Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ravea otahi no te tinai i te riri

Te ravea otahi no te tinai i te riri

Te ravea otahi no te tinai i te riri

“Aita e riri aita e mǎtaˈu. . . . E riri tatou i ta tatou e mǎtaˈu e no reira, te vahi to reira te riri, to reira atoa te mǎtaˈu.”—Cyril connolly, taata tatara papai e papai buka.

E RAVE rahi feia maimi i te pae totiale o te tiaturi e ua mau hohonu roa te riri i roto i te aau moe o te taata. “Ua faataa-aˈena-hia paha te rahiraa o te reira,” ua poietehia i roto roa i te natura iho o te mau taata, ta te hoê ïa aivanaa ihi politita i parau.

E taa noa ia tatou no te aha te feia faahohonu i te natura taata e tapae ai i taua huru faaotiraa ra. Ta ratou noa e nehenehe e hiˈopoa, e mau tane e e mau vahine fanauhia “ma te hara” e “ma te ino,” ia au i te faatiaraa faauruahia a te Bibilia. (Salamo 51:5) Tae noa ˈtu te Atua Poiete iho, a hiˈopoa ˈi oia i te taata tia ore tau mileniuma aˈenei, “ite aˈera [oia], e ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa ra.”—Genese 6:5.

E mau faahopearaa te manaˈo ino, te hiˈo-ê-raa, e te riri no roto mai i te reira, no te huru tia ore e te miimii o te taata. (Deuteronomi 32:5) Te mea peapea, aita e faanahoraa aore ra e faatereraa, noa ˈtu eaha ta ˈna politita, tei nehenehe e faaoti i te hoê ture no te taui i te mafatu o te taata no nia i taua mau mea ra. Ua parau te hoê papai vea i te fenua ê o Johanna McGeary e: “Aita e mutoi no te ao atoa, noa ˈtu te mana, e nehenehe e haere atu e faaore i te riri tei turai i to Bosnie, Somalie, Liberia, Cachemire, e to te Caucase ia haamanii i te toto.”

Hou râ tatou e hiˈo ai i te mau ravea, e tia ia taa rii aˈe ia tatou eaha to muri mai i te mau faaiteraa i te riri.

Te riri e faaoraorahia e te mǎtaˈu

E rau te huru o te riri. Ua tano maitai to te papai buka o Andrew Sullivan haapotoraa i te tumu parau: “Te vai ra te riri o te mǎtaˈu, e te riri o te vahavaha noa; te vai ra te riri o te faaite i te mana, e te riri no roto mai i te mana ore; te vai ra te tahoo, e te vai ra te riri no roto mai i te feii. . . . Te vai ra te riri o te taata haavî, e te riri o te taata e roohia ra i te ino. Te vai ra te riri e pihaa mǎrû noa, e te riri e ore atura. E te vai ra te riri o te tupu uˈana, e te riri o te ore roa ˈtu e ama.”

Aita e feaaraa, te tahi o te mau tumu rahi e tupu ai te aroraa no te riri i to tatou tau, no te pae totiale e te pae ihiihi ïa. E ite-pinepine-hia te mau manaˈo ino puai e te mau tupu-uˈana-raa o te riri i te mau vahi mea iti te feia fanaˈo maitai aˈe i te pae ihiihi. Oia atoa, e pinepine te riri i te tupu i te mau vahi i reira te faito oraraa o te hoê tuhaa o te totaiete e haamǎtaˈuhia ˈi e te tae-rahi-raa mai te feia ěê.

E manaˈo te tahi pae e e faatitiaua teie feia i tae apî mai i te pae o te ohipa, ma te rave i te ohipa no te hoê moni haihai aˈe, aore ra e faatopa i te moni fare. Ua tano anei taua mau mǎtaˈu ra aore ra aita, e tumu parau ê ïa te reira. E mau tumu puai te mǎtaˈu i te ereraa i te pae ihiihi e te mǎtaˈu e e taui te mau ture a te totaiete aore ra te faito oraraa, o te faatupu i te manaˈo ino e te riri.

Eaha te taahiraa avae matamua no te tinai i te riri, e tia ˈi? Te hoê tauiraa o te mau huru feruriraa.

Te tauiraa i te mau huru feruriraa

“E tupu noa te tauiraa mau ia hinaaro mau te taata e au ia ratou,” ta McGeary ïa i parau. E nafea te hinaaro o te taata e nehenehe ai e tauihia? Ua faaite tei matauhia e no roto mai te mana puai roa ˈˈe, faaitoito roa ˈˈe, e te vai maoro roa ˈˈe no te patoi i te tupuraa mai o te riri, i te Parau a te Atua, te Bibilia. Te tumu, “e mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupu-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te [nephe] e te [varua], e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te [mafatu] ra.”—Hebera 4:12; MN.

Parau mau, eita te taihitumuraa i te manaˈo ino e te riri e tupu noa mai tera, eita atoa e oti i te hoê noa po. E nehenehe iho â râ e ravehia. Ua noaa ia Iesu Mesia, te taata faaitoito rahi i te mau mafatu e te haaputapû i te mau manaˈo haava, i te turai i te taata ia taui. E mau mirioni taata tei manuïa i te peeraa i te aˈoraa paari a Iesu Mesia: “E aroha ˈtu i to outou mau enemi; . . . e pure hoi i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou.”—Mataio 5:44.

Ia au i ta ˈna mau haapiiraa, ua farii Iesu i roto i te pǔpǔ o to ˈna mau hoa papu roa ˈˈe ia Mataio, te hoê telona tahito, te hoê taata i tuuhia i te hiti e i ririhia e te totaiete ati Iuda. (Mataio 9:9; 11:19) Hau atu â, ua haamau Iesu i te hoê huru haamoriraa o te farii i te pae hopea i te mau tausani Etene i tuuhia i te hiti e i ririhia. (Galatia 3:28) Ua riro mai te tahi mau taata na te ao atoa i matauhia i taua tau ra ei pǐpǐ a Iesu Mesia. (Ohipa 10:34, 35) Ua tui mai te roo o taua feia ra no to ratou here faito ore. (Ioane 13:35) I to te feia î i te riri pehiraa i te pǐpǐ a Iesu ra o Setephano i te ofai, teie ta ˈna mau parau hopea: “E [Iehova], eiaha teie nei hara e haio tia ia ratou nei.” Te hinaaro ra o Setephano i te mea maitai roa ˈˈe no te feia e riri ra ia ˈna.—Ohipa 6:8-14; 7:54-60; MN.

Ua na reira atoa te mau Kerisetiano mau no teie tau i te farii i te aˈoraa a Iesu e rave i te maitai, eiaha noa i to ratou mau taeae Kerisetiano, i te feia atoa râ e riri ra ia ratou. (Galatia 6:10) Te rohi nei ratou i te faaore roa i te riri ino i roto i to ratou oraraa. Ma te ite maite i te mau puai rahi o te faatupu i te riri i roto ia ratou, e haa maitai ratou e ia mono te here i te riri. Oia, mai ta te hoê taata paari i tahito ra i parau, “na te riri e faatupu i te mârô; area te aroha ra, e faaore ïa i te mau hara atoa ra.”—Maseli 10:12.

Ua na ô te aposetolo Ioane e: “O tei riri i tana taeae ra, e taparahi taata ïa; ua ite hoi outou e, aore o te taparahi taata ra e ora mure ore e vai i roto ia ˈna ra.” (Ioane 1, 3:15) E tiaturi te mau Ite no Iehova i te reira. No reira, te fariihia ra ratou—no roto mai i te mau opu taata, taˈere, haapaoraa e pae politita atoa—i roto i te totaiete tahoê e te riri ore, te hoê autaeaeraa mau o te ao atoa nei.—A hiˈo i te mau tumu parau tarenihia tapiri.

E faaore-roa-hia te riri!

E na ô mai paha outou e: ‘Tera râ, te reira paha te ravea no te taata taitahi e au ia ratou. Eita râ te reira e faaore i te riri i to tatou nei fenua taatoa.’ Parau mau, noa ˈtu e aita to outou e riri i roto i to outou mafatu, e nehenehe â outou e roohia i te ati i te reira. E tia ïa ia tatou ia imi i te ravea mau i te Atua ra no teie fifi o te ao atoa nei.

Te opua ra te Atua e ia fatata roa te mau tapao atoa o te riri i te taihitumuhia i te fenua nei. E tupu te reira i raro aˈe i te faatereraa a te hau i te raˈi ra ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—Mataio 6:9, 10.

Ia tupu roa ino taua pure ra, e ore roa te mau huru tupuraa o te faaitoito i te riri. E faaore-roa-hia te mau tupuraa o te faahoona i te reira. E mono te ite, te parau mau e te parau-tia i te haaparareraa manaˈo, te maua e te manaˈo ino. I reira ïa te Atua ‘e horoi ai i te roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa.’—Apokalupo 21:1-4.

Ei teie nei, e parau apî maitai atu â! Te vai ra te haapapuraa eita e nehenehe e patoihia e te ora nei tatou i te “anotau hopea.” E nehenehe ïa tatou e tiaturi e fatata roa tatou i te ite ia tumâhia te riri i teie fenua. (Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:3-14) I roto i te ao apî tǎpǔhia a te Atua, e itehia te hoê huru feruriraa autaeae mau no te mea e faahoˈihia te huitaata i te huru tia roa.—Luka 23:43; Petero 2, 3:13.

Eiaha râ outou e tiai i taua taime ra no te fanaˈo i te hoê autaeaeraa mau. Inaha, mai te faaitehia ra e te mau aamu tapiri, ua mau aˈena te here Kerisetiano i roto i te mau mirioni mafatu, ahiri e aita, ua î paha ïa te reira i te riri. Te titau-manihini-atoa-hia ra outou ia riro ei melo o taua autaeaeraa î i te here ra!

[Tumu parau tarenihia i te api 5]

“E nafea o Iesu ahiri e oia tera?”

I te avaˈe Tiunu 1998, i te mataeinaa i Texas, i te mau Hau Amui, ua haru e toru taata uouo ia James Byrd, te hoê taata ereere. Ua hopoi ratou ia ˈna i te hoê vahi atea, aita e taata, ua tupai ia ˈna, e ua taamu i to ˈna avae i te fifi. I muri iho, ua taamu ratou ia ˈna i te hoê pereoo e ua putô ia ˈna i te roaraa e pae kilometera i nia i te purumu e ia tano atu ai to ˈna tino i te hoê taheraa pape tima. Ua parauhia te reira te taparahiraa taata no te riri riaria roa ˈˈe o na ahuru matahiti (te mau matahiti 1990).

E mau Ite no Iehova e toru o te mau tuahine o James Byrd. Eaha to ratou manaˈo i te feia i rave i teie ohipa ino riaria mau? I roto i te hoê parau faaite a te utuafare, ua na ô ratou e: “E faatupu te hamani-ino-raa e te haapoheraa i te hoê taata here i te ereraa e te mauiui eita e nehenehe e ferurihia. E nafea te hoê i mua i taua huru ohipa taehae mau ra? Aita roa ˈtu te tahoo, te paraparau î i te riri, aore ra te haaparareraa manaˈo î i te riri i puta aˈenei mai i roto i to matou feruriraa. Ua manaˈo matou e: ‘E nafea o Iesu ahiri e oia tera? Eaha ïa to ˈna haerea?’ Mea maramarama roa te pahonoraa mai te kerehe. E faahiti iho â oia i te poroi o te hau e te tiaturiraa.”

I roto i te mau irava Bibilia tei tauturu ia ratou eiaha te riri ia tupu i roto i to ratou mafatu, te vai ra te Roma 12:17-19. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei. . . . Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei. E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.”

Ua na ô â ratou e: “Te haamanaˈo ra matou i te mau parau tano i roto i ta matou mau papai e no te mea mea riaria roa te tahi mau ohipa parau-tia ore aore ra taparahiraa taata, e riro ei mea fifi aˈe ia parau e, ‘te faaore nei au i ta oe hara’ a haere ê noa ˈtu ai. Te faaoreraa hara i roto i teie hiˈoraa, o te vaiiho-noa-raa ïa i te inoino ia nehenehe te hoê e haere i mua i roto i to ˈna oraraa e eiaha ia maˈihia i te pae tino aore ra i te pae feruriraa no te tapea-noa-raa i te inoino.” E faaiteraa papu mau tera i te mana o te Bibilia no te paruru eiaha te riri hohonu ia aˈahia!

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Ua riro te riri ei auhoaraa

I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua tae rahi te mau tausani taata no te mau fenua ěê i Heleni e imi i te ohipa. Ua faaiti râ hoi te mau huru tupuraa i te pae ihiihi e ino noa ˈtura i te mau ohipa, e ua faarahi te reira i te tutavaraa e imi i te ohipa. Ei faahopearaa, te vai ra te hoê riri rahi i rotopu i te mau opu taata rau. Te hoê hiˈoraa taa ê maitai, o te faatitiauaraa ïa i rotopu i te feia no Albanie mai e to Bulgarie mai. I te mau vahi e rave rahi i Heleni, ua tupu te faatitiauaraa uˈana i rotopu i te mau taata o teie na pǔpǔ e piti.

I te oire o Kiato, i te Péloponnèse apatoerau, ua haamata te hoê utuafare Bulgare e te hoê taata no Albanie i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e ua matau aˈera ratou te tahi i te tahi. Ua faaore te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu Bibilia i te riri e vai ra i rotopu i te feia e rave rahi no taua na opu taata e piti ra. Ua faatupu atoa te reira i te hoê autaeaeraa mau i rotopu i teie mau taata. Ua tauturu roa atoa o Ivan, te hoê Bulgare, ia Loulis, no Albanie, e imi i te nohoraa i pihai iho i te fare o Ivan. E pinepine na utuafare i te rave amui i ta ratou maa e ta ratou mau tauihaa rii. Ua bapetizohia na tane e piti ei Ite no Iehova e te ohipa amui maite ra raua i roto i te pororaa i te parau apî maitai. Aita e faufaa ia parau e ua ite roa mai te feia tapiri i teie auhoaraa Kerisetiano.

[Hohoˈa i te api 7]

I raro aˈe i te Basileia o te Atua, e faaore-roa-hia te mau tapao atoa o te riri i te fenua nei