Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tiai!

A tiai!

A tiai!

“E tiai au i te Atua o to ˈu nei ora: e na tau Atua e faaroo mai.”—MIKA 7:7.

1, 2. (a) Nafea te mau tamarii a Iseraela i ino ai i te hoê huru feruriraa tano ore i te medebara? (b) Eaha te nehenehe e tupu i nia i te hoê Kerisetiano o te ore e faahotu i te hoê huru feruriraa e tano?

 MEA rahi te mau mea i roto i te oraraa o te nehenehe e hiˈohia ma te manaˈo tiaturi aore ra ma te manaˈo au ore, tei to tatou noa ïa huru feruriraa. A vai ai te mau tamarii a Iseraela i te medebara, ua horoa-semeio-hia te mâna na ratou. Mea maitai aˈe ahiri ratou i hiˈo i te fenua mǎrô e i mauruuru roa i to Iehova horoaraa mai i te maa na ratou. E faaite ïa te reira i te hoê huru feruriraa tiaturi. Aita râ, ua manaˈo ratou i te maa huru rau i Aiphiti e ua amuamu e e maa au ore te mâna. Auê ïa huru feruriraa tano ore mau e!—Numera 11:4-6.

2 E nehenehe atoa te hoê Kerisetiano i teie mahana e hiˈo i te mau mea ei mea oaoa aore ra ei mea peapea, tei to ˈna ïa huru feruriraa. Aita anaˈe to ˈna huru feruriraa e tano, e ere ohie noa te hoê Kerisetiano i to ˈna oaoa, e mea atâta te reira no te mea, mai ta Nehemia i parau: “O te oaoa . . . no ǒ ia Iehova ra, to [tatou] ïa maitai.” (Nehemia 8:10) E tauturu te hoê huru feruriraa oaoa e te tiaturi i te haapuai ia tatou e i te faatupu i te hau e te auhoêraa i roto i te amuiraa.—Roma 15:13; Philipi 1:25.

3. Nafea te hoê huru feruriraa e tano i tauturu ai ia Ieremia i roto i te tau fifi?

3 Noa ˈtu te tau fifi ta ˈna i ora na, ua faaite Ieremia i te hoê huru feruriraa tiaturi. I to ˈna atoa ite-mata-raa i te mau mea riaria i te toparaa o Ierusalema i te matahiti 607 H.T.T, ua hiˈo oia i te pae maitai o te mau mea. Eita Iehova e haamoe ia Iseraela, e e ora mai ïa te nunaa. Teie ta Ieremia i papai i roto i te buka Oto o Ieremia: “No te aroha o Iehova i ore ai matou i hope ai i te pau, e eita hoi to ˈna hamani maitai e mure; e aroha apî to ˈna i te mau poipoi atoa nei; te rahi ra to oe haavare ore.” (Oto o Ieremia 3:22, 23) I te roaraa o te tuatapaparaa, ua imi te mau tavini a te Atua, i roto i te mau huru tupuraa fifi roa, i te tapea i te hoê huru feruriraa tiaturi, e te oaoa.—Korinetia 2, 7:4; Tesalonia 1, 1:6; Iakobo 1:2.

4. Eaha te huru feruriraa ta Iesu i tapea noa, e nafea te reira i te tautururaa ia ˈna?

4 E 600 matahiti i muri aˈe ia Ieremia, ua noaa ia Iesu i te faaoromai maoti to ˈna huru feruriraa tiaturi. Te taio nei tatou: “O tei faaoromai i te [pou haamauiuiraa], aore i haapao i te haama, [no te oaoa] i tuuhia mai i mua i tana aro; e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra.” (Hebera 12:2; MN) Noa ˈtu eaha te patoiraa aore ra hamani-ino-raa ta Iesu i faaruru—tae noa ˈtu te mamae rahi i nia i te pou haamauiuiraa—ua haamau oia i to ˈna feruriraa i nia i “te oaoa i tuuhia mai i mua i tana aro.” Taua oaoa ra, o te fanaˈoraa taa ê ïa e faatia i te mana arii o Iehova e e faaraa i to ˈna iˈoa, tae noa ˈtu te neheneheraa e ninii i te mau haamaitairaa rahi i nia i te huitaata auraro i te tau a muri aˈe.

A tiai

5. Eaha te hoê tupuraa matauhia i reira te tiairaa e tauturu ai ia tatou ia tapea i te hoê manaˈo e tano no nia i te mau mea?

5 Ia faahotu tatou i te hoê â huru feruriraa e to Iesu, eita ïa tatou e ere i te oaoa o Iehova ia ore te mau mea e tupu i te taime e mai ta tatou i manaˈo. Ua parau te peropheta Mika e: “E hiˈo . . . vau ia Iehova; e tiai au i te Atua o to ˈu nei ora.” (Mika 7:7; Oto o Ieremia 3:21) E nehenehe atoa tatou e tiai. Nafea? Mea rahi te ravea. Na mua, e manaˈo paha tatou e ua hape te hoê taeae e tiaraa to ˈna e mea hinaarohia ia afaro oioi te reira. Ia tiai tatou, e feruri ïa tatou e, ‘Ua hape mau anei o ˈna, aore ra o vau? Mai te peu e ua hape o ˈna, te auraa anei ïa e te vaiiho ra Iehova e ia tupu te mau mea no te mea te manaˈo ra oia e e haere te taata i mua e aita e faufaa te tahi mau faaafaroraa etaeta?’

6. Nafea te tiairaa e tauturu ai i te hoê taata ia faaruru i te hoê fifi?

6 Mea hinaarohia paha ia tiai mai te peu e te horuhoru ra tatou no te hoê fifi aore ra te aro ra tatou i te hoê paruparu. Ua ani paha tatou i te tauturu a Iehova, tera râ, te vai noa ra te fifi. E nafea ïa? E tia ia tatou ia rave noa i tei maraa ia tatou no te faaafaro i te fifi e ia tiaturi i te mau parau a Iesu: “E tamau â i te ani, e noaa ïa ia outou; e tamau â i te imi, e ite ïa outou; e tamau â i te patoto, e iritihia ïa te opani ia outou.” (Luka 11:9, MN) A tamau i te pure, e a tiai ia Iehova. I te hoê taime e tano e na roto i ta ˈna iho ravea, e pahono mai Iehova i ta outou mau pure.—Tesalonia 1, 5:17.

7. Nafea te tiairaa e tauturu ai ia tatou ia hiˈo i te maramarama-mǎrû-raa i te Bibilia?

7 A tupu ai te mau parau tohu o te Bibilia, e maramarama ˈtu â tatou i te mau Papai. I te tahi râ taime, e manaˈo paha tatou e mea maoro te tahi haamaramaramaraa. Ia ore te reira e horoahia i te taime ta tatou e manaˈo e mea au aˈe, e ineine anei tatou i te tiai? A haamanaˈo e ua manaˈo Iehova e mea tano ia faaite rii rii i te “parau aro o te Mesia” i te roaraa fatata e 4 000 matahiti. (Ephesia 3:3-6) E tumu anei ïa e fatimauu ai tatou? Te feaa ra anei tatou e ua nominohia te hoê “tavini haapao maitai e te paari” no te horoa na te nunaa o Iehova “ta ratou maa i te hora mau ra”? (Mataio 24:45) No te aha e faaere ai ia tatou i te oaoa o te Atua no te mea e ere o te mau mea atoa tei maramarama-maitai-hia? A haamanaˈo, na Iehova e faaoti afea e nafea ia faaite i ta ˈna mau ‘parau moe.’—Amosa 3:7.

8. Nafea te faaoromai o Iehova i riro ai ei maitai no te taata e rave rahi?

8 E toaruaru paha vetahi pae no te mea te manaˈo ra ratou e i muri aˈe e rave rahi matahiti taviniraa haapao maitai, eita paha ratou e ite i te “mahana rahi riaria o Iehova.” (Ioela 2:30, 31) E nehenehe râ ratou e faaitoitohia ia hiˈo ratou i te pae maitai. Ua aˈo Petero e: “E parau outou i te faaoromai rahi o to tatou Fatu ra e o te ora ïa.” (Petero 2, 3:15) Maoti te faaoromai o Iehova i nehenehe ai te mau mirioni taata aau tia ê atu e ite i te parau mau. E ere anei i te mea faahiahia? Hau atu â, e maoro noa ˈtu â Iehova i te faaoromairaa, e rahi atu â to tatou taime no te “rave faaoti hua i to [tatou] ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina.”—Philipi 2:12; Petero 2, 3:11, 12.

9. Mai te peu e ua taotiahia tatou i roto i ta tatou e nehenehe e rave i roto i te taviniraa a Iehova, nafea te tiairaa e tauturu ai ia tatou ia faaoromai i te tupuraa?

9 E tauturu mai te tiairaa ia ore tatou e toaruaru ia taupupu ta tatou taviniraa i te Basileia no te patoiraa, te maˈi, te matahiti rahi, aore ra te tahi atu mau fifi. Te hinaaro ra Iehova e ia tavini tatou ia ˈna ma te aau atoa. (Roma 12:1) Tera râ, aita te Tamaiti a te Atua, o te ‘faaherehere ra i tei paruparu e tei veve,’ e titau ra hau atu i ta tatou e nehenehe mau e horoa; aita atoa o Iehova. (Salamo 72:13) No reira, te faaitoitohia ra tatou e rave i tei maraa ia tatou, ma te tiai noa e tae roa ˈtu i te taime e taui ai te mau tupuraa—i roto anei i teie faanahoraa o te mau mea aore ra i to mua nei. A haamanaˈo: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa, i faaite-papu-hia e outou na, outou i tauturu i te feia moˈa, e te tauturu noa na hoi outou.”—Hebera 6:10.

10. Eaha te huru paieti ore ta te hoê taata e nehenehe e ape maoti te tiairaa? A faataa.

10 E tauturu atoa mai te tiairaa ia haapae tatou i te teoteo. Aita vetahi pae o tei riro mai ei apotata i hinaaro e tiai. Ua manaˈo paha ratou e mea titauhia te tahi mau faaafaroraa i roto anei i te maramaramaraa i te Bibilia aore ra te mau mea i te pae faanahonahoraa. Aita râ ratou i farii e na te varua o Iehova e turai ra i te tavini haapao maitai e te paari ia rave i te tahi mau faaafaroraa i Ta ˈna taime i faataa, eiaha i te taime ta ratou i manaˈo. E e tia i te mau faaafaroraa atoa ia tuea e te hinaaro o Iehova, eiaha i to tatou iho mau manaˈo. Ua vaiiho te mau apotata e ia faahuru ê te hoê huru teoteo i to ratou huru feruriraa e ia turori ratou. Ahiri râ ratou i farii i te huru feruriraa o te Mesia, e tapea noa ïa ratou i to ratou oaoa e e faaea noa mai ïa ratou i roto i te nunaa o Iehova.—Philipi 2:5-8.

11. Nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa maitai i te taime tiairaa, ma te pee i to vai ma hiˈoraa?

11 Parau mau, te tiairaa, e ere ïa i te faatau aore ra te oreraa e rave i te ohipa. E mau ohipa te tia ia tatou ia rave. Ei hiˈoraa, mea hinaarohia ia rohi tatou i te haapii tataitahi i te Bibilia e ia faaite i te hoê â anaanatae i te mau mea pae varua e to te mau peropheta haapao maitai e te mau melahi atoa. Te na ô ra Petero no nia i taua anaanatae ra e: “O te ora ïa ta te mau peropheta i uiui e ua imi papu maite . . . O te mau mea ïa ta te mau melahi e [hinaaro e] faaô mai e hiˈo.” (Petero 1, 1:10-12; MN) Te hopoia, e ere noa ïa te haapiiraa taitahi, oia atoa râ te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa e te pure. (Iakobo 4:8) Te feia e faaite ra e te ite ra ratou i to ratou veve i te pae varua na roto i te amu-tamau-raa i te maa pae varua e te amuimuiraa e te mau hoa Kerisetiano, te haapapu ra ïa ratou e ua farii ratou i te huru feruriraa o te Mesia.—Mataio 5:3.

A tapea i te hoê manaˈo au noa

12. (a) Eaha te tiamâraa ta Adamu e ta Eva i imi? (b) Eaha te faahopearaa i te peeraa te huitaata i te haerea o Adamu raua o Eva?

12 I to te Atua poieteraa i na taata matamua, e tiaraa to ˈna e haamau i te mau ture no nia i te mea maitai e te mea ino. (Genese 2:16, 17) Ua hinaaro o Adamu raua o Eva e tiamâ mai i te aratairaa a te Atua, e te ite ra tatou, e ati aˈe tatou, i te faahopearaa i roto i te ao i teie mahana. Ua parau te aposetolo Paulo e: “No te taata hoê ra i ô mai ai te [hara] i te ao nei, e no te [hara] hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” (Roma 5:12; MN) E 6 000 matahiti o te tuatapaparaa o te taata mai te tau o Adamu mai, o tei faaite i te tanoraa o te mau parau a Ieremia: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ieremia 10:23) Te fariiraa e e parau mau ta Ieremia, e ere ïa i te huru taiâ. E huru au noa. Te faataa ra te reira i te mau senekele maoro atoa i reira ‘te taata i te faatereraa i te taata no to ˈna iho pohe’ no te mea ua faatere te taata ma te faataa ê mai ia ratou i te Atua.—Koheleta 8:9, MN.

13. Eaha te manaˈo au noa o te mau Ite no Iehova no nia i ta te taata e nehenehe e faatupu?

13 Ia au i te huru tupuraa o te huitaata, ua ite te mau Ite no Iehova e ua taotiahia te mau mea e nehenehe e ravehia i roto i teie nei faanahoraa o te mau mea. E nehenehe te hoê huru feruriraa tiaturi e tauturu i te tapea i to tatou oaoa, e ere râ o te reira te ravea o te mau mea atoa. I te omuaraa o te mau matahiti 1950, ua nenei te hoê ekalesiatiko Marite i te hoê buka i hoo-rahi-hia tei parauhia Te mana o te manaˈo tiaturi (Beretane). Te parau ra te buka e e nehenehe te rahiraa o te mau fifi e afaro ia faaruruhia te reira e te hoê huru feruriraa tiaturi. Mea faahiahia mau â te hoê manaˈo tiaturi. Ia au râ i te mau tupuraa, ua itehia e te taotia ra te ite, te aravihi, te mau taoˈa materia, e e rave rahi atu â mau mea, i ta tatou taitahi e nehenehe e rave. E na te ao nei, ua rahi roa te mau fifi, eita e noaa i te taata ia faaafaro—noa ˈtu to ratou manaˈo tiaturi!

14. E huru feruriraa tano ore anei to te mau Ite no Iehova? A faataa.

14 I te tahi taime, te parauhia ra e e huru feruriraa tano ore to te mau Ite no Iehova no to ratou manaˈo au noa no nia i taua mau mea ra. E ere, te tae ra to ratou aau i te faaite i te taata no nia i te Hoê anaˈe o te nehenehe e haamaitai roa i te huru tupuraa o te huitaata nei. I ǒ nei atoa, te pee ra ratou i te huru feruriraa o te Mesia. (Roma 15:2) E te haa nei ratou i te tauturu i te taata ia faatupu i te hoê taairaa maitai e te Atua. Ua ite ratou e i te pae hopea, e faatupu te reira i te maitai rahi.—Mataio 28:19, 20; Timoteo 1, 4:16.

15. Nafea te ohipa a te mau Ite no Iehova e haamaitai ai i te taata?

15 Aita te mau Ite no Iehova e tâuˈa ore ra i te mau fifi totiale—te mau peu hairiiri aita e au ra i te mau Papai—o te haaati ra ia ratou. Hou te hoê taata anaanatae e riro ai ei Ite no Iehova, e rave oia i te tahi mau tauiraa, ma te haavî pinepine i te tahi mau peu matau-roa-hia ta te Atua e ore e au. (Korinetia 1, 6:9-11) No reira, ua tauturu te mau Ite no Iehova i te feia farii maitai ia faaruru i te inu-hua-raa i te ava, te faaohiparaa i te raau taero, te raveraa i te peu tia ore i te pae morare, e te pereraa vî ore. Ua haapii taua mau taata ra tei taui i te haapao maitai i te mau hinaaro o to ratou utuafare ma te haerea tia. (Timoteo 1, 5:8) Ia tauturuhia te mau taata e te mau utuafare mai teie te huru, e iti mai ïa te mau fifi i roto i te huiraatira—e iti mai te feia e faaohipa i te raau taero, te haavîraa i roto i te utuafare, e te vai ra ˈtu â. Te riroraa ei tino huiraatira auraro i te mau ture e te tautururaa ia vetahi ê ia haamaitai i to ratou oraraa, te haamâmâ ra te mau Ite no Iehova i te hopoia a te mau pu e haa ra i te faaruru i te mau fifi totiale.

16. No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e faaô i roto i te mau ohipa haamaitairaa a teie nei ao?

16 No reira, ua taui anei te mau Ite no Iehova i te huru tupuraa morare i roto i te ao? I na matahiti hoê ahuru i mairi aˈenei, ua maraa rii te numera o te mau Ite itoito mai te iti aˈe i te 3 800 000 i nia fatata i te 6 000 000. O te hoê ïa maraaraa fatata e 2 200 000, mea rahi o tei faarue i te mau peu tia ore i to ratou riroraa mai ei Kerisetiano. E rave rahi oraraa tei maitai mai! Teie râ, mea haihai roa teie numera ia faaauhia e te maraaraa o te huiraatira na te ao nei i taua noâ area tau ra—e 875 000 000! Ua riro te tautururaa i te taata farii maitai ei oaoaraa no te mau Ite no Iehova, noa ˈtu e ua ite ratou e mea iti i roto i te huitaata o te haere na te eˈa e tae ai i te ora. (Mataio 7:13, 14) A tiai noa ˈi te mau Ite i te mau tauiraa maitatai ta te Atua anaˈe e nehenehe e rave na te ao nei, aita ratou e apiti ra i roto i te mau ohipa haamaitairaa a teie nei ao, o te haamata pinepine na roto i te mau manaˈo maitatai, o te hope râ na roto i te inoino e te haavîraa uˈana atoa.—Petero 2, 3:13.

17. Eaha ta Iesu i rave no te tauturu i te feia e haaati ra ia ˈna, eaha râ ta ˈna i ore i rave?

17 Na roto i teie raveraa, te faaite ra te mau Ite no Iehova i te hoê â tiaturi ia Iehova e to Iesu a vai ai oia i te fenua nei. I te senekele matamua, ua faatupu Iesu i te tahi mau semeio faaoraraa. (Luka 6:17-19) Ua faatia atoa oia i tei pohe. (Luka 7:11-15; 8:49-56) Aita râ oia i tatara i te fifi o te maˈi aore ra i faaore i te pohe. Ua ite oia e aitâ i tae atura i te taime e na reira ˈi te Atua. No to ˈna aravihi hope ei taata tia roa, mea rahi te ohipa ta Iesu e nehenehe e rave no te faaafaro i te mau fifi rahi i te pae politita e te pae totiale. E au ra e ua hinaaro vetahi pae o to ˈna ra tau e ia faatere oia e ia rave i teie mau mea, tera râ, aita Iesu i farii. Te taio nei tatou e: “E ite aˈera taua mau taata ra i taua tapao a Iesu i rave ra, ua na ô aˈera ratou, O taua peropheta mau â teie e haere mai i te ao nei ra. Te ite ra Iesu i to ratou manaˈo e tii mai ia ˈna e e hopoi e faaarii, hoˈi faahou atura oia i nia i te mouˈa oia anaˈe iho.”—Ioane 6:14, 15.

18. (a) Nafea Iesu i faaite noa ˈi i te hoê huru tiai? (b) Nafea te ohipa a Iesu i te tauiraa mai te matahiti 1914 mai?

18 Ua patoi Iesu i te faaô i roto i te mau ohipa politita aore ra te mau ohipa turuutaa noa, no te mea ua ite oia e aitâ i tae atura i te taime e faatere ai oia ei arii e e faatupu ai oia i te mau ohipa faaoraraa no te taatoaraa i te mau vahi atoa. I muri aˈe atoa i to ˈna maueraa i nia i te raˈi no te ora ei varua pohe ore, ua ineine oia i te tiai i te taime ta Iehova i faataa hou oia e ohipa ˈi. (Salamo 110:1; Ohipa 2:34, 35) Teie râ, mai to ˈna faateronoraahia ei Arii o te Basileia o te Atua i te matahiti 1914 mai, e haere oia “ma te haapau atu, e ia pau atu â.” (Apokalupo 6:2; 12:10) Auê ïa tatou i te mauruuru i te auraro i ta ˈna faatereraa, area te tahi atu ra o te parau ra e e Kerisetiano ratou, te maiti ra ïa i te ore e tâuˈa i te mau haapiiraa Bibilia no nia i te Basileia!

Te tiairaa—E tumu o te inoino anei aore ra o te oaoa?

19. Afea ‘te aau e fatimauu’ ai i te tiairaa, e afea te reira e riro ai ei oaoaraa?

19 Ua ite o Solomona e e nehenehe te tiairaa e riro ei inoinoraa. Ua papai oia e: “Ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau.” (Maseli 13:12) Papu maitai e ia tiai noa te hoê taata i te mau mea aita e niu, e nehenehe to ˈna aau e fatimauu i te inoino. Ia tiai râ tatou i te tahi mau ohipa oaoa—peneiaˈe te hoê faaipoiporaa, te fanauraa o te hoê aiû, aore ra te hoê putuputuraa e te feia here—e î aˈena ïa tatou i te oaoa ehia mahana hou te reira e tupu ai. E rahi taua oaoa ra ia faaohipa tatou i te taime tiairaa ma te paari, ma te rave i te mau faaineineraa no te ohipa e tupu.

20. (a) Eaha te tahi mau ohipa faahiahia roa ta tatou e manaˈo papu nei e e ite tatou? (b) Nafea tatou e ite ai i te oaoa a tiai noa ˈi e ia tupu te mau opuaraa a Iehova?

20 Ia tiaturi papu tatou e e tupu iho â ta tatou mau tiairaa—noa ˈtu e aita tatou i ite afea te reira e tupu ai—eita ‘te aau e fatimauu’ i te taime tiairaa. Ua ite te feia haapao maitai e haamori ra i te Atua e te fatata maira te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia. Ua papu ia ratou e e ite ratou ia ore te pohe e te maˈi. Te tiai ru nei ratou ma te oaoa i te taime e farii mai ai ratou i te mau miria taata e faatiahia mai te pohe mai, tae noa ˈtu te feia here. (Apokalupo 20:1-3, 6; 21:3, 4) I teie anotau e te fifi ra te natura, te oaoa nei ratou i te tiaturiraa papu e ite i te Paradaiso ia haamauhia i nia i te fenua. (Isaia 35:1, 2, 7) E haerea paari ïa ia faaohipa tatou ma te paari i te taime tiairaa, e “ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu”! (Korinetia 1, 15:58) A tamau i te amu i te maa pae varua. A faahotu i te hoê taairaa piri roa ˈtu â e o Iehova. A imi i te feia te turai ra to ratou aau ia ratou ia tavini ia Iehova. A faaitoito i te mau hoa faaroo. A faaohipa roa i te mau taime atoa ta Iehova e vaiiho â. Inaha, eita roa ˈtu to outou ‘aau e fatimauu’ i te tiairaa ia Iehova. Eita, e î roa outou i te oaoa!

E nehenehe anei outou e faataa?

• Nafea to Iesu faaiteraa i te hoê huru tiai?

• I roto i teihea mau tupuraa e hinaaro ai te mau Kerisetiano e tiai?

• No te aha te mau Ite no Iehova e oaoa ˈi i te tiai ia Iehova?

• Nafea te tiairaa ia Iehova e riro ai ei oaoaraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 12]

Ua faaoromai Iesu no te oaoa i tuuhia i mua ia ˈna

[Hohoˈa i te api 13]

I muri aˈe atoa e rave rahi matahiti taviniraa, e nehenehe tatou e tapea i to tatou oaoa

[Hohoˈa i te api 15]

E mau mirioni taata tei haamaitai i to ratou oraraa na roto i te riroraa mai ei Ite no Iehova