Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha e haapae ai ia ˈna iho?

No te aha e haapae ai ia ˈna iho?

No te aha e haapae ai ia ˈna iho?

E upoo utuafare o Bill, e 50 e e tiahapa matahiti, o te haapii ra i te ihi anohaa o te paturaa. E ono avaˈe i te maoro i te mau matahiti atoa, e rave oia e rave rahi hebedoma no te tauturu i te opuaraa e te paturaa i te mau Piha a te Basileia na te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova, e na ˈna iho e aufau i te mau haamâuˈaraa. E potii taa noa o Emma, e 22 matahiti, e mea maramarama e mea aravihi roa oia. Aita oia i titau i te mau tapao e te mau navenave no ˈna iho, te horoa ra râ oia hau atu i te 70 hora i te avaˈe ei pionie, no te tauturu i te taata ia maramarama i te Bibilia. Ua faatufaahia o Maurice raua o Betty. Maoti i te toaruaru i teie nei, ua haere raua e faaea i te tahi atu fenua no te tauturu i te taata i reira ia ite i te opuaraa a te Atua no te fenua.

AITA teie mau taata e manaˈo ra e mea taa ê aore ra mea faahiahia ratou. Mai ia tatou noa nei ratou o te rave ra i ta ratou e manaˈo ra e e ohipa tano. No te aha ratou e faaohipa ˈi i to ratou taime, to ratou puai, to ratou aravihi, e ta ratou faufaa no te maitai o vetahi ê? Te mea e turai ra ia ratou, o te hoê ïa here hohonu i te Atua e to ratou taata-tupu. Ua faahotu teie here i roto ia ratou taitahi i te hoê huru feruriraa haapae mau ia ratou iho.

Eaha te hoê huru feruriraa haapae ia ˈna iho? Te haapaeraa ia ˈna iho, e ere ïa te oraraa i te hoê oraraa etaeta aore ra haavî ia ˈna iho. E ere atoa i te hoê haapaeraa ino roa o te faaere ia tatou i te oaoa aore ra te mauruuru. Te faataa ra The Shorter Oxford English Dictionary i te haapaeraa ia ˈna iho mai “te tuuraa i ta ˈna iho mau faufaa, mau oaoa, e mau hinaaro, i te hiti no te hoê hopoia aore ra no te maitai o vetahi ê.”

O Iesu Mesia—Te hiˈoraa matamua

O te Tamaiti fanau tahi a te Atua, o Iesu Mesia, te hiˈoraa matamua o tei faaite i te huru feruriraa e haapae ia ˈna iho. Hou oia a riro ai ei taata, eita e ore e mea anaanatae e mea au roa ino to ˈna oraraa. Mea piri roa to ˈna taairaa e to ˈna Metua e te mau melahi. Hau atu â, ua faaohipa te Tamaiti a te Atua i to ˈna aravihi i roto i te mau ohipa fifi e te anaanatae ei “rave ohipa aravihi.” (Maseli 8:30, 31, MN) Papu maitai e i ora na oia i roto i te mau huru tupuraa faahiahia aˈe i ta te taata taoˈa roa ˈˈe i fanaˈo aˈenei i nia i te fenua. I muri aˈe i te Atua ra o Iehova, e tiaraa teitei e te fanaˈo roa ˈˈe to ˈna i nia i te raˈi.

Tera râ, ua “haapae” te Tamaiti a te Atua ia ˈna iho, e “rave atura i to te tavini ra huru, i te fanauraa mai ma te huru o te taata nei.” (Philipi 2:7) Ua farii oia e vaiiho i ta ˈna iho mau fanaˈoraa atoa ma te riro mai ei taata e ma te pûpû i to ˈna ora ei hoo no te faaore i te ino i faatupuhia e Satani. (Genese 3:1-7; Mareko 10:45) Te auraa ra, e ora i rotopu i te mau taata hara i roto i te hoê ao e faaterehia ra e te Diabolo ra o Satani. (Ioane 1, 5:19) Te auraa atoa ra, e faaruru i te hoê oraraa fanaˈo ore. Noa ˈtu râ eaha tei titauhia ia ˈna, ua faaoti papu Iesu Mesia e rave i te hinaaro o to ˈna Metua. (Mataio 26:39; Ioane 5:30; 6:38) Ua tamata te reira i te here e te haapao maitai o Iesu e tae roa ˈtu i te hopea. Mai te aha to ˈna ineineraa i te haapae? “Ua faahaehaa oia ia ˈna iho,” ta te aposetolo Paulo ïa i parau, “i te haapao-maitai-raa e tae noa ˈtura i te pohe i te pohe [i nia i te pou haamauiuiraa].”—Philipi 2:8; MN.

“Ia hoê atoa o outou huru feruriraa”

Te faaitoitohia ra tatou e pee i te hiˈoraa o Iesu. “Ia hoê atoa o outou huru [feruriraa] e to te Mesia ra to Iesu.” (Philipi 2:5; MN) Nafea tatou e na reira ˈi? Na roto ïa i te oreraa “e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.” (Philipi 2:4) “Eita” te aroha mau “e imi i te maitai no ˈna iho.”—Korinetia 1, 13:5.

Ua faaite pinepine te tahi mau taata aroha i te itoito miimii ore i te tauturu ia vetahi ê. I teie râ mahana, mea rahi te taata o te haapao noa ra ia ratou iho. E huru miimii to te ao nei. E tia ia tatou ia ara i te huru feruriraa o te ao no te mea ia riro atu to tatou manaˈo e to tatou haerea i te reira, e haafaufaa rahi paha tatou i to tatou iho mau hinaaro. I muri aˈe, na to tatou iho mau tapitapi e faatere i te mau mea atoa ta tatou e rave—nafea tatou e faaohipa ˈi i to tatou taime, to tatou puai, e ta tatou faufaa. E tia ïa ia tatou ia aro hua ˈtu i teie mana.

I te tahi taime, e nehenehe atoa te hoê manaˈo tauturu maitai e haaparuparu i to tatou huru feruriraa haapae ia tatou iho. A taa ˈi ia ˈna te faahopearaa o te haerea haapae o Iesu, ua na ô te aposetolo Petero e: “Eiaha roa ïa, e te Fatu.” (Mataio 16:22) E au ra e mea fifi no ˈna ia farii e ua ineine Iesu i te pohe no te faatia i te mana arii o to ˈna Metua e no te faaora i te huitaata nei. No reira oia i tamata ˈi i te faataui i te manaˈo o Iesu ia ore oia e na reira.

‘A faarue ia outou iho’

Eaha te huru o Iesu? Te na ô ra te faatiaraa e: “Ua fariu maira râ oia, ua hiˈo maira i ta ˈna mau pǐpǐ, ua avau maira ia Petero, na ô maira, E haere ê oe, Satani e, aore hoi oe i au i ta te Atua ra, o ta te taata nei râ ta oe i au.” I muri iho, ua pii atura Iesu i te mau taata atoa e ta ˈna ra mau pǐpǐ, e na ô atura e: “Te taata i hinaaro i te pee mai ia ˈu, e faarue oia ia ˈna iho, e rave i tana [pou haamauiuiraa], a pee mai ia ˈu.”—Mareko 8:33, 34; MN.

Fatata e 30 matahiti i muri aˈe i to ˈna horoaraa i teie aˈoraa ia Iesu, ua faaite o Petero e ua taa ia ˈna te auraa e haapae ia ˈna iho. Aita oia i faaitoito i te mau hoa faaroo ia toaruaru e ia hamani maitai ia ratou iho. Aita, ua aˈo Petero ia ratou ia faaineine i to ratou feruriraa no te ohipa e eiaha e faaau ia ratou i to ratou mau hinaaro tahito no teie nei ao. Noa ˈtu te mau tamataraa, e tia ia ratou ia rave na mua i te hinaaro o te Atua i roto i to ratou oraraa.—Petero 1, 1:6, 13, 14; 4:1, 2.

Te haerea au roa ˈˈe ta tatou paatoa e nehenehe e rave, o te horoaraa ïa ia tatou iho na Iehova, a pee atu ai ia Iesu Mesia ma te haapao maitai e a vaiiho atu ai e na te Atua e aratai i ta tatou mau ohipa. Te horoa maira Paulo i te hoê hiˈoraa maitai i roto i teie tuhaa. Ua turai to ˈna ite i te ru o te tau e to ˈna mauruuru ia Iehova ia haapae i te mau hinaaro aore ra tiaturiraa a teie nei ao o te nehenehe e haafariu ê mai ia ˈna i te raveraa i te hinaaro o te Atua. Ua parau oia e: “Ua tia roa ia ˈu i te faahope i to ˈu puai e ia hope roa i to outou varua ia ora; iti noâ to ˈu arohahia mai i te rahi o to ˈu aroha ia outou.” (Korinetia 2, 12:15) Ua faaohipa Paulo i to ˈna aravihi no te turu i te mau faufaa a te Atua, eiaha ta ˈna iho.—Ohipa 20:24; Philipi 3:8.

Nafea tatou e hiˈopoa ˈi ia tatou no te ite e ua tu anei to tatou e to te aposetolo Paulo manaˈo? E nehenehe tatou e uiui e: Nafea vau e faaohipa ˈi i to ˈu taime, to ˈu puai, to ˈu aravihi, e ta ˈu faufaa? Te faaohipa ra anei au i teie mau mea e te tahi atu mau ô faufaa rahi no to ˈu noa iho maitai, aore ra no te tauturu ia vetahi ê? Ua manaˈo anei au e apiti rahi atu â i roto i te ohipa faaora e faaite i te parau apî maitai, peneiaˈe ei taata poro i te Basileia ma te taime taatoa? E nehenehe anei au e apiti rahi atu â i roto i te paturaa aore ra te atuaturaa i te mau Piha a te Basileia? Te faaohipa ra anei au i te mau taime maitatai no te tauturu i te feia veve? Te horoa ra anei au i te faito rahi roa ˈˈe na Iehova?—Maseli 3:9.

“Mea maitai i te horoa ˈtu”

Mea paari mau anei râ ia haapae ia tatou iho? Oia mau ïa! Ia au i te mau tupuraa, ua ite Paulo e e hopoi mai taua huru feruriraa ra i te mau haamaitairaa. Ua noaa mai ia ˈna te oaoa rahi e te mauruuru hohonu. Ua faataa oia i te reira i te mau matahiapo no Ephesia a farerei ai oia ia ratou i Mileto. Ua na ô Paulo e: “Aita e mea toe ia ˈu i te faaite atu ia outou na, e ia na reira atoa outou i te rave i te ohipa, e e tauturu atu hoi outou i te feia paruparu e tia ˈi, e ia manaˈo hoi i te parau a te Fatu ra a Iesu, o ta ˈna hoi i parau maira e, E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) E mau mirioni taata tei ite e e hopoi mai te faaiteraa i teie huru feruriraa i te oaoa rahi i teie nei. E hopoi atoa mai te reira i te oaoa a muri aˈe ia haamauruuru Iehova i te feia i haapao na mua i ta ˈna mau faufaa e ta vetahi ê i ta ratou.—Timoteo 1, 4:8-10.

I to ˈna uiraahia no te aha oia i tutava ˈi i te tauturu ia vetahi ê ia patu i te mau Piha a te Basileia, ua pahono o Bill e: “Te horoa maira te tautururaa i te mau amuiraa nainai aˈe mai teie te huru i te mauruuru rahi. Te oaoa nei au i te faaohipa i to ˈu aravihi e to ˈu ite no te maitai o vetahi ê.” No te aha o Emma i maiti ai e horoa i to ˈna puai e aravihi no te tauturu ia vetahi ê ia ite i te parau mau Bibilia? “Eita ta ˈu e nehenehe e feruri e rave i te tahi atu ohipa. I te mea e e mea apî â vau e e nehenehe ta ˈu e na reira, te hinaaro noa ra vau e rave i tei maraa ia ˈu no te faaoaoa ia Iehova e no te tauturu ia vetahi ê. Te horoaraa i te tahi mau maitai materia, e haapaeraa haihai roa ïa no ˈu. Te rave noa nei au i tei tia ia ˈu ia rave no ta Iehova i rave no ˈu.”

Aita o Maurice raua o Betty e tatarahapa ra i te oreraa e farii i te hoê oraraa fanaˈo, i muri aˈe tau matahiti ohiparaa puai i roto i te aratairaa e te haapaoraa i to raua utuafare. I teie nei e ua faatufaahia raua, te hinaaro ra raua e tamau noa i te faaohipa i to raua ora no te rave i te tahi ohipa tauturu e te faufaa. “Aita mâua e hinaaro ra i te hoê oraraa ohie i teie nei,” ta raua ïa i parau. “Maoti te tautururaa ia vetahi ê ia ite no nia ia Iehova i te hoê fenua ê, e nehenehe mâua e rave noa i te tahi ohipa feruri-maitai-hia.”

Ua faaoti papu anei outou e haapae ia outou iho? E ere i te mea ohie. Te aro tamau noa ra to tatou mau hinaaro taata tia ore e to tatou hiaai rotahi e faaoaoa i te Atua. (Roma 7:21-23) E nehenehe râ tatou e upootia i roto i teie aroraa ia vaiiho tatou e na Iehova e aratai i to tatou oraraa. (Galatia 5:16, 17) Papu maitai e e haamanaˈo oia i ta tatou ohipa haapae i roto i ta ˈna taviniraa e e haamaitai rahi mai oia ia tatou. Oia mau, e ‘iriti’ te Atua ra o Iehova ‘i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii mai ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no tatou.’—Malaki 3:10; Hebera 6:10.

[Hohoˈa i te api 23]

E huru feruriraa haapae to Iesu. E to outou?

[Hohoˈa i te api 24]

Ua niu Paulo i ta ˈna mau tutavaraa i nia i te ohipa pororaa i te Basileia