia taauahi?

16 Te mau tusia e pûpûhia no te faaore i te hara aore ra ei taraehara no te mau ofatiraa i te Ture, o te tusia no te hara ïa e te tusia no te hape. Noa ˈtu e e tutui-atoa-hia teie mau tusia i nia i te fata, mea taa ê te reira i te tusia taauahi no te mea eita e pûpûhia te animala taatoa na te Atua, o te meˈi noa râ e te tahi mau vaehaa o te animala. E faaruehia te toea o te animala i rapaeau mai i te puhapa aore ra e amuhia e te mau tahuˈa i roto i te tahi mau tupuraa. E auraa to teie taa-ê-raa. E pûpûhia te tusia taauahi ei ô na te Atua no te haafatata ˈtu ia ˈna, no reira e pûpû-taatoa-hia ˈi te reira na te Atua anaˈe. Te vahi anaanatae, e pûpûhia te tusia no te hara aore ra te tusia no te hape hou te tusia taauahi, te auraa ra, ia farii te Atua i te ô a te hoê taata hara, e tia ïa ia faaorehia ta ˈna mau hara.—Levitiko 8:14, 18; 9:2, 3; 16:3, 5.

17, 18. E pûpûhia te tusia no te hara no te aha, e eaha te fa o te mau tusia no te hape?

17 E farii-noa-hia te tusia taraehara no te hara i te Ture opua-ore-hia, te hara i ravehia no te paruparu o te tino. “Ua harahia te hoê taata i te ite ore, i te mau ture atoa a Iehova ra,” e tia i te taata hara ia pûpû i te hoê tusia no te hara ia au i to ˈna tiaraa i roto i te nunaa. (Levitiko 4:2, 3, 22, 27) Area te feia hara tatarahapa ore, e tâpû-ê-hia ïa; aita e tusia no ratou.—Exodo 21:12-15; Levitiko 17:10; 20:2, 6, 10; Numera 15:30; Hebera 2:2.

18 Te faataa-maitai-hia ra te auraa e te fa o te tusia no te hape i roto i te Levitiko pene 5 e te 6. Ua hara paha te hoê taata ma te opua ore. Tera râ, ua ofati paha ta ˈna hara i te mau tiaraa o to ˈna mau taata-tupu aore ra o te Atua ra o Iehova, e ua tia i taua hape ra ia faaafarohia. Mea rahi huru hara e faahitihia ra. Te vai ra te mau hara a te taata taitahi (5:2-6), te mau hara i “te mau mea moˈa a Iehova” (5:14-16), e te mau hara i ravehia no te tahi mau hinaaro iino aore ra mau paruparu o te tino, noa ˈtu e e ere i te mea opua-ore-roa-hia (6:1-3). Taa ê atu i te faˈiraa i taua mau hara ra, e tia i te taata hapa ia faahoˈi i tei au e e pûpû i muri iho i te hoê tusia no te hape na Iehova.—Levitiko 6:4-7.

Te hoê mea maitai aˈe i mua nei

19. Noa ˈtu e tei ia ratou ra te Ture e ta ˈna mau tusia, no te aha Iseraela i ore ai e fanaˈo i te farii maitai a te Atua?

19 Ua horoahia te Ture a Mose, e ta ˈna mau tusia e ta ˈna mau ô e rave rahi, i te mau tamarii a Iseraela ia nehenehe ratou e haafatata i te Atua no te fanaˈo e no te tapea mai i ta ˈna farii maitai e haamaitairaa ia tae roa ˈtu i te haerea mai o te Huero tǎpǔhia. Teie ta te aposetolo Paulo, te hoê ati Iuda tumu, e parau ra: “Riro atura te ture ei orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra, ia faatiahia tatou i te faaroo.” (Galatia 3:24) Tera noa râ, aita te nunaa Iseraela i pahono i taua orometua ra, ua faaohipa ino maoti râ ratou i taua fanaˈoraa taa ê ra. I te pae hopea, ua riro ta ratou rahiraa tusia ei mea au ore na Iehova, o tei parau e: “Ua fiu vau i te tusia taauahi mamoe oni, e te toâhua o te mau puaa faaamuhia ra; e te toto puaatoro, e to te mau arenio, e to te mau puaaniho ra, aore ïa o ˈu auraa ˈtu.”—Isaia 1:11.

20. Eaha tei tupu i te matahiti 70 T.T. no nia i te Ture e ta ˈna mau tusia?

20 I te matahiti 70 T.T., ua mou te faanahoraa ati Iuda o te mau mea e ta ˈna hiero e autahuˈaraa. I muri iho, aita i pûpû-faahou-hia te mau tusia i titauhia e te Ture. Te auraa anei ïa e aita e faufaa faahou to te mau tusia, ei tuhaa taatoa o te Ture, no te feia e haamori ra i te Atua i teie mahana? E hiˈopoa mai tatou i te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ Te faataa ra te buka ra Étude perspicace des Écritures, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., e: “I roto i te Bibilia, te manaˈo tumu o te ‘taraehara,’ e ‘tapoˈi’ ïa aore ra e ‘taui,’ e te mea e horoahia no te taui, aore ra no te ‘tapoˈi’ i te tahi atu mea, o te hohoˈa tia ïa o te reira. . . . No te rave i te hoê taraehara e tano i tei erehia e Adamu, e tia ia pûpûhia te hoê tusia taraehara hoê â to ˈna faufaa e te hoê ora taata tia roa.”

^ O qor·banʹ te taˈo Hebera o te huri-pinepine-hia ei “ô.” A papai ai Mareko i to Iesu faautuaraa i te hoê peu tia ore a te mau papai parau e te mau Pharisea, ua faataa Mareko e te auraa o te taˈo ra “korebana” oia ïa ‘taoˈa haamoahia.’—Mareko 7:11.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha tei turai i te feia haapao maitai i mutaa ihora ia pûpû i te mau tusia na Iehova?

• No te aha i hinaarohia ˈi te mau tusia?

• Eaha te mau huru tusia matamua i pûpûhia na i raro aˈe i te Ture, e eaha te fa o te reira?

• Ia au ia Paulo, eaha te fa faufaa o te Ture e ta ˈna mau tusia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

Mea au maitai te tusia a Abela no te mea te faaite ra te reira i to ˈna faaroo i te tǎpǔ a Iehova

[Hohoˈa i te api 15]

Te taa ra anei ia outou te auraa o teie hohoˈa?