Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoê pii i te tauturu

Te hoê pii i te tauturu

Te hoê pii i te tauturu

“UA HAAMOE te Atua ia ˈu!” o ta te hoê ïa vahine no Beresilia i pii hua. I muri aˈe i te pohe-taue-raa ta ˈna tane, ua manaˈo oia e aita to to ˈna oraraa e auraa faahou. Ua tamata aˈena anei outou i te haamahanahana i te hoê tei hepohepo mai teie aore ra e pii ra i te tauturu?

Ua aravî roa te vetahi a haapohe atu ai ia ratou iho—e e mau taurearea te tahi pae. Ia au i te vea ra Folha de S. Paulo, te faaite ra te hoê maimiraa i Beresilia e “ua maraa te haapoheraa ia ˈna iho o te mau taurearea i nia i te faito e 26 %.” E rave anaˈe i te hiˈoraa o Walter, * te hoê taurearea no São Paulo. Aita to ˈna e metua, aita e fare, aita to ˈna iho oraraa, aita e hoa ta ˈna e nehenehe e tiaturi. No te faahope i to ˈna ati, ua faaoti Walter e ouˈa mai nia mai i te hoê eˈaturu.

E piti aˈena tamarii ta Edna, te hoê metua vahine otahi, i to ˈna farereiraa i te tahi atu taata. Hoê noa avaˈe i muri aˈe, te faaea aˈera raua i te fare o te metua vahine o te tane, o te rave i te peu tahutahu e te inu hua i te ava. Ua fanau Edna i te tahi atu tamarii, ua haamata aˈera i te inu hua i te ava, e ua hepohepo roa oia a tamata ˈtu ai i te haapohe ia ˈna iho. I te pae hopea, ua ere oia i te mana tiai i ta ˈna mau tamarii.

E te feia ruhiruhia? Mea au na Maria te ohipa ata e mea paraparau roa oia. A ruhiruhia ˈtu â ˈi râ oia, ua haamata aˈera oia i te haapeapea no ta ˈna ohipa tuati no te mea te mǎtaˈu ra oia e ia rave oia i te tahi mau hape. Ua faatupu te reira i te hepohepo i nia ia ˈna. I muri aˈe i to ˈna tamataraa i te rave noa i te raau, ua imi oia i te taote, e e au ra e mea maitai te rapaauraa tei horoahia mai na ˈna. I to ˈna râ ereraa i ta ˈna ohipa i te 57raa o to ˈna matahiti, ua hoˈi faahou mai te hepohepo ma te puai mau e aita roa ˈtu ta ˈna e ravea toe. Ua haamata aˈera Maria i te manaˈo e haapohe ia ˈna iho.

“Fatata 10 % o te feia hepohepo o te tamata i te haapohe ia ratou iho,” ta te orometua haapii o José Alberto Del Porto no te haapiiraa tuatoru no São Paulo ïa e parau ra. “Mea fifi ia tiaturi e mea rahi aˈe te taata i pohe i te haapoheraa ia ˈna iho i te taparahiraa taata, e tupuraa peapea râ tera,” ta te taote tâpû rahi Marite ïa o David Satcher i faataa.

I te tahi mau taime, e riro mau â te tamataraa i te haapohe ia ˈna iho ei pii i te tauturu. E papu maitai e e hinaaro te mau melo o te utuafare e te mau hoa e rave i te mea tano no te taata i ere i te tiaturiraa. Parau mau, e ere i te mea maitai ia parau i te mau parau mai teie: “A faaea i te haapeapea,” “Mea rahi te taata mea ino roa ˈtu â to ratou huru i to oe” aore ra, “E farerei iho â tatou paatoa i te fifi i te hoê taime aore ra i te tahi atu.” Area râ, no te aha e ore ai e riro ei hoa mau e ei taata ite i te faaroo? Oia, a tamata i te tauturu i te taata aravî ia hiˈo i te oraraa ei mea au ia orahia.

Ua papai te taata papai buka Farani o Voltaire e: “Te hoê taata o te haapohe ia ˈna iho i teie mahana no te manaˈo rumaruma, e hinaaro roa oia e ora ahiri e e tiai oia e vau mahana.” Nafea ïa te taata e hepohepo ra e ite mai ai e mea au te oraraa ia orahia?

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

[Hohoˈa i te api 3]

Te rahi noa ˈtura te mau taurearea e te mau taata paari o te haapohe ra ia ratou

[Hohoˈa i te api 4]

Nafea outou e tauturu ai i te hoê taata tei ere i te tiaturiraa?