Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Fatata roa—Te hoê ao aita e hepohepo faahou

Fatata roa—Te hoê ao aita e hepohepo faahou

Fatata roa—Te hoê ao aita e hepohepo faahou

TE RIRO noa ˈtura te oraraa ei mea titau roa, e mea rahi te tumu e tupu ai te hepohepo. Ia ite tatou i te ereraa, mea fifi paha ia haavî i to tatou mau manaˈo horuhoru. Oia mau, e nehenehe atoa te taata mea au na ratou te ora e hepohepo e e ere roa i te oaoa! E rave anaˈe tau hiˈoraa.

I te tau tahito, ua toaruaru roa te peropheta ra o Mose e ua parau roa oia i te Atua e: “Ia pohe roa vau, . . . peneiaˈe te itehia maira vau e oe ra, ia ore hoi au ia ite i to ˈu iho ati.” (Numera 11:15) A horo ê ai oia i mua i to ˈna mau enemi, ua na ô aˈera te peropheta Elia e: “Atire; e teie nei, e Iehova, a rave mai oe ia ˈu.” (Mau arii 1, 19:4) E ua parau te peropheta Iona e: “E Iehova, a rave mai oe ia ˈu ia pohe; e mea maitai atura te pohe i te ora.” (Iona 4:3) Aita râ Mose, Elia, aita atoa Iona i haapohe ia ratou iho. Ua ite ratou paatoa i te faaueraa a te Atua: “Eiaha roa oe e taparahi noa i te taata.” (Exodo 20:13) No to ratou faaroo puai i te Atua, ua ite maite ratou e aita e huru tupuraa aita e tiaturiraa e e ô te ora no ǒ i te Atua ra.

Eaha ïa no nia i te mau fifi ta tatou e farerei nei i teie mahana? Hau atu i te horuhoruraa aore ra te mau fifi o te tino, e tia ia tatou ia faaoromai i te tahi mau taime i te hamani ino a te mau melo o te utuafare, te feia tapiri, aore ra te mau hoa rave ohipa. Te faahiti ra te Bibilia i te mau taata o te “îî i te mau parau-tia ore, e te taiata, te hauti, te nounou taoˈa, te riri; ua îî i te feii, te taparahi taata, te tamaˈi, te haavare, te tairoiro, e feia ohumu, e feia parau faaino, e te hinaaro ore i te Atua, e hamani ino, e teoteo, e faaahaaha, e imi mea ino ra, e faaroo ore i te metua, e haapao ore, e faarue faufaa, aore e aroha mau, e te riri mâhâ ore, e te aroha ore.” (Roma 1:28-31) No te mea te haaatihia ra tatou e taua huru taata ra i tera e tera mahana, e nehenehe te oraraa e riro mai te hoê faateimaharaa. Nafea tatou e tauturu ai i te feia e hinaaro ra i te tamahanahanaraa e te tamǎrûraa?

Te hinaaro mau e faaroo

E nehenehe te patoiraa e te mauiui e faaere i te feruriraa faito noa o te hoê taata. Ua parau te taata paari e: “E huru ê te taata paari ia hamani-ino-hia.” (Koheleta 7:7) Ia paraparau te hoê taata no nia i te haapoheraa ia ˈna iho, e tia ia tâuˈahia ˈtu. E titau paha te mau fifi ta ˈna e farerei ra, i te pae horuhoruraa anei, i te pae tino, feruriraa, aore ra varua, ia haapao-oioi-hia ˈtu. Parau mau, e rau te mau rapaauraa a te feia aravihi, e e tia ia rave i ta ˈna iho faaotiraa ia au i te huru rapaauraa.—Galatia 6:5.

Noa ˈtu eaha te tumu o te manaˈo e haapohe ia ˈna iho, e nehenehe te hoê taata haroaroa, aau aroha e te faaoromai o te nehenehe e paraparauhia ˈtu e faatupu i te tauiraa. E noaa i te mau melo o te utuafare e te mau hoa e hinaaro mau ra e faaroo, i te tauturu atu. Hau atu i te aau aroha e te maitai, e tauturu mau te mau manaˈo o te patu no roto mai i te Parau a te Atua i tei ere i te tiaturiraa.

Te tauturu i te pae varua no tei hepohepo

E maere paha outou i te iteraa e e faaitoito rahi mai te taioraa Bibilia. Noa ˈtu e e ere i te hoê buka no nia i te ea i te pae feruriraa, e tauturu mai te Bibilia ia tatou ia haafaufaa i te ora. Ua parau te arii Solomona e: “Ite aˈera vau e aita ˈtu e maitai i taua mau mea ra, maori râ ia oaoa te taata e ia hamani maitai i te oraraa nei. O te reira ra, ua amu anaˈe te taata i te maa e ua inu i te pape, e ua rave oia i te maitai no ta ˈna ra ohipa, e mea ho-mai-hia mai ïa e te Atua.” (Koheleta 3:12, 13) Hau atu i te ohipa mauruuru o te horoa i te auraa i te oraraa, ua riro te mau mea rii—mai te mataˈi apî, te maramarama o te mahana, te mau tiare, te mau raau, e te mau manu—ei mau ô a te Atua ta tatou e nehenehe e fanaˈo.

Mea faaitoito roa ˈtu â te haapapuraa a te Bibilia e te tapitapi ra te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia ia tatou. (Ioane 3:16; Petero 1, 5:6, 7) Ma te tano roa, ua na ô te papai salamo e: “Ia haamaitaihia Iehova, o tei tauturu mai ia tatou i tera mahana, i tera mahana! o taua Atua nei to tatou ora.” (Salamo 68:19) Noa ˈtu e te manaˈo ra tatou e aita to tatou e faufaa, te titau maira te Atua ia tatou e pure atu ia ˈna. Ia papu ia outou e aita hoê o te ani i ta ˈna tauturu ma te haehaa e te haavare ore, e vahavahahia.

Aita e taata e tia ia ˈna ia tiaturi i te hoê oraraa fifi ore i teie mahana. (Ioba 14:1) Ua faaite râ te parau mau no ǒ i te Atua ra i te feia e rave rahi e e ere te haapoheraa ia ˈna iho te ravea maitai no te faaafaro i to ratou mau fifi. A hiˈo noa na nafea to te aposetolo Paulo tautururaa i te hoê tiai fare tapearaa hepohepo tei “hitimaue aˈera te taoto . . . , e hiˈo aˈera i te mau opani o te fare tapearaa ua pau i te iritihia, unuhi aˈera oia i tana ˈoˈe e patia ia ˈna iho, parau aˈera ua ora te mau taata i tapeahia ra.” Ua oioi roa te tiai i te faaotiraa e mea maitai aˈe te haapoheraa ia ˈna iho i te pohe haama e peneiaˈe te roa no ta ˈna hape. Ua tuô atu te aposetolo e: “Eiaha e totova ia oe iho; teie anaˈe hoi matou.” Aita Paulo i faaea noa i reira. Oia mau, ua tamahanahana oia e o Sila i te tiai e ua pahono atu i ta ˈna mau uiraa: “E homa e, eaha vau e ora ˈi au?” Ua pahono raua e: “E faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, e e ora ïa oe e to fetii atoa.” Ua poro atura raua i te parau a Iehova ia ˈna e to ˈna utuafare, “e bapetizohia ihora oia e to ˈna atoa ra i reira ra.” Ua oaoa roa taua tiai ra e to ˈna utuafare taatoa e ua itea mai ia ratou te auraa apî i roto i te oraraa.—Ohipa 16:27-35.

I teie mahana, e tamǎrûraa mau te iteraa e e ere te Atua te tumu o te ino! Te faaite ra ta ˈna Parau i te hoê varua ino, “o tei parauhia o te Diabolo ra, e o Satani,” mai te hoê o te ‘haavare ra i to te ao atoa nei.’ Te mairi atura râ to ˈna tau. (Apokalupo 12:9, 12) Fatata roa, e faahope te Atua i te hepohepo atoa ta Satani e ta ˈna mau demoni i hopoi mai i nia i te taata i te fenua nei. I reira te ao apî parau-tia i tǎpǔhia e te Atua e hopoi mai ai i te hopea mure ore o te mau tumu o te tiaturiraa ore e te haapoheraa ia ˈna iho.—Petero 2, 3:13.

Te tamǎrûraa no te feia e pii ra i te tauturu

I teie nei â, e nehenehe te feia i aravî e tamahanahanahia e te mau Papai. (Roma 15:4) Ua himene te papai salamo o Davida e: “O te aau paruparu ra e te oto ra, e ore roa te Atua e vahavaha i te reira.” (Salamo 51:17) Parau mau, e farerei iho â tatou i te tahi mau tamataraa e e ite tatou i te mau faahopearaa o te huru tia ore. E haamahanahana râ te fariiraa i te ite mau no nia i to tatou Metua i te raˈi o te maitai, te î i te here e te huru au noa, ia tatou e mea faufaa tatou i mua i to ˈna aro. E nehenehe te Atua e riro ei Hoa e ei Orometua haapii faahiahia roa ˈˈe no tatou. Mai te peu e e faahotu tatou i te mau taairaa piri roa e te Atua ra o Iehova, eita roa ˈtu tatou e inoino ia ˈna. Te na ô maira Tei poiete ia tatou e: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.”—Isaia 48:17.

Ua tauturu te tiaturi i te Atua i te taata e rave rahi. Ei hiˈoraa: ua ite aˈena o Mara i te paruparu no te hepohepo taime roa i to ˈna ereraa i ta ˈna tamaroa otahi i roto i te hoê ati purumu. * Aita oia i ite faahou nafea râ e ua tamata aˈera oia i te haapohe ia ˈna iho. I teie nei râ, e tia oioi mai oia i nia i te mau mahana atoa no te rave i ta ˈna ohipa fare. E oaoa oia i te faarooraa i te upaupa e te tautururaa ia vetahi ê. Ua iriti te tiaturiraa e “e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore” i te tahi mau tara no te ati pohe o ta ˈna tamaiti here e ua haapuai i to ˈna faaroo i te Atua. (Ohipa 24:15) I te mea e aita Maria i hinaaro aˈenei e riro mai mai te hoê melahi i nia i te raˈi, ua haaputapû te mau parau o te Salamo 37:11 i to ˈna mafatu: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”

Ua rohi te tahi atu vahine no Beresilia, o Sandra, i te riro ei metua vahine maitai roa no ta ˈna na tamarii e toru. Te faˈi ra oia e: “No te rahi o ta ˈu ohipa, i to to ˈu metua tane pohe-taue-raa e to ˈu iteraa e te haavare ra ta ˈu tane ia ˈu e te tahi atu vahine, aita vau i manaˈo noa ˈˈe e pure i te Atua e tauturu mai.” Ma te hepohepo roa, ua tamata aˈera Sandra i te haapohe ia ˈna iho. Eaha tei tauturu ia ˈna ia ora mai? To ˈna mauruuru i te mau mea pae varua. “I te mau po atoa, hou vau a haere ai e taoto, e taio vau i te Bibilia, e e tamata vau i te manaˈo e o vau te taata ta ˈu e taio ra. E taio atoa vau i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! e mea au roa na ˈu te mau aamu o te mau taata no te mea e tauturu mai te reira ia ˈu ia mauruuru i roto i te oraraa.” Ma te ite e o Iehova to ˈna hoa rahi roa ˈˈe, ua haapii oia i te faataa maitai i to ˈna mau manaˈo i roto i te pure.

Te hoê tau a muri aˈe aita e hepohepo faahou

E tamahanahanaraa mau te iteraa e e taime poto noa to te mauiui o te taata! I raro aˈe i te Basileia o te Atua, e oaoa te mau tamarii e te feia paari e roohia ra i teie nei i te taparahiraa taata, te parau-tia ore, aore ra i te ino. Mai tei tohuhia i roto i te hoê salamo tohu, “o tei veve ra e ua tiaoro maira, na” te Arii nominohia e Iehova, o Iesu Mesia “ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu.” Hau atu â, “e faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra.” Oia mau, “e faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.”—Salamo 72:12-14.

Ua fatata roa te taime e tupu ai taua mau parau tohu ra. Te anaanatae ra anei outou i te manaˈo e fanaˈo i te ora mure ore i nia i te fenua i roto i taua mau huru tupuraa ra? Mai te peu e e, e tano outou ia oaoa e ia poihere i te ora ei ô no ǒ i te Atua ra. E ia haafanaˈo outou ia vetahi ê i teie mau tǎpǔ mahanahana o te mau Papai, e nehenehe outou e faatupu i te oaoa rahi i roto i te oraraa o te feia e pii ra i te tauturu i roto i teie nei ao aita e manaˈo hohonu e aita e aroha.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

[Hohoˈa i te api 6]

Mea rahi te mau taime e oaoa ˈi i teie mahana

[Hohoˈa i te api 7]

Te tiai ra anei outou ma te ru i te hoê ao aita e hepohepo faahou?