Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ta tatou tufaa faufaa rahi—Eaha to ˈna auraa no outou?

Ta tatou tufaa faufaa rahi—Eaha to ˈna auraa no outou?

Ta tatou tufaa faufaa rahi—Eaha to ˈna auraa no outou?

“A haere mai outou, e te feia i faaorahia e tau Metua, e parahi i te basileia i haapaohia no outou mai te hamaniraa mai o te [ao] nei ra.”—MATAIO 25:34; MN.

1. Eaha te tahi mau mea i noaa mai i te taata ei tufaa?

 E MAU mea ta te taata atoa i horoahia mai ei tufaa. Te hoê oraraa fanaˈo paha i te pae materia ta vetahi pae tufaa. Te hoê oraraa veve ta te tahi atu. I roto i te tahi mau tupuraa, ua tutuu mai te mau ui tahito i te riri rahi uˈana i te opu taata ěê, no ta ratou i ite aore ra i faaroo. Tera râ, hoê â to tatou paatoa tupuraa. Ua raea tatou paatoa i te hara a te taata matamua ra o Adamu. Te faahopearaa o taua tufaa ra, o te pohe ïa.—Koheleta 9:2, 10; Roma 5:12.

2, 3. Eaha te tufaa ta Iehova i faanaho no te huaai o Adamu raua o Eva i te omuaraa, e no te aha ratou i ore ai e fanaˈo i te reira?

2 I te matamua ra, ua pûpû Iehova, ei Metua i te raˈi î i te here, i te hoê tufaa taa ê roa na te huitaata—te ora mure ore ma te tia roa i roto i te Paradaiso. Ua horoahia te hoê haamataraa tia roa e te hara ore i to tatou nau metua matamua, o Adamu raua o Eva. Ua horoa te Atua ra o Iehova i te palaneta ra Fenua na te huitaata ei ô. (Salamo 115:16) Ua faanaho oia i te ô i Edene ra ei hohoˈa o te huru o te fenua taatoa a muri aˈe e ua faaue oia i to tatou nau metua matamua e rave i te hoê ohipa faahiahia e te anaanatae roa. E tia ia raua ia fanau i te tamarii, ia aupuru i te fenua e te mau raau tupu e te mau animala huru rau atoa, e ia faaaano i te mau otia o te Paradaiso e ati noa ˈˈe te fenua. (Genese 1:28; 2:8, 9, 15) E rave atoa to raua huaai i teie ohipa. E tufaa faahiahia mau â ïa teie e nehenehe e tutuuhia ˈtu na ratou!

3 No te oaoa râ i teie ohipa atoa, e tia ia Adamu, ia Eva e i to raua huaai ia faatupu i te hoê taairaa maitai e te Atua. E tia ia ratou ia here e ia auraro ia Iehova, tera râ, aita Adamu e o Eva i mauruuru i ta te Atua i tuu mai na raua e i faaroo i ta ˈna faaueraa. Ua ere raua i to raua oraraa paradaiso e te mau ravea faahiahia ta te Atua i haapao no raua. No reira, aita raua i nehenehe e tutuu atu i te reira na to raua huaai.—Genese 2:16, 17; 3:1-24.

4. Nafea e noaa mai ai ia tatou te tufaa i erehia e Adamu?

4 Ma te aroha, ua rave Iehova i te faanahoraa ia nehenehe te huaai o Adamu raua o Eva e fanaˈo i te tufaa tei erehia e Adamu. Nafea? I te taime i faataahia e te Atua, ua pûpû ta ˈna iho Tamaiti, o Iesu Mesia, i to ˈna ora taata tia roa no te huaai o Adamu. Na roto i teie ravea i hoo mai ai te Mesia ia ratou paatoa. Tera râ, eita ratou e fanaˈo taue noa i te tufaa. E tia ia ratou ia tia ˈtu ma te fariihia i mua i te Atua, ma te faaohipa i te faaroo i te faufaa taraehara o te tusia a Iesu e ma te faaite i taua faaroo ra na roto i te auraroraa. (Ioane 3:16, 36; Timoteo 1, 2:5, 6; Hebera 2:9; 5:9) Te faaite ra anei to outou huru oraraa i te mauruuru i taua faanahoraa ra?

Te hoê tufaa i tutuuhia mai na roto ia Aberahama

5. Nafea to Aberahama faaiteraa i te mauruuru no to ˈna taairaa e o Iehova?

5 A faatupu ai oia i ta ˈna opuaraa no te fenua, ua faaite Iehova i te hoê huru taa ê i nia ia Aberahama. Ua faaue oia i taua taata haapao maitai ra e faarue i to ˈna fenua e e haere i te hoê fenua ta te Atua iho e faaite ia ˈna. Ua faaroo o Aberahama ma te hinaaro mau. I to Aberahama taeraa ˈtu i reira, ua parau Iehova e e horoa oia i te fenua ei tufaa na te huaai o Aberahama, eiaha na Aberahama iho. (Genese 12:1, 2, 7) Eaha te huru o Aberahama? Ua ineine oia i te tavini ia Iehova i te mau vahi e ia au i te mau ravea atoa ta te Atua i faataa ia nehenehe to ˈna huaai e fanaˈo i ta ratou tufaa. Ua tavini Aberahama ia Iehova i nia i te hoê fenua e ere no ˈna 100 matahiti i te maoro, e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa. (Genese 12:4; 25:8-10) E na reira anei outou? Ua parau Iehova e e “hoa” Aberahama no ˈna.—Isaia 41:8.

6. (a) Eaha ta Aberahama i faaite na roto i to ˈna ineineraa i te pûpû i ta ˈna tamaiti ei tusia? (b) Eaha te tufaa faufaa rahi ta Aberahama e nehenehe e tutuu atu na to ˈna huaai?

6 Ua tiai o Aberahama i te hoê tamaiti, o Isaaka, ta ˈna i here rahi e rave rahi matahiti i te maoro. I te paariraa mai te tamaroa ei taata apî, ua faaue Iehova ia Aberahama e rave i te tamaroa e e pûpû ia ˈna ei tusia. Aita Aberahama i ite e te haere ra oia e faahohoˈa i ta te Atua iho e rave, oia hoi te horoaraa i ta ˈna Tamaiti ei hoo; tera râ, ua faaroo oia e te haamata ra oia i te pûpû ia Isaaka ei tusia, a tapea mai ai te melahi a Iehova ia ˈna. (Genese 22:9-14) Ua parau aˈena Iehova e e tupu ta ˈna mau parau i tǎpǔ ia Aberahama na roto ia Isaaka. No reira Aberahama i tiaturi papu ai e, ia titauhia ra, e nehenehe ta te Atua e faatia mai ia Isaaka mai te pohe mai, noa ˈtu e aita roa ˈtu te reira i tupu aˈenei. (Genese 17:15-18; Hebera 11:17-19) No te mea e aita Aberahama i patoi i te horoa i ta ˈna iho tamaiti, ua parau Iehova e: “E maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai.” (Genese 22:15-18) E tapao faaite ïa e e fa mai te Huero o te Genese 3:15, te Mesia faaora, i roto i te huaai o Aberahama. E tufaa faufaa rahi mau â teie e tutuu atu!

7. Nafea to Aberahama, Isaaka, e Iakoba faaiteraa i te mauruuru no ta ratou tufaa?

7 Aita Aberahama i ite i te auraa o te ohipa ta Iehova e rave ra i taua taime ra; aita atoa ta ˈna tamaiti o Isaaka e ta ˈna mootua o Iakoba, o tei riro mai ei ‘taata aiˈa e oia atoa i tei parauhia maira.’ Tera râ, ua tiaturi ratou paatoa ia Iehova. Aita ratou i hinaaro i te hoê noa ˈˈe o te mau oire basileia o te fenua no te mea te tiai ra ratou i te hoê mea maitai aˈe—‘te oire niu mau, o te Atua te faaau e te faatia.’ (Hebera 11:8-10, 13-16) Tera râ, e ere o te taatoaraa o te huaai o Aberahama tei taa ia ratou te faufaa rahi o te tufaa e vai ra na roto ia Aberahama.

Vetahi pae o tei haafaufaa ore i te tufaa

8. Nafea to Esau faaiteraa e aita oia i haafaufaa i ta ˈna tufaa?

8 Aita o Esau, te tamaiti matahiapo a Isaaka, i haafaufaa i ta ˈna tufaa matahiapo. Aita oia i mauruuru i te mau mea moˈa. No reira, i te hoê mahana, ua hoo oia i ta ˈna tufaa matahiapo na to ˈna taeae o Iakoba no to ˈna pohe poia. Ei tauiraa i te aha? Ei tauiraa ïa i te pane e te pipi tunu! (Genese 25:29-34; Hebera 12:14-17) Te nunaa o te riro ei ravea e tupu ai te mau parau ta te Atua i tǎpǔ ia Aberahama, no roto mai ïa ia Iakoba, ta te Atua i taui i te iˈoa ia Iseraela. Eaha te mau ravea ta taua tufaa taa ê mau ra i horoa na ratou?

9. No ta ratou tufaa pae varua, eaha te faaoraraa ta te huaai o Iakoba, aore ra Iseraela, i fanaˈo?

9 I te hoê tau oˈe, ua haere o Iakoba e to ˈna utuafare e faaea i Aiphiti. I reira, ua rahi roa mai ratou, tera râ, ua riro atoa ratou ei tîtî. Aita râ Iehova i haamoe i ta ˈna faufaa i faaau ia Aberahama. I te taime i faataahia e te Atua, ua faaora oia i te mau tamarii a Iseraela i te faatîtîraa e ua faaara oia ia ratou e te afai ra oia ia ratou i te hoê “fenua e pihaa noa mai te û e te meli,” te fenua ta ˈna i tǎpǔ ia Aberahama.—Exodo 3:7, 8; Genese 15:18-21.

10. I te mouˈa Sinai, eaha ˈtu â te mau ohipa faahiahia roa i tupu no nia i te tufaa a te mau tamarii a Iseraela?

10 A haere ai te mau tamarii a Iseraela i te Fenua Tǎpǔhia, ua haaputuputu Iehova ia ratou i te mouˈa Sinai. I reira, ua na ô oia ia ratou e: “Ia faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa, e riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa ra. No ˈu noa iho hoi to te ao atoa nei. E riro â outou ei basileia tahuˈa anaˈe na ˈu, ei nunaa moˈa.” (Exodo 19:5, 6) I muri aˈe i to te nunaa parau-tahi-raa ma te hinaaro mau e e na reira ratou, ua horoa ˈtura Iehova i ta ˈna Ture ia ratou ra—aita oia i na reira i te tahi atu nunaa.—Salamo 147:19, 20.

11. Eaha vetahi mau mea faufaa rahi i roto i te tufaa pae varua a te mau tamarii a Iseraela?

11 E tufaa pae varua mau â ta taua nunaa apî ra i fanaˈo! Ua haamori ratou i te Atua mau hoê ra. Ua faaorahia mai ratou e ana i Aiphiti e ua ite mata roa ratou i te tahi mau ohipa riaria i tupu i te horoaraahia mai te Ture i te mouˈa Sinai. Ua ruperupe â ta ratou tufaa a fanaˈo ai ratou i te tahi atu â mau “parau” moˈa “a te Atua” na roto i te mau peropheta. (Roma 3:1, 2) Ua parauhia ratou e Iehova to ˈna mau ite. (Isaia 43:10-12) E tia i te Huero Mesia ia fa mai i roto i to ratou nunaa. Na te Ture, o tei huti i te ara-maite-raa i nia ia ˈna, e faaite mai o vai o ˈna, e e tia i te reira ia tauturu ia taa ia ratou e e hinaaro mau â ratou ia ˈna. (Galatia 3:19, 24) Hau atu â, e horoahia te ravea na ratou e ohipa amui e te Huero Mesia ei basileia tahuˈa e ei nunaa moˈa.—Roma 9:4, 5.

12. Noa ˈtu e ua tae ratou i te Fenua Tǎpǔhia, eaha ta te mau ati Iseraela i ore i ite? No te aha?

12 Ia au i ta ˈna i fafau, ua aratai Iehova i te mau tamarii a Iseraela i te Fenua Tǎpǔhia. Mai ta te aposetolo Paulo râ i faataa i muri aˈe, aita taua fenua ra i riro ei vahi “faaearaa” mau no to ratou faaroo ore. Aita ratou, ei nunaa, i ô i roto i “te faaearaa o te Atua” no te mea aita i taa ia ratou e aita ratou i ohipa ia au i te fa o te mahana faaearaa a te Atua iho, o tei haamata i muri aˈe i te poieteraahia o Adamu e o Eva.—Hebera 4:3-10.

13. No to ratou mauruuru ore i ta ratou tufaa pae varua, eaha ta te nunaa Iseraela i haapae?

13 E nehenehe hoi te Iseraela pae tino e horoa i te numera tia o te feia e apiti e te Mesia i roto i to ˈna Basileia i nia i te raˈi ei basileia tahuˈa e ei nunaa moˈa. Aita râ ratou i mauruuru i ta ratou tufaa faufaa rahi. O te hoê noa toea o te mau ati Iseraela pae tino tei farii i te Mesia i to ˈna haereraa mai. I te pae hopea, hoê anaˈe numera iti tei ô i roto i te basileia tahuˈa i tohuhia. Ua hopoi-ê-hia te Basileia ia Iseraela pae tino e ua “tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero ra.” (Mataio 21:43) O vai tera nunaa?

Te hoê tufaa i nia i te raˈi

14, 15. (a) I muri aˈe i te poheraa o Iesu, nafea to te mau nunaa haamataraa i te haamaitaihia maoti te “huero” o Aberahama? (b) Eaha te tufaa e noaa mai i te mau melo o ‘te Iseraela a te Atua’?

14 Te nunaa i tuuhia ˈtu te Basileia, o ‘te Iseraela a te Atua’ ïa, te Iseraela pae varua, oia hoi na 144 000 pǐpǐ faatavaihia i te varua a Iesu Mesia. (Galatia 6:16; Apokalupo 5:9, 10; 14:1-3) E mau ati Iuda pae tino vetahi pae o taua na melo 144 000 ra, area te rahiraa ra, no roto mai ïa i te mau nunaa Etene. Mea na reira te tǎpǔ a Iehova ia Aberahama, e maitai te mau nunaa atoa i to ˈna “huero,” i te haamataraa i te tupu. (Ohipa 3:25, 26, MN; Galatia 3:8, 9) I taua tupuraa matamua ra, ua faatavaihia te mau taata o te mau nunaa i te varua moˈa e ua faariro te Atua ra o Iehova ia ratou ei mau tamaiti pae varua, ei mau taeae no Iesu Mesia. No reira ratou atoa i riro ai ei tuhaa piti o taua “huaai” ra.—Galatia 3:28, 29.

15 Hou to ˈna poheraa, ua faaau Iesu i te faufaa apî, o te haamanahia maoti to ˈna iho toto, e te mau ati Iuda o te riro mai ei melo o taua nunaa apî ra. I nia i te niu o to ratou faaroo i taua tusia ra o te haamana, e riro taua mau taata ra o tei faaôhia i roto i taua faufaa ra ei mea ‘tia roa e a muri noa ˈtu.’ (Hebera 10:14-18) E nehenehe ratou e “tiahia” e ta ratou mau hara e faaorehia. (Korinetia 1, 6:11) I roto ïa i teie auraa e riro ai ratou mai ia Adamu hou oia a hara ˈi. Tera râ, eita ratou e ora i nia i te hoê fenua paradaiso. Ua parau Iesu e te haere ra oia e faaineine i te hoê parahiraa no ratou i nia i te raˈi. (Ioane 14:2, 3) E vaiiho ratou i ta ratou mau ravea i te fenua nei no te fanaˈo i te hoê ‘tufaa i vaiihohia no ratou i nia i te raˈi.’ (Petero 1, 1:4) Eaha ta ratou ohipa i ǒ? Ua faataa Iesu e: “E fafau vau i te hoê faufaa ia outou . . . no te hoê basileia.”—Luka 22:29, MN.

16. Eaha te tuhaa taviniraa faahiahia e tiai maira i te mau Kerisetiano faatavaihia?

16 Mai nia mai i te raˈi, e tauturu te feia o te faatere e te Mesia, ei hiˈoraa, i te tamâ roa i te fenua i te mau tapao atoa o te orureraa i te mana arii o Iehova. (Apokalupo 2:26, 27) Ei tuhaa piti o te huaai pae varua o Aberahama, e horoa atoa mai ratou i te haamaitairaa o te hoê oraraa tia roa na te taata o te mau nunaa atoa. (Roma 8:17-21) E tufaa faufaa rahi mau â ta ratou!—Ephesia 1:16-18.

17. Eaha te tahi mau tuhaa o ta ratou tufaa ta te mau Kerisetiano faatavaihia e fanaˈo a vai noa ˈi ratou i te fenua nei?

17 Tera râ, e ere noa te tufaa a te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu to a muri aˈe. Ma te hoê ravea e ore e noaa i te tahi atu taata, ua tauturu Iesu ia ratou ia ite no nia ia Iehova, te Atua mau hoê. (Mataio 11:27; Ioane 17:3, 26) Na roto i te parau e te hiˈoraa, ua haapii oia ia ratou eaha te auraa e ‘tiaturi ia Iehova’ e e auraro atu ia ˈna. (Hebera 2:13; 5:7-9) Ua tuu atu Iesu i te ite i te parau mau no nia i te opuaraa a te Atua, ia ratou ra e ua haapapu atu e na te varua moˈa e haamaramarama ˈtu â ia ratou no nia i te reira. (Ioane 14:24-26) Ua faaô maitai oia i te faufaaraa o te Basileia o te Atua i roto i to ratou feruriraa e to ratou mafatu. (Mataio 6:10, 33) Ua horoa atoa Iesu na ratou te hopoia e poro e e faariro i te taata ei pǐpǐ i Ierusalema, Iudea, Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.—Mataio 24:14; 28:19, 20; Ohipa 1:8.

Te hoê tufaa faufaa rahi no te hoê nahoa rahi

18. Nafea te tǎpǔ a Iehova e e maitai te mau nunaa atoa i te “huero” o Aberahama e tupu ai i teie mahana?

18 Eita e ore e ua faataahia te numera tia o te Iseraela pae varua, taua “nǎnǎ iti” o te feia aiˈa o te Basileia ra. (Luka 12:32) Tau ahuru matahiti i teie nei, ua huti Iehova i te ara-maite-raa i nia i te haaputuputuraa o te hoê nahoa taata ê atu no te mau nunaa atoa. No reira, te tupu ra te tǎpǔ a Iehova ia Aberahama e e maitai te mau nunaa atoa i to ˈna “huero,” i nia i te hoê faito rahi. Ma te oaoa, te pûpû atoa ra teie feia haamaitaihia i te hoê taviniraa moˈa na Iehova e ua taa ia ratou e tei te faaroo i te Arenio a te Atua, o Iesu Mesia, e ora ˈi ratou. (Apokalupo 7:9, 10) Ua farii anei outou i te titau-manihini-raa hamani maitai a Iehova e apiti atu i taua pǔpǔ taata oaoa ra?

19. Eaha te tufaa ta te feia o te mau nunaa e haamaitaihia ra i teie nei, e tiai ra?

19 Eaha te tufaa faufaa rahi ta Iehova e horoa na te feia e ere i to te nǎnǎ iti? E ere i te hoê tufaa i nia i te raˈi. O te tufaa râ ta Adamu, ahiri e aita oia i taiva, i nehenehe e tutuu atu na to ˈna huaai—te ravea o te ora mure ore ma te tia roa i roto i te hoê paradaiso o te aano mǎrû noa e ati noa ˈˈe te fenua. E riro ei ao “e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui.” (Apokalupo 21:4) No reira, no outou teie faahitiraa a te Parau faauruahia a te Atua e: “E tiaturi ia Iehova, a rave ai i te parau maitai; e parahi oe i te fenua i reira, e amu i te maa ma te hauti-ore-hia mai. E haapopou atu hoi oe ia Iehova, e na ˈna e horoa mai i ta to aau e hinaaro ra. No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra . . . Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra. E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:3, 4, 10, 11, 29.

20. Nafea te mau “mamoe ê atu” e fanaˈo ai i te pae rahi o te tufaa pae varua a te mau Kerisetiano faatavaihia?

20 E tufaa ta te mau “mamoe ê atu” a Iesu i nia i te fenua o te faaterehia e te Basileia i nia i te raˈi. (Ioane 10:16a) Noa ˈtu e eita ratou e haere i nia i te raˈi, te tutuuhia ra te pae rahi o te tufaa pae varua i fanaˈohia e te feia faatavaihia, na ratou. Mea na roto i te tino amui o te feia faatavaihia, “te tavini haapao maitai e te paari,” i maramarama ˈi te mau mamoe ê atu i te mau tǎpǔ faufaa rahi i roto i te Parau a te Atua. (Mataio 24:45-47; 25:34) Ua ite amui te feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu o vai te Atua mau hoê ra o Iehova, e te haamori ra ratou ia ˈna. (Ioane 17:20, 21) Te haamauruuru amui ra ratou i te Atua no te faufaa taraehara o te tusia a Iesu. Te tavini amui ra ratou ei hoê aˈe nǎnǎ i raro aˈe hoê Tiai, o Iesu Mesia. (Ioane 10:16b) E melo anaˈe ratou no te hoê fetii taeae î i te here na te ao nei. Te fanaˈo amui nei ratou i te riroraa ei Ite no Iehova e no to ˈna Basileia. Oia, e tavini pûpûhia e te bapetizohia a Iehova anei outou, tei roto teie mau mea atoa i ta outou tufaa pae varua.

21, 22. Nafea tatou paatoa e nehenehe ai e faaite e te haafaufaa nei tatou i ta tatou tufaa pae varua?

21 Eaha te faufaa rahi o teie tufaa pae varua no outou? Te haafaufaa maitai ra anei outou i te reira no te faariro i te raveraa i te hinaaro o te Atua ei ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i to outou oraraa? Ei haapapuraa i te reira, te pee ra anei outou i te aˈoraa o ta ˈna Parau e a ta ˈna faanahonahoraa e haere tamau i te mau putuputuraa atoa a te amuiraa Kerisetiano? (Hebera 10:24, 25) Mea faufaa roa anei taua tufaa ra no outou e tamau noa ˈi outou i te tavini i te Atua noa ˈtu te mau fifi? Mea hohonu mau anei to outou mauruuru i te reira e puai mai ai outou i te patoi i te mau huru tamataraa atoa e pee i te hoê haerea o te aratai paha ia tatou ia haapae i taua faufaa ra?

22 Ia aupuru ïa tatou paatoa i te tufaa pae varua ta te Atua i tutuu mai na tatou. A tiatonu maite noa ˈi tatou i te Paradaiso i mua nei, e rave faahope anaˈe i te mau fanaˈoraa taa ê i te pae varua ta Iehova e horoa maira na tatou i teie nei. Ma te niu mau i to tatou oraraa i nia i to tatou taairaa e o Iehova, te haapapu ra ïa tatou e mea faufaa mau â ta tatou tufaa ta te Atua i tutuu mai, no tatou. Ia parau atoa ïa tatou e: “E faateitei â vau ia oe, e tau Atua, e te Arii; e haamaitai â vau i to oe ra iˈoa e a muri noa ˈtu.”—Salamo 145:1.

Nafea outou ia faataa?

• Ahiri e aita o Adamu i taiva i te Atua, eaha te tufaa ta ˈna e tutuu mai na tatou?

• Ua nafea te huaai o Aberahama i te tufaa e vai ra no ratou?

• Eaha to roto i te tufaa a te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia?

• Eaha te tufaa a te nahoa rahi, e nafea ratou e nehenehe ai e faaite e te mauruuru mau nei ratou i te reira?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

Ua fanaˈo te huaai o Aberahama i te tǎpǔ o te hoê tufaa faufaa rahi

[Hohoˈa i te api 23]

Te mauruuru ra anei outou i ta outou tufaa pae varua?