Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te fenua—O te hoê noa anei vahi tamataraa?

Te fenua—O te hoê noa anei vahi tamataraa?

Te fenua—O te hoê noa anei vahi tamataraa?

UA TOPA mau â te hau! Ua manuïa oia. I te pae hopea, ua noaa i te tamarii haapii tei haere i ta ˈna mau hiˈopoaraa fifi roa e piti hebedoma i te maoro, te parau faataa maitai roa. I teie nei, e nehenehe ta ˈna e rave i te ohipa ta ˈna i hinaaro noa ra.

No te taata e rave rahi, mai te reira atoa te oraraa i te fenua nei. Te manaˈo nei ratou e e tamata-na-mua-raa te reira ta te taatoaraa e tia ia faaruru. E noaa i te feia e “manuïa” te hoê mea maitai aˈe i roto i te tahi Ao no a muri aˈe. E mea peapea mau ïa mai te peu e o teie anaˈe oraraa—te vai ora-noa-raa no te rahiraa—te mea maitai roa ˈˈe ta te taata e nehenehe e tiaturi. Noa ˈtu to ˈna oraora maitai e to ˈna ruperupe i roto i te pae rahi o to ˈna oraraa, ua parau te taata no roto i te Bibilia o Ioba e: “Area te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea.”—Ioba 14:1.

Ma te tuea e te manaˈo o te rahiraa, te na ô ra te New Catholic Encyclopedia e: “O te hanahana i te raˈi te fa ta te Atua i haamau no te taata. . . . Tei roto te oaoa o te taata i te noaaraa ia ˈna te oaoa rahi i te raˈi.” Ua faaite te hoê titorotororaa manaˈo apî a te Ekalesia a te Mesia i te mau Hau Amui e e 87 % o te feia i pahono o te tiaturi e e haere ratou i nia i te raˈi i muri aˈe i to ratou poheraa.

Mea rahi atoa taata e ere i te Kerisetiano o te tiaturi e faarue i te fenua no te hoê vahi maitai aˈe i muri aˈe i te poheraa. E tiaturi te mau Mahometa, ei hiˈoraa, e haere i roto i te hoê paradaiso i te raˈi. E manaˈo te mau pǐpǐ o te mau pǔpǔ iti faaroo Fenua Mâ o te haapaoraa a Bouddha i Taina e Tapone e na roto i te faahiti-hopea-ore-raa “Amitabha,” te iˈoa o te Bouddha o te Maramarama Hope ore, e fanau-faahou-hia ratou i te Fenua Mâ, aore ra Paradaiso i Tooa o te râ, i reira ratou e ora ˈi i roto i te oaoa rahi roa ˈˈe.

Te mea taa ê, aita te Bibilia, te buka moˈa i huri e i opere-rahi-roa ˈˈe-hia i te ao nei, e faaite ra e ua riro te fenua ei vahi e tia ia mauehia, ei vahi no te haere atu â i mua. Ei hiˈoraa, te na ô ra oia e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Salamo 37:29) I roto i te Bibilia, e ite-atoa-hia te parau tuiroo a Iesu e: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.”—Mataio 5:5.

Te manaˈo i parare e e faaearaa taime poto noa to tatou i te fenua nei, e titau ïa ia na roto atu i te pohe e tae atu ai i te hoê oraraa oaoa rahi i muri aˈe. Mai te peu e te reira iho â, e haamaitairaa ïa te pohe. Te na reira râ anei te taata i te hiˈo i te pohe, aore ra te tamata ra anei ratou i te faaroa i te oraraa? Te faaite ra te tupuraa mau e ia fanaˈo te taata i te ea maitai e te oraraa panoonoo ore, eita ratou e hinaaro e pohe.

Noa ˈtu râ, no te mea ua î roa te oraraa i te fenua nei i te ino e te mauiui, te hiˈo noa râ te rahiraa i te raˈi mai te vahi otahi e itehia ˈi te hau e te oaoa mau. Ua riro noa anei te raˈi ei vahi hau e te oaoa rahi, aita roa ˈtu e ino e e amahamaharaa? E tei roto noa anei te hoê Ao no a muri aˈe i te tahi ao i te raˈi? E maere paha outou i te mau pahonoraa a te Bibilia. A tamau na i te taio.