Te fenua—O te hoê noa anei vahi tamataraa?
Te fenua—O te hoê noa anei vahi tamataraa?
UA TOPA mau â te hau! Ua manuïa oia. I te pae hopea, ua noaa i te tamarii haapii tei haere i ta ˈna mau hiˈopoaraa fifi roa e piti hebedoma i te maoro, te parau faataa maitai roa. I teie nei, e nehenehe ta ˈna e rave i te ohipa ta ˈna i hinaaro noa ra.
No te taata e rave rahi, mai te reira atoa te oraraa i te fenua nei. Te manaˈo nei ratou e e tamata-na-mua-raa te reira ta te taatoaraa e tia ia faaruru. E noaa i te feia e “manuïa” te hoê mea maitai aˈe i roto i te tahi Ao no a muri aˈe. E mea peapea mau ïa mai te peu e o teie anaˈe oraraa—te vai ora-noa-raa no te rahiraa—te mea maitai roa ˈˈe ta te taata e nehenehe e tiaturi. Noa ˈtu to ˈna oraora maitai e to ˈna ruperupe i roto i te pae rahi o to ˈna oraraa, ua parau te taata no roto i te Bibilia o Ioba e: “Area te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea.”—Ioba 14:1.
Ma te tuea e te manaˈo o te rahiraa, te na ô ra te New Catholic Encyclopedia e: “O te hanahana i te raˈi te fa ta te Atua i haamau no te taata. . . . Tei roto te oaoa o te taata i te noaaraa ia ˈna te oaoa rahi i te raˈi.” Ua faaite te hoê titorotororaa manaˈo apî a te Ekalesia a te Mesia i te mau Hau Amui e e 87 % o te feia i pahono o te tiaturi e e haere ratou i nia i te raˈi i muri aˈe i to ratou poheraa.
Mea rahi atoa taata e ere i te Kerisetiano o te tiaturi e faarue i te fenua no te hoê vahi maitai aˈe i muri aˈe i te poheraa. E tiaturi te mau Mahometa, ei hiˈoraa, e haere i roto i te hoê paradaiso i te raˈi. E manaˈo te mau pǐpǐ o te mau pǔpǔ iti faaroo Fenua Mâ o te haapaoraa a Bouddha i Taina e Tapone e na roto i te faahiti-hopea-ore-raa “Amitabha,” te iˈoa o te Bouddha o te Maramarama Hope ore, e fanau-faahou-hia ratou i te Fenua Mâ, aore ra Paradaiso i Tooa o te râ, i reira ratou e ora ˈi i roto i te oaoa rahi roa ˈˈe.
Te mea taa ê, aita te Bibilia, te buka moˈa i huri e i opere-rahi-roa ˈˈe-hia i te ao nei, e faaite ra e ua riro te fenua ei vahi e tia ia mauehia, ei vahi no te haere atu â i mua. Ei hiˈoraa, te na ô ra oia e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Salamo 37:29) I roto i te Bibilia, e ite-atoa-hia te parau tuiroo a Iesu e: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.”—Mataio 5:5.
Te manaˈo i parare e e faaearaa taime poto noa to tatou i te fenua nei, e titau ïa ia na roto atu i te pohe e tae atu ai i te hoê oraraa oaoa rahi i muri aˈe. Mai te peu e te reira iho â, e haamaitairaa ïa te pohe. Te na reira râ anei te taata i te hiˈo i te pohe, aore ra te tamata ra anei ratou i te faaroa i te oraraa? Te faaite ra te tupuraa mau e ia fanaˈo te taata i te ea maitai e te oraraa panoonoo ore, eita ratou e hinaaro e pohe.
Noa ˈtu râ, no te mea ua î roa te oraraa i te fenua nei i te ino e te mauiui, te hiˈo noa râ te rahiraa i te raˈi mai te vahi otahi e itehia ˈi te hau e te oaoa mau. Ua riro noa anei te raˈi ei vahi hau e te oaoa rahi, aita roa ˈtu e ino e e amahamaharaa? E tei roto noa anei te hoê Ao no a muri aˈe i te tahi ao i te raˈi? E maere paha outou i te mau pahonoraa a te Bibilia. A tamau na i te taio.